Connect with us

U.E.

Președintele Poloniei va depune un proiect de lege pentru eliminarea camerei disciplinare a Curții Supreme, aspru criticată de Comisia Europeană

Published

on

© Andrzej Duda/ Facebook

Președintele polonez Andrzej Duda a anunțat joi că va depune un proiect de lege care va modifica funcționarea Curții Supreme a Poloniei, informează AFP și Reuters, preluat de Agerpres.

Comentând decizia sa, Duda a declarat că aceasta a fost „foarte așteptată” pe scena politică poloneză. Una dintre principalele propuneri ale proiectului de lege este lichidarea camerei disciplinare a Curții Supreme, pe care UE a contestat-o ca fiind restrictivă pentru independența judiciară.

„Propun lichidarea camerei disciplinare a Curții Supreme, iar judecătorii acesteia să poată fi transferați la alte camere sau să se pensioneze”, a declarat președintele Poloniei.

Demersul lui Duda are ca scop rezolvarea unei dispute îndelungate cu Comisia Europeană cu privire la reformele judiciare ale guvernului polonez.

„Acest proiect ar trebui să fie un instrument pentru ca guvernul polonez să pună capăt disputei cu CE și să deblocheze Planul Național de Redresare al Poloniei”, a adăugat el.

Camera disciplinară ar urma să fie înlocuită cu un organ nou, „Camera de responsabilitate profesională”, cu 11 judecători.

Comisia Europeană nu a aprobat încă planul polonez din cauza disputei legate de statul de drept. În cadrul Fondului de redresare al UE, Polonia ar putea primi aproximativ 58,1 miliarde de euro, dintre care 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

În octombrie 2019, Comisia Europeană a decis să acționeze Polonia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la camera disciplinară, argumentând că aceasta încalcă independența judiciară și, prin urmare, contravine legislației UE. CJUE a decis că această cameră nu are suficientă independență față de guvern.

Citiți și Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

La 27 octombrie 2021, CJUE a impus Poloniei o amendă zilnică de 1 milion de euro până când aceasta se va conforma unei hotărâri din 14 iulie a aceleiași instanțe, prin care se cerea suspendarea imediată a camerei, care disciplinează judecătorii.

În ianuarie, CE a trimis Poloniei prima cerere de plată a amenzii, care va acoperi perioada cuprinsă între 3 noiembrie 2021 și 10 ianuarie 2022. Comisia a acordat Varșoviei 45 de zile pentru a plăti amenzile, care, potrivit Reuters, se ridică la aproximativ 70 de milioane de euro.

Instituirea camerei disciplinare a făcut parte dintr-o revizuire mai amplă a sistemului judiciar polonez, ale cărei părți importante au fost contestate de UE pe motiv că au făcut instanțele vulnerabile la presiuni politice.

Conform executivului european, prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Continue Reading

SCHENGEN

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

Published

on

© Administrația Prezidențială

Guvernul Olandei a adoptat vineri “o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”, a anunțat Ambasada Țărilor de la Jos într-un comunicat, fapt salutat de premierul Nicolae Ciucă și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, care au mulțumit omologilor lor olandezi pentru sprijin.

“Orientarea guvernului olandez către viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen este bazată pe celor două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și a progreselor identificate în recentul său raport MCV privind statul de drept în România.  (…) Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”, arată sursa citată.

 

“Salut recunoașterea de către guvernul olandez a pregătirii României de a adera la Schengen ca un pas esențial în vederea atingerii acestui obiectiv, posibil prin dialog și cooperare. Olanda este un partener valoros al țării noastre. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm împreună”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe Twitter

“Sunt bucuros să salut evaluarea și poziția pozitivă a guvernului olandez în sprijinirea aderării României la Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii olandezi a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile. Îi mulțumesc lui Woepke Hoekstra pentru tot sprijinul său”, a scris și ministrul Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Potrivit guvernului de la Haga, o asemenea evaluare pozitivă a fost adoptată și în cazul Croației, dar nu și în cazul Bulgariei.

Decizia Guvernului de la Haga vine la scurt timp după ce și Parlamentul suedez a evaluat pozitiv aderarea României la spațiul Schengen, prin demersuri adoptate la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri europene din legislativul de la Stockholm

Pozițiile celor două țări vin în contextul în care ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

În privința Olandei, decizia are un caracter istoric, pentru că Haga s-a opus aderării României la spațiul Schengen încă 2011, de când Bucureștiul îndeplinește criteriile tehnice și acquis-ul spațiului de liberă circulație. 

De altfel, aflat în luna octombrie într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, “în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

La scurt timp după acea vizită, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe.

Astfel, autoritățile române au primit la mijlocul lunii noiembrie vizita  misiunii voluntare de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen și din care a făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania. Misiunea respectivă a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Liderul austriac, membru al familiei politice PPE, participă vineri și sâmbătă la summitul liderilor popularilor europeni de la Atena, unde este prezent și președintele Klaus Iohannis, fiind așteptate discuții între cei doi lideri pentru a debloca votul Austriei.

Continue Reading

U.E.

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a avut vineri, la Atena, o întrevedere cu omologul său elen, președintele Katerina Sakellaropoulou, cu ocazia vizitei de lucru în Republica Elenă, context în care cei doi șefi de stat au discutat despre sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, țară afectată de o criză energetică gravă, în timp ce președintele Greciei a reafirmat susținerea pentru aderarea României la Schengen.

Întrevederea Președinților României și Greciei a avut loc în continuarea dialogului politic româno-elen, care a înregistrat un ritm susținut pe parcursul anului 2022, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi șefi de stat au salutat relațiile bilaterale foarte bune, potențate de afinitățile culturale și de o îndelungată istorie comună, subliniind, de asemenea, strânsa  cooperare în plan european, regional și internațional.

Președinții Klaus Iohannis și Katerina Sakellaropoulou au evidențiat că prezența comunității românești în Grecia și a celei elene în România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relațiilor bilaterale, împreună cu contactele interumane promovate prin intermediul turismului, proiectelor educaționale și al schimburilor culturale, aflate în continuă creștere.

Președintele Katerina Sakellaropoulou a reafirmat susținerea deplină a Greciei pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Având în vedere situația de securitate determinată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi președinți au avut un schimb de opinii referitor la contextul geopolitic și efectele războiului în plan umanitar, al securității energetice și alimentare. Cei doi șefi de stat au subliniat importanța menținerii unității și solidarității la nivel transatlantic și au reafirmat sprijinul pe care cele două state continuă să-l acorde Ucrainei și refugiaților ucraineni, precum și pentru Republica Moldova, afectată și de o criză energetică gravă.

Totodată, șeful statului a prezentat acțiunile pe care țara noastră le-a întreprins și continuă să le întreprindă atât în relația cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.

De asemenea, cei doi președinți au mai avut un schimb de vedere cu privire la necesitatea de a continua coordonarea pentru a combate dezinformarea cu care se confruntă statele europene în contextul actual.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European, care se întrunesc în Grecia.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN4 hours ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.4 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN4 hours ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D5 hours ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune incriminarea penală a încălcării sancțiunilor UE

ROMÂNIA7 hours ago

România sprijină efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru a face dreptate victimelor din Ucraina

ROMÂNIA8 hours ago

Germania sprijină cadrele didactice din învățământul în limba germană din România cu peste 1,33 milioane de euro

NATO8 hours ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL3 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending