Connect with us

U.E.

Președintele PPE Donald Tusk cere politicienilor, indiferent de ideologia ”pe care o predică”, să acționeze pentru ”protejarea planetei noastre”: Tragedia din Australia este ultimul avertisment

Published

on

Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a atras atenția asupra ”tragediei din Australia” și nevoii stringente de a acționa pentru a ne proteja planeta.

Într-o postare pe Istagram, Donald Tusk a subliniat că ”nu este nimic mai important decât criza climatică”.

”Politicienii, indiferent de ideologia pe care o predică, ar trebui să respecte concluziile oamenilor de știință și să acționeze pentru protejarea planetei noastre. Pentru fiecare creștin democrat, acest lucru ar trebui să devină a unsprezecea poruncă. Tragedia din Australia este ultimul avertisment”, a scris președintele PPE.

Incendiile de vegetație de o amploare și o violență fără precedent, care au devastat regiuni întregi din Australia, s-au solidat până în prezent cu 25 de morți, 8 milioane de hectare de teren distruse de foc și 2.000 de case mistuite de flăcări. Specialiștii estimează că numărul animalelor decedate în aceste incendii ar putea ajunge la 1 miliard, potrivit Digi24. 

Statele din sud-estul Australiei, New South Wales, Victoria şi South Australia, au fost cele mai afectate de condiţiile meteo extreme, în contextul în care orașul Sydney a fost decretat duminică cel mai fierbinte loc de Pământ, temperaturile atingând apropae 50 de grade Celsius.

Mii de oameni au fugit din calea flăcărilor, în timp ce fumul gros a acoperit zone întregi.

Situația este atât de gravă încât fumul incendiilor din Australia a traversat Pacificul și a ajuns în Chile și Argentina, au confirmat serviciile meteorologice din America de Sud.

La nivelul Uniunii Europene a fost activat Mecanismul de Protecţie Civilă (EUCPM), ca urmare a incendiilor generalizate din Australia, Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgență al UE (ERCC) lansând un apel către statele mmebreu pentru a comunica în cel mai scurt timp posibil resursele pe care le pot pune la dispoziție pentru a fi dislocare în vederea intervenției.

România a răspuns pozitiv acestui apel, președintele Klaus Iohannis solicitând ca țara noastră să ofere ajutor Australiei în cel mai scurt timp.

Celebrități din întreaga lume s-au mobilizat și au donat bani pompierilor care se luptă cu flăcările, printre acestea numurându-se cântăreața americană Pink, artista australiană, Kylie Minogue, dar și actrița americană de origine australiană Nikole Kidman.

În semn de solidaritate, și jucătoarea de tenis Simona Halep, s-a alăturat apelului lansat de tenismanul australian Nick Kyrgios, și va dona 200 de dolari de fiecare dată când își va supăra antrenorul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

Published

on

© European Union, 2023

Premierul ungar, Viktor Orbán, a avertizat că lumea se confruntă cu o creștere a pericolelor, întrucât tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Israel și organizațiile teroriste amenință să escaladeze într-un război generalizat între state. Orbán a făcut aceste declarații în timpul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria!” de la Radio Kossuth din Budapesta, relatează MTI, preluat de Agerpres.

Orbán a subliniat că situația este extrem de tensionată, având în vedere și conflictul ruso-ucrainean și tulburările din Balcani care au loc în vecinătatea Ungariei. El a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga Europă, inclusiv pentru Ungaria, generând valuri de refugiați, distrugeri de război și noi presiuni economice.

De asemenea, premierul ungar a subliniat că „la Bruxelles este o atmosferă de război”, iar discuțiile despre conflictul ruso-ucrainean sunt tratate ca și cum ar fi propriul război al Europei. El a dezvăluit că s-a ajuns chiar și la discuții serioase privind trimiterea de trupe europene în Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în acest conflict.

În ceea ce privește poziția Ungariei, Orbán a declarat ferm că guvernul său național nu va interveni în conflictul ruso-ucrainean și că țara va încerca să rămână neutră. „Nu se pune problema; noi vrem să rămânem în afara războiului și atât timp cât în fruntea Ungariei se află un guvern național, nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean”, a subliniat Viktor Orbán., a subliniat Orbán.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”. 

La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Continue Reading

U.E.

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, nu pentru a salva planeta, consideră Suedia ți Finlanda.

Frustrați de lipsa de progrese în ceea ce privește acordurile comerciale și de ceea ce ei consideră a fi o mentalitate protecționistă care se instalează tot mai mult la Bruxelles, aceștia doresc ca UE să își recapete farmecul comercial sau riscă să alunece și mai mult în irelevanța internațională.

Dacă privim obiectiv, negocierile comerciale ale UE au cunoscut un declin al intensității față de perioada de glorie în care au fost încheiate acorduri istorice precum cel cu Canada, în 2016, sau Japonia, în 2017.

Nemulțumirea celor două țări nordice este că națiunile mai protecționiste, cum ar fi Franța, doresc acum să folosească politica comercială mai mult ca o armă pentru a restricționa importurile ieftine, de la alimente până la tehnologii ecologice din China.

Într-un document de dezbatere, consultat de Politico Europe, cele două națiuni au deplâns politica comercială ”mai defensivă și mai restrictivă” a UE și s-au plâns că, în consecință, ponderea economică a blocului este în scădere în raport cu alte puteri comerciale.

”UE riscă să fie văzută ca un actor mai puțin relevant din punct de vedere economic și mai defensiv de către partenerii noștri comerciali”, se arată în documentul care urmează să fie discutat în mod informal de diplomații din acest domeniu vineri.

”Pentru a inversa această tendință și pentru a menține poziția UE printre principalii actori în comerțul internațional și în politica de reglementare, trebuie să găsim un nou echilibru și un nou nivel de ambiție în politica noastră comercială”, reclamă Suedia și Finlanda.

Metoda ”recompensă și pedeapsă”

Întrucât mandatul Comisiei Ursula von der Leyen se apropie de sfârșit, moștenirea lăsată de aceasta în ceea ce privește acordurile comerciale se prefigurează a fi o poveste a celor pe care UE i-a ratat.

Parteneri comerciali precum blocul latino-american Mercosur, Indonezia sau India au refuzat condițiile ecologice pe care UE dorea să le anexeze la acorduri – cum ar fi taxa pe carbon sau reglementările privind defrișările – la cererea unor țări membre mai protecționiste, în frunte cu Franța.

Aceste instrumente au ”un impact negativ asupra capacității UE de a negocia acorduri comerciale și de a-și aprofunda parteneriatele cu țările terțe”, se arată în document.

Cele două țări nordice doresc să pună capăt utilizării comerțului pentru alte obiective politice – și să se bazeze ”mai mult pe stimulente pozitive și pe soluții bazate pe piață”. Cu alte cuvinte, ”ar trebui să existe un stimulent, pe lângă sancțiuni, în setul de instrumente al UE”.

O altă idee lansată de Stockholm și Helsinki este aceea de a aprofunda legăturile cu regiunea Asia-Pacific, inclusiv cu blocuri comerciale precum blocul comercial Indo-Pacific CPTPP și Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), condus de SUA.

Mai controversată, poate, este dorința țărilor nordice ca UE să se orienteze, de asemenea, către Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP), un acord de liber schimb în care China este membră. Într-un moment în care Bruxelles-ul dorește cu disperare să își reducă riscurile din relația comercială cu Beijingul, este puțin probabil ca acest lucru să fie bine primit de Comisia Europeană.

Propunerea Suediei și Finlandei vine la scurtă vreme după publicarea raportului revoluționar privind viitorul pieței unice în care fostul premier italian Enrico Letta, însărcinat cu întocmirea acestui document, le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și creeze cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.

Citiți și: Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Ascultând acest îndemn, șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles în această săptămână, au cerut ”un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică”, cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO10 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.16 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G716 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO17 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G717 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA17 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

U.E.18 hours ago

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

U.E.19 hours ago

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending