Ucraina îi avertizează pe aliații din UE că „nu putem și nu trebuie să ne relaxăm” în ciuda pachetului substanțial de sprijin pentru securitate al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean.

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a participat online la o reuniune a miniștrilor de externe și de apărare din UE împreună cu ministrul apărării ucrainean Rustem Umerov.

Șeful diplomației ucrainene și-a informat colegii europeni cu privire la nevoile critice ale țării sale de a contracara agresiunea rusă și de a schimba situația pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. El a reamintit apelul președintelui Volodimir Zelenski la acțiune imediată, nu la discuții, pentru a sprijini țara noastră.

„Putem preveni cele mai grave scenarii dacă acționăm împreună și fără teamă. Avem nevoie de decizii concrete și îndrăznețe astăzi pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot și SAMP/T suplimentare, rachete, artilerie și muniție, precum și alte arme și echipamente cât mai curând posibil. Acum că sunteți cu toții aici, la masă, este timpul să acționăm, nu să dezbatem”, a subliniat ministrul.

Citiți și Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

Miniștrii afacerilor externe și al apărării din Ucraina și-au exprimat recunoștința față de omologii lor europeni pentru tot sprijinul militar și de altă natură acordat Ucrainei de la începutul invaziei rusești la scară largă.

„Salutăm cu toții decizia Camerei Reprezentanților din SUA de a oferi un pachet puternic de sprijin pentru Ucraina. Dar noi, în Europa, nu putem și nu trebuie să ne relaxăm. În primul rând, apărarea Europei este mai întâi de toate o chestiune care ne privește pe noi, europenii. În al doilea rând, pe parcursul celor șase luni de discuții în Statele Unite, Europa a demonstrat un leadership real și capacitatea de a acționa. Vă sunt recunoscător pentru acest lucru. Trebuie să ne amintim acest sentiment și să continuăm această evoluție a Europei”, a declarat Dmytro Kuleba.

Citiți și Camera Reprezentanților din SUA a aprobat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Aliații europeni salută un mesaj clar transmis Kremlinului

Ministrul a subliniat că Ucraina este capabilă să oprească agresiunea rusă pe teritoriul său și să împiedice răspândirea acesteia în alte țări, așa cum a subliniat în repetate rânduri președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Forța oprește Rusia. Prudența nu face decât să o provoace. Nu și invers. Singura modalitate de a-l împiedica pe Putin să declanșeze un război mai mare în Europa este de a provoca pierderi dureroase forțelor de ocupație rusești pe teritoriul Ucrainei. Doar provocându-i o înfrângere lui Putin pe teritoriul nostru îl putem forța să renunțe la planurile sale agresive pentru Moldova, Polonia, statele baltice, Finlanda și alte țări europene”, a declarat ministrul ucrainean de Externe.

O altă temă de discuție a fost protecția sistemului energetic al Ucrainei împotriva terorii rusești și consolidarea capacității de rezistență a țării noastre, protecția orașelor și comunităților și întărirea soldaților ucraineni.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a început luni o vizită rară în Irak cu scopul de a restabili legăturile bilaterale dificile dintre cele două țări, prin intermediul unei serii de acorduri privind energia, comerțul și cooperarea în domeniul securității împotriva militanților kurzi PKK, informează Reuters.

Mult așteptata vizită a lui Erdogan este prima vizită a unui lider turc din 2011 încoace și urmează după ani de relații tensionate, în timp ce Ankara a intensificat operațiunile transfrontaliere împotriva militanților PKK, care au sediul în nordul Irakului, o zonă muntoasă, în special kurdă.

”Președintele Erdogan a precizat că Turcia are așteptări din partea Irakului în lupta cu organizația teroristă PKK, că Irakul trebuie să eradicheze orice fel de teroare”, a precizat președinția turcă într-un comunicat după discuțiile lui Erdogan cu președintele irakian Abdul Latif Rashid.

Rashid – cel mai înalt oficial kurd din Irak – a declarat că Irakul a sprijinit munca comună pentru combaterea terorismului și că este împotriva folosirii teritoriului său pentru a ataca orice vecin, a precizat președinția irakiană. Însă Rashid a mai spus că Irakul se opune oricăror atacuri pe teritoriul său.

Irakul a declarat că operațiunile turcești îi încalcă suveranitatea și au ucis civili. Ankara spune că trebuie să se protejeze împotriva PKK,  pe care Turcia, SUA și UE îl consideră o organizație teroristă și care a dus o insurecție de zeci de ani împotriva Ankarei, soldată cu decesul a zeci de mii de persoane de la începutul conflictului, în 1984.

Turcia plănuiește o nouă lovitură asupra militanților în această primăvară și a solicitat cooperarea militară irakiană, sub forma unei celule de operațiuni comune, precum și recunoașterea de către Bagdad a amenințării PKK.

Purtătorul de cuvânt al guvernului irakian, Bassem al-Awadi, a declarat într-o declarație că vizita lui Erdogan va fi un ”punct de plecare important în relațiile irakian-turce”, conform Deutsche Welle.

Al-Awadi a adăugat că vizita va include semnarea unui acord privind o ”abordare comună a provocărilor de securitate” și un ”acord strategic” privind aprovizionarea cu apă.

Anul trecut, Bagdadul a lansat un proiect de dezvoltare a infrastructurii în valoare de 17 miliarde de dolari (15,9 miliarde de euro) care urmărește să transforme Irakul într-un centru de tranzit.

Scopul este de a conecta Asia și Europa cu o legătură între portul Grand Faw din Irak, în sud, și Turcia, în nord, pe o distanță de 1.200 de kilometri.

Bagdadul dorește, de asemenea, să-și asigure o cotă mai mare de apă din râurile Tigru și Eufrat, care își au originea în Turcia și constituie principala sursă de apă dulce din Irak.

Oficiali din ambele țări spun că peste 20 de memorandumuri de înțelegere vor fi semnate în timpul vizitei de o zi a lui Erdogan.

Președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că Polonia este “pregătită” să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său dacă Alianța Nord-Atlantică decide să își întărească flancul estic.

“Rusia militarizează din ce în ce mai mult oblastul Königsberg (Kaliningrad). Recent, și-a mutat armele nucleare în Belarus”, a declarat Duda într-un interviu publicat luni de publicația poloneză Fakt și citat de Politico Europe.

“Dacă aliații noștri decid să desfășoare arme nucleare ca parte a partajării nucleare și pe teritoriul nostru, pentru a consolida securitatea flancului estic al NATO, suntem pregătiți pentru acest lucru”, a adăugat el.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, președintele Vladimir Putin a făcut amenințări nucleare voalate la adresa Occidentului, deplasând chiar arme atomice în Belarus, care se învecinează cu Polonia, Lituania și Letonia, membre NATO.

Duda a declarat că partajarea nucleară a fost subiectul discuțiilor dintre Polonia și SUA “de ceva timp”.

“Am vorbit deja despre asta de mai multe ori. Trebuie să recunosc că, atunci când am fost întrebat despre asta, am declarat că suntem pregătiți”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns luni că Rusia “va lua toate măsurile de retorsiune necesare pentru a ne garanta securitatea”, potrivit serviciului de presă de stat RIA Novosti.

Duda, care a călătorit recent la New York și s-a întâlnit cu candidatul republican pentru Casa Albă, Donald Trump, a vorbit cu drag despre fostul președinte, spunând că cei doi au “multe subiecte comune”.

“Este un politician cu care am cooperat direct cu Statele Unite timp de patru ani, când era președintele Statelor Unite”, a spus Duda.

“Vreau să subliniez cu tărie că suntem prieteni de atunci. Îmi place foarte mult să vorbesc cu el, pentru că este o personalitate extrem de interesantă și are multă experiență, atât politică, cât și de afaceri”, a conchis liderul polonez.

Andrzej Duda s-a aflat în SUA și la mijlocul lunii martie, fiind primit la Casa Albă de Joe Biden, împreună cu premierul Donald Tusk, pentru a marca aniversarea a 25 de ani de la aderarea țării sale la NATO.