Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei a promulgat controversata lege care limitează posibilitatea restituirii bunurilor confiscate după al Doilea Război Mondial

Published

on

©Andrzej Duda/ Facebook

Preşedintele polonez Andrzej Duda a promulgat sâmbătă, 14 august, o lege care va limita considerabil posibilităţile de a solicita restituirea bunurilor confiscate după cel de-al Doilea Război Mondial în Polonia, o măsură care afectează evreii și care a atras deja critici puternice din partea Israelului și îngrijorarea SUA, transmit Reuters şi AFP, preluat de Agerpres.

Noul act normativ prevede o perioadă de prescripţie de 30 de ani în care pot fi cerute bunurile respective, confiscate în general de regimul comunist în perioada postbelică, majoritatea dintre ele vizând comunitatea evreiască din Polonia sau descendenţii ei.

Cei care apără legea argumentează că aceasta va pune capăt incertitudinilor legate de drepturile de proprietate şi va elimina problemele recurente legate de fraudă şi corupţie.

De altfel, președintele Poloniei a declarat că speră ca noua lege să pună capăt „unei ere de haos juridic şi mafiei privatizărilor”.

Cei care se opun legii susţin, însă, că evreii vor continua să fie dezavantajaţi, deoarece cei care aveau drepturi asupra unor proprietăţi le-au revendicat cu întârziere, dar şi pentru că bunurile au fost confiscate de două ori, mai întâi de naziştii care ocupau Polonia şi ulterior de comunişti.

Citiți și Parlamentul Poloniei a adopat o lege care împiedică restituirea bunurilor confiscate după Al Doilea Război Mondial. SUA îl îndeamnă pe președintele Andrzej Duda să nu o promulge

Israelul a condamnat legislația adoptată de Parlamentul polonez miercuri. „Pătează memoria Holocaustului şi drepturile victimelor sale. Voi continua să mă opun oricărei încercări de rescriere a istoriei. (…) Polonia ştie ce trebuie să facă, să anuleze această lege”, a reacționat ministrul israelian de externe Yair Lapid.

La rândul lor, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Antony Blinken, și-au exprimat îngrijorarea față de această lege care „limitează sever procesul prin care supraviețuitorii Holocaustului și familiile acestora, precum și alți proprietari evrei și care nu sunt evrei, pot obține restituirea proprietăților confiscate pe nedrept în timpul perioadei comuniste din Polonia”.

Astfel, SUA i-au solicitat președintelui Duda „să nu promulge acest proiect de lege sau, în conformitate cu prerogativele care i-au fost acordate în calitate de președinte, să trimită proiectul de lege la Tribunalul Constituțional al Poloniei”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Published

on

© Kremlin

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările NATO au adoptat marți Declarația de la București a reuniunii șefilor diplomațiilor euro-atlantice, manifestându-și solidaritatea și sprijinul pentru Ucraina, pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO, reafirmând totodată importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru Alianță și angajamentul față de apărarea fiecărui centimetru din teritoriul aliat. Mai mult, a doua reuniune decizională găzduită de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008, atunci când Georgiei și Ucrainei le erau recunoscute aspirațiile euro-atlantice, dar fără a primi invitația de aderare la Alianță, declarația miniștrilor de externe aliați statuează că “reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

Declarația integrală:

1. Ne-am adunat la București, aproape de țărmul Mării Negre, într-un moment în care invazia continuă a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și inconștiente asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile umane de bază. Aceasta a afectat aprovizionarea cu alimente la nivel mondial și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile din lume. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie, care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei. Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile drepturilor omului, cum ar fi deportările forțate, tortura și tratamentul barbar al femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violența sexuală legată de conflict, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei, inclusiv Belarus, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Îi urăm bun venit astăzi ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și poporul ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării lor și aducem un omagiu tuturor vieților pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă flagrant Carta ONU. Vom continua și ne vom intensifica și mai mult sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii rusești, și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările cu opinii similare. Pornind de la sprijinul oferit până acum, vom ajuta acum Ucraina să își consolideze rezistența, să își protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți să sprijinim eforturile pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura un viitor liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze viitoarele agresiuni. Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își promovează aspirațiile euro-atlantice.

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO mai puternică și zona euroatlantică mai sigură. Securitatea lor este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.

4. Reamintind că Balcanii de Vest și regiunile Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în contextul în care NATO își consolidează sprijinul personalizat pentru consolidarea integrității și rezilienței acestora, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice. Ne susținem cu fermitate angajamentul nostru față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina.

5. NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere în permanență fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

6. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderea de vieți omenești după recentele și oribilele atacuri teroriste. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a concurenților strategici din toate direcțiile strategice. Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul strategic, punem în aplicare o nouă bază de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și prin dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități robuste și pregătite de luptă. Toate aceste măsuri vor consolida substanțial disuasiunea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților. Orice atac împotriva Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât. Stăm împreună în unitate și solidaritate și reafirmăm legătura transatlantică de durată dintre națiunile noastre. Vom continua să depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întregul spațiu euroatlantic.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat marți faptul că Republica Moldova participă în premieră la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, subliniind că România este bucuroasă că acest lucru se întâmplă la București.

“Apreciez faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri. Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București”, a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care a început marți la Bucureşti.

 

Republica Moldova este reprezentată marți și miercuri la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice găzduită la Bucureşti de ministrul de externe Nicu Popescu.

Amintim că la summitul NATO de la Madrid cele 30 de state membre ale NATO au adoptat, la solicitarea “majoră” a României, pachete de sprijin și asistență pentru țările partenere Georgia și Republica Moldova, măsurile decise fiind gândite pentru a consolida reziliența acestor țări și a le menține independența.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România este capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul este gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

CHINA19 mins ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac34 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.1 hour ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO1 hour ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO5 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA7 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO10 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending