Un sondaj Eurobarometru publicat luni arată că marea majoritate a cetățenilor UE sprijină planul de redresare al UE, NextGenerationEU. Mai exact, datele arată că mai mult de șapte din zece respondenți susțin principiul solidarității care stă la baza NextGenerationEU, statele membre fiind de acord să se sprijine reciproc din punct de vedere financiar pentru a ieși consolidate din pandemia COVID-19.

Respondenții din Malta (85%) și Portugalia (86%) susțin cel mai mult acest lucru. O mare majoritate, aproape două treimi dintre respondenți, sunt de acord, de asemenea, că plățile către statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), principalul instrument care se află în centrul NextGenerationEU, ar trebui să fie condiționate de realizarea reformelor și investițiilor convenite. Respondenții din Croația (78%) și Cipru (76%) au fost cei mai entuziasmați de acest lucru.

Întrebați care sunt domeniile de politică care ar trebui să primească cel mai mult sprijin din partea UE, respondenții au acordat prioritate sănătății (57%), urmată îndeaproape de energie, probleme de mediu și schimbări climatice (48%) și de ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă (37%). Domeniile preferate de cetățeni corespund, în linii mari, celor șase piloni ai MRR, demonstrând o aliniere strânsă între concepția instrumentului și așteptările și nevoile cetățenilor.

66% dintre respondenți consideră că NextGenerationEU va avea un impact pozitiv asupra generațiilor viitoare. Respondenții polonezi sunt cei mai pozitivi în această privință, 78% dintre ei fiind optimiști cu privire la impactul pe termen lung al planului de redresare. 61% dintre toți respondenții consideră că planul va duce la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.

În cele din urmă, trei sferturi dintre respondenți susțin planul REPowerEU, care utilizează MRR pentru a ajuta statele membre să obțină o mai mare independență energetică față de Rusia. În fiecare stat membru, o majoritate a cetățenilor sprijină planul, cele mai ridicate niveluri de sprijin fiind înregistrate în România (87%) și Portugalia (91%).

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a salutat marți planul Comisiei Europene de contracarare a politicilor anti-inflație ale Statelor Unite, subliniind că un război comercial între UE și SUA ar veni în cel mai prost moment posibil.

“Pentru Uniunea Europeană este, probabil, destul de greu să renunțe la politicile stricte ale pieței unice, însă noua logică economică în care ne-a aruncat pe toți atacarea Ucrainei de către Rusia impune măsuri radicale. Și este bine că, fie și cu întârziere, Uniunea Europeană are în vedere măsuri care să țină inovația și producția de produse din energiile regenerabile în Europa. Legea privind combaterea inflației (IRA) adoptată în SUA anul trecut, cu un pachet de 367 de miliarde de dolari sub formă de subvenții pentru stimularea producției în Statele Unite, risca să conducă la relocarea a mare parte din producția sau noile investiții în energia verde din UE. Un război comercial între SUA și UE ar veni în cel mai prost moment posibil, având în vedere agresiunea Rusiei asupra Ucrainei care ar trebui să ne unească pe toți”, a declarat Vasile Blaga.

Uniunea Europeană pregătește un plan de relaxare a ajutoarelor de stat pentru sprijinirea investițiilor din sectoarele verzi. Ajutoarele includ, de asemenea, și simplificarea accesului întreprinderilor la credite fiscale.

Proiectul mai cuprinde și extinderea regimului de ”excepții” prin care se permite un ajutor de stat diferențiat anumitor sectoare, fără aprobări prealabile de la Comisie. În acest sens, statele membre ar putea subvenționa mai ușor capacitățile de producție a hidrogenului verde sau a biocombustibililor.

“Totul este încă în stadiu de proiect, lucrurile sunt încă în discuție. Uniunea Europeană trebuie să vină și cu o soluție pentru a preîntâmpina posibile dezechilibre în piața unică cauzate de posibilitățile financiare diferite ale statelor membre. UE trebuie să aibă în vedere și o componentă de finanțare în noul plan”, a mai spus Vasile Blaga.

Comisia Europeană a publicat marți raportul anual privind piața unică 2023 și tabloul de bord al pieței unice 2022, ca parte a activităților de marcare a celei de-a 30-a aniversări a pieței unice, documente care confirmă faptul că piața unică rămâne un instrument esențial pentru a face față provocărilor actuale ale Europei și subliniază importanța îmbunătățirii continue a funcționării sale, precum și impactul pieței unice în ceea ce privește creșterea valorii adăugate pentru economia UE.

Ambele rapoarte vor contribui la discuțiile cu statele membre cu privire la consolidarea pieței unice și vor informa activitățile viitoare ale Comisiei pentru a se asigura că piața unică își atinge potențialul maxim de sprijinire a rezilienței și a competitivității economiei europene, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul anual privind piața unică 2023 (ASMR) face bilanțul integrării pieței unice și analizează modul în care aceasta ajută Europa să navigheze printre tensiunile geopolitice actuale, să îmbunătățească competitivitatea UE și să sprijine tranzițiile ecologice și digitale ale economiei noastre.

Tabloul de bord al pieței unice din 2022 arată modul în care piața unică aduce beneficii economiei UE. Acesta oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care au fost aplicate normele privind piața unică a UE în întregul Spațiu Economic European, cu obiectivul de a identifica îmbunătățirile pentru piața unică. Tabloul de bord se concentrează pe progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE, condițiile generale de afaceri, integrarea pieței unice și alte obiective politice majore, cum ar fi creșterea economică și ocuparea forței de muncă, reziliența, economia digitală și economia ecologică.

Principalele constatări ale rapoartelor la nivelul UE sunt următoarele:

O piață unică puternică stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor-cheie: Raportul anual privind piața unică 2023 se concentrează asupra necesității de a valorifica puterea pieței unice pentru a asigura disponibilitatea bunurilor, serviciilor, competențelor și capitalurilor esențiale necesare pentru cele două tranziții ale Europei. Raportul constată că sunt necesare progrese în ceea ce privește stimularea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, abordarea dependențelor strategice, în special în ceea ce privește materiile prime esențiale, îmbunătățirea integrării pe piața serviciilor și asigurarea faptului că Europa dispune de tehnologiile și competențele necesare pentru a face față acestor provocări. Tabloul de bord al pieței unice oferă dovezi suplimentare cu privire la rezultatele obținute până în prezent în ceea ce privește competitivitatea, comerțul, reziliența economică și tranzițiile gemene, indicând domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri. Printre acestea se numără, de exemplu, reducerea barierelor în calea exercitării profesiilor (de exemplu, serviciile juridice) sau recunoașterea calificărilor profesionale (de exemplu, ghizii turistici) la nivel transfrontalier, îmbunătățirea investițiilor publice și private, sprijinirea IMM-urilor și continuarea eforturilor naționale în sprijinul tranzițiilor gemene.

Potențialul puternic al instrumentelor și datelor digitale de a îmbunătăți guvernanța pieței unice: Raportul anual privind piața unică din acest an evidențiază modul în care abordările noi, inclusiv o mai bună utilizare a tehnologiei digitale și a soluțiilor de e-guvernare – cum ar fi, printre altele, portalul digital unic și sistemul tehnic unic (OOTS) – vor conduce la o mai mare încredere între autorități și vor reduce sarcina întreprinderilor și a administrațiilor.

Piața unică aduce o valoare adăugată în creștere economiei UE: Atât Raportul anual privind piața unică, cât și Tabloul de bord al pieței unice evaluează beneficiile și creșterea schimburilor comerciale între statele membre, permise de piața unică de la crearea acesteia. Tabloul de bord arată o integrare comercială în creștere după pandemia COVID-19: în iunie 2022, schimburile comerciale în interiorul UE reprezentau 60 % din totalul comerțului UE.

Întreprinderile beneficiază de o mai bună aplicare a normelor și a condițiilor generale, dar dificultățile persistă: Tabloul de bord stabilește că punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor pieței unice se îmbunătățesc; acest lucru se reflectă în mai puține proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva statelor membre în 2021, o premieră în ultimii 4 ani. Tabloul de bord arată, de asemenea, o mai bună utilizare și aplicare a mai multor instrumente esențiale ale pieței unice, cum ar fi Sistemul de informare al pieței interne, Directiva privind transparența pieței unice, precum și o utilizare sporită a rețelei SOLVIT, care contribuie la prevenirea sau eliminarea obstacolelor din piața unică. În plus, întreprinderile din majoritatea statelor membre au perceput că sarcinile de reglementare au scăzut în 2021, dar se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme legate de întârzierile de plată din partea autorităților publice, în special din cauza impactului pandemiei COVID-19.

La nivel național, tabloul de bord al pieței unice surprinde rezultatele înregistrate de România în ceea ce privește transpunerea legislației europene, performanțele referitoare la Sistemul de informare privind piața internă, întârzieri la efectuarea plăților, impactul reglementărilor asupra pieței, accesul la achiziții publice, accesul la servicii și piețe de servicii și accesul la finanțare.

Principalele constatări privind România sunt următoarele:

Transpunerea directivelor: Procentul de directive netranspuse de către România este de 2,9%, în creștere față de ultimul raport, când măsurătorile se aflau 1,1%. Comisia constată astfel o creștere uriașă de 1,8 puncte procentuale, cea mai mare creștere dintre toate statele membre. România are cel mai mare deficit, iar acesta este cel mai mare deficit înregistrat vreodată de această țară. Media UE este la 1,6%, iar obiectivul propus în Actul privind piața unică este de 0,5%.

În total, sunt 29 de directive întârziate în cazul România, față de 11 din raportul precedent, 7 privind serviciile financiare, 5 privind conectivitatea/media/societatea digitală, 4 privind energia și 4 privind transporturile.

Întârzierea medie de transpunere a directivelor este 8,3 luni, față de 7,2 luni în precedentul raport, reprezentând o creștere de 1,1 luni. Întârzierea medie este în continuare mai mică decât media UE, aflată la 8,6 luni.

Proceduri de infringement: România are 30 de cazuri în curs de soluționare pe piața unică o scădere semnificativă de 7 cazuri față de raportul precedent, reprezentând a treia cea mai mare scădere dintre toate statele membre) și doar puțin peste media UE, aflată la 27 cazuri

Numărul de cazuri din România a crescut constant între decembrie 2016 și decembrie 2020 (+106%, de la 18 la 37 de cazuri). Sectoare problematicele sunt mediul (11 cazuri), dintre care 6 privind poluarea atmosferică și 3 privind gestionarea deșeurilor, și energia (5). Împreună, acestea reprezintă 53% din totalul cazurilor pendinte.

Durata medie pentru a ajunge la conformarea cu directivele UE este 32,5 luni pentru cele 28 de cauze privind piața unică care nu au fost încă trimise la Curtea de Justiție a UE, media Uniunii fiind de 42,8 luni. Însă, România a avut un singur caz privind gestionarea deșeurilor pentru care a avut nevoie de 44,4 luni pentru a se conforma.

Sistemul de informare privind piața internă: România a menținut o performanță excelentă. Rezultatele pentru toți cei cinci indicatori analizați au fost peste media celorlalte state UE și din Spațiul Economic European. Performanțele pentru patru indicatori s-au îmbunătățit și mai mult față de anul precedent. Rezultatele pentru patru indicatori s-au situat în primele zece dintre statele membre în domeniile respective. Indicatorii studiați sunt: cereri acceptate în termen de o săptămână; cereri la care s-a răspuns în termenul convenit; gradul de satisfacție privind promptitudinea răspunsurilor – în funcție de evaluarea efectuată de omologi; satisfacția față de eforturile depuse – evaluată de omologi; viteza cu care se răspunde la cereri.

Întârzieri la plată: În 2022, întârzierea medie a plăților (depășirea termenelor de plată legale sau convenite prin contract) de către autoritățile publice din România a fost de 15 zile. Numărul mediu de zile necesare unei întreprinderi pentru ca facturile sale să fie plătite de alte întreprinderi (plăți între întreprinderi) a fost de 52,92 zile.

De pildă, în ceea ce privește accesul la finanțare, situația din România este inferioară mediei UE. 15,8% din IMM-urile din România indică o deteriorare a accesului la sprijin financiar public, față de 11,3% media UE. Perioada medie pentru a fi plătit de către întreprinderi este 52,9 zile în România și de 52,5 zile la nivelul UE. De asemenea, doar 0,03% din PIB-ul României este reprezentat de investiții în capital de risc, față de 0,48% media UE.

Rapoartele anuale pregătesc terenul prin furnizarea de analize de fond pentru comunicarea “Piața unică la 30 de ani”, care va fi publicată de Comisie în următoarele săptămâni.

Raportul anual privind piața unică a fost publicat pentru prima dată însoțind actualizarea strategiei industriale în mai 2021. Acesta a analizat situația actuală a economiei europene și a evaluat progresele înregistrate în realizarea Strategiei industriale europene pentru 2020 . Astăzi, Comisia publică cea de-a treia ediție a Raportului anual privind piața unică, care comemorează, de asemenea, cea de-a 30-a aniversare a pieței unice.

Tabloul de bord al pieței unice a fost publicat pentru prima dată în 1997.

Ediția din 2022 a Tabloului de bord al pieței unice include – pe lângă indicatorii tradiționali – noi indicatori ai mediului de afaceri privind capacitatea de reacție administrativă și povara reglementării, precum și informații privind accesul la servicii și la piețele de servicii, mobilitatea forței de muncă și accesul la finanțare.

De asemenea, raportul prezintă rezultatele obținute de piața unică în ceea ce privește creșterea economică, ocuparea forței de muncă și indicatorii sociali, integrarea bunurilor și serviciilor, reziliența economică, tranziția digitală și tranziția ecologică.