Connect with us

JUSTIȚIE

Președintele PNL Ludovic Orban salută efortul eurodeputaților liberali la votul pentru Laura Codruța Kövesi: Sunt victorii remarcabile pentru o funcție care să crească prestigiul României la nivel european

Published

on

România a repurtat două victorii remarcabile la nivelul Parlamentului European (PE) prin votul din comisiile CONT şi LIBE, care a fost acordat candidatului român Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European, a declarat miercuri preşedintele PNL, Ludovic Orban.

“Ieri şi astăzi, România a repurtat două victorii remarcabile la nivelul Parlamentului European (PE), prin votul din Comisia CONT şi prin votul din Comisia LIBE, care a fost acordat candidatului român Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European (…). Fac remarca foarte clară că voturile exprimate atât în Comisia CONT, cât şi în Comisia LIBE au fost conforme cu evaluarea obiectivă care a fost făcută de juriul desemnat de Comisia Europeană şi care a arătat clar că dintre cei trei candidaţi cea mai bună este Laura Codruţa Kovesi, candidatul român”, a precizat Orban la Palatul Parlamentului, potrivit unor declarații remise CaleaEuropeană.ro.

El i-a felicitat pe parlamentarii PNL şi “partenerii” din Partidul Popular European (PPE) pentru efortul “remarcabil” pe care l-au depus pentru a contribui la această reuşită.

“Fac precizarea că astăzi, în Comisia LIBE, cinci parlamentari ai PNL care au reprezentat grupul PPE, chiar dacă nu sunt membri ai Comisiei LIBE şi-au exercitat votul în favoarea candidatului român. Consider că România trebuie să fructifice această şansă enormă pe care o are, de a putea ocupa o funcţie importantă la nivel european, o funcţie care să crească influenţa României la nivel european şi să crească prestigiul României la nivel european. Din punctul meu de vedere, orice român care reprezintă PSD-ALDE la nivelul PE, orice membru al Guvernului trebuie sa susţină candidatul român”, a spus Ludovic Orban.

În context, liderul liberal a criticat poziţia coaliţiei majoritare PSD-ALDE, afirmând că “a trădat România” şi “a orchestrat o campanie de denigrare” la adresa candidatului român la funcţia de procuror şef al Parchetului European.

“Condamn ferm atitudinea de sabotaj care a fost realizată de coaliţia majoritară PSD-ALDE, care a trădat România şi a orchestrat o campanie de denigrare prin dezinformare la nivelul PE împotriva candidatului român la funcţia de procuror şef. Somez Guvernul şi coaliţia majoritară să înceteze orice demers la nivelul Consiliului şi la nivelul PE în ceea ce priveşte procedurile ulterioare, pentru că ieri şi astăzi România a repurtat o victorie, dar este necesară, măcar în ceasul al 12-lea, mobilizarea tuturor actorilor politici din România pentru a maximiza şansa candidatului român de a obţine funcţia de procuror şef, o funcţie extrem de importantă la nivel european”, a susţinut Orban.

Referitor la votul din Comitetul Reprezentanţilor permanenţi ai Uniunii Europene, Orban a spus că acesta a fost “afectat grav de poziţionarea politică a Guvernului României”.

“Votul din Consiliu care a fost dat în COREPER, adică în reuniunea reprezentanţilor misiunilor ţărilor membre ale UE, a fost un vot afectat grav de poziţionarea politică a Guvernului României, care, deşi nu a recunoscut public până acum şi nu a făcut public mandatul până acum, a dat mandat reprezentantului României să voteze împotriva candidatului român. În toate procedurile ulterioare, din momentul de faţă, odată ce s-a exprimat votul în Comisia LIBE şi Comisia CONT, poziţia PE este foarte clară, şi anume va susţine candidatura doamnei Kovesi în negocierile ulterioare cu Consiliul. În conformitate cu procedura care este prevăzută în regulamentul privind înfiinţarea Parlamentului European, va avea loc o negociere între Parlament şi Consiliu, pentru că aceste două organisme europene sunt cele care urmează să ia decizia, iar în urma acestor negocieri cel mai probabil se va ajunge la un vot în plenul Parlamentului European”, a subliniat Orban.

Laura Codruţa Kövesi a fost aleasă de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European pentru a deveni primul procuror-șef al Parchetului European, o instituție care își va începe activitatea anul viitor, la o zi distanță după ce candidatul român și contracandații săi, francez și german, au fost audiați într-o sesiune reunită a Comisiilor LIBE și CONT (control bugetar) și la o săptămână după ce ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate.

Laura Codruţa Kövesi a primit 26 voturi, Jean-Francois Bohnert 22, iar Andres Ritter un singur vot. Cu o zi înainte, membrii Comisiei CONT au dat un vot similar, Kövesi primind 12 voturi, Bohnert 11, iar Ritter unul singur.

Rezultatul votului din Comisia LIBE și recomandarea Comisiei CONT vor fi astfel transmise de către Președintele LIBE către Conferința Președinților (formată din Președintele Parlamentului European și liderii de grupuri politice). Conferința Președinților va confirma etapele următoare din acest proces pe 7 martie, înainte de negocierile cu Consiliul.

În situația de față, Parlamentul European și Consiliul UE vor începe negocieri pentru a decida asupra primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, candidatul votat de eurodeputați fiind Laura Codruţa Kövesi, iar cel preferat de cele 22 de state membre participante la EPPO fiind Jean-Francois Bohnert.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis, un ultim apel la vot înainte de alegerile europene și referendum: Dragi români, votați pentru România Europeană, pentru România noastră, a tuturor!”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele  Klaus Iohannis a adresat vineri, la Palatul Cotroceni, un ultim apel la vot către cetățeni înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului național din data de 26 mai, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dragi români, acum, duminică, pe 26 mai, avem alegeri. Împreună cu alegerile europarlamentare, am convocat un referendum. Am convocat un referendum pentru toţi românii. Mergeţi, dragi români, şi votaţi la referendum! Votaţi pentru o justiţie dreaptă în România, votaţi pentru o bună guvernare în România, pentru o guvernare în interesul României şi în interesul românilor“, se arată în mesajul şefului statului.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum pentru România Europeană, pentru România prosperă și sigură, pentru România noastră, a tuturor!”, a mai adăugat președintele.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Euronews despre referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis: O șansă a cetățenilor de a preda social-democraților “o lecție”

Published

on

© Euronews/ Screenshot

Cetățenii români vor vota duminică, în tandem cu alegerile europene, pentru un referendum național asupra reformelor anticorupție controversate, o consultare populară convocată de președintele Klaus Iohannis pentru a transmite un semnal și o lecție pentru social-democrații de la putere, scrie Euronews într-un material dedicat referendumului.

Președintele Klaus Iohannis, a lansat referendumul la 25 aprilie, iar liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a văzut-o ca pe o mișcare de a câștiga mai multă popularitate înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie sau decembrie 2019, când Iohannis va căuta să obținută un al doilea mandat”, arată sursa citată.

Euronews punctează faptul că cetățenii vor vota asupra a două întrebări ”formulate ciudat”, dar care ”în esență îi întreabă pe români dacă vor să ia o poziție împotriva modificărilor legislației penale”.

Euronews mai arată și faptul că președintele Klaus Iohannis a declarat că referendumul va fi “de asemenea un referendum asupra PSD” și o șansă de a preda social-democraților “o lecție”.

© Euronews/ Screenshot

”Mulți lideri PSD au fost sau sunt în curs de investigare în cazuri legate de corupție, iar Dragnea se străduiește să modifice Codul Penal și legile anticorupție din acest motiv”, mai menționează sursa citată.

În 2018, România era al patrulea cel mai corupt stat din Uniunea Europeană după Ungaria, Grecia și Bulgaria în Indicele anual de percepție a corupției al Transparency International. România s-a clasat pe locul 61 din 180 de țări în ansamblu.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Cum arată buletinele de vot pentru referendumul național din data de 26 mai 2019

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, modelul buletinelor de vot pentru referendumul național din data de 26 mai, organizate în aceeași zi cu alegerile europene.

În 26 mai, românii vor avea în fața trei buletine diferite de vot: unul pentru alegerile europarlamentare 2019 și unul pentru fiecare dintre cele două întrebări cuprinse în referendumul pentru justiție.

Cele trei buletine vor fi introduse în urne de vot separate, a anunțat, săptămâna trecută, Biroul Electoral Central.

Modelul buletinelor de vot a fost propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele două modele sunt printate pe hârtie format A5.

A doua pagină a buletinelor de vot (n.r. versoul primei coperți) este goală, având înscrisă doar numerotarea paginii, în subsol.

Pe a treia pagină a buletinelor va fi tipărită întrebarea și pătrate de 4X4 cm, cu afirmația și negația. Pe unul dintre ele, românii trebuie să pună ștampila de vot.

Ultima pagină a buletinelor de vot pentru referendumul pentru justiție va rămâne goală. Pe aceasta se va aplica, după ieșirea din cabina de vot, ștampila de control.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending