Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, semnalează că ”securitatea europeană s-a deteriorat dramatic în urma războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel că ”UE trebuie să sporească ajutorul militar acordat statului ucrainean și să îmbunătățească funcționarea politicii sale de apărare, continuând și consolidând cooperarea cu NATO”.

”Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformând politica de vecinătate. UE trebuie să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și orice alte materiale esențiale care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică. Consider că pentru a ajunge la maturitate ca actor geopolitic autentic, Uniunea Europeană trebuie să-și extindă instrumentarul de politică externă și să consolideze structura sa instituțională pe direcția relațiilor externe. Votul în unanimitate, de exemplu, limitează în mod clar capacitatea UE de reacție rapidă”, a menționat europarlamentarul într-un material de opinie postat pe pagina sa.

Amintim că la mijlocul lunii ianuarie Parlamentul European a adoptat raportul lor anual privind politica externă și de securitate comună în care semnala că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de autocrațiile din întreaga lume și va influența în mare măsură modul în care acestea se vor comporta pe scena internațională, avertizează europarlamentarii.

UE trebuie să flexibilizeze și să eficientizeze procesul decizional

Parlamentul European a cerut atunci Uniunii Europene să utilizeze dispozițiile Tratatului privind UE care ar permite Consiliului să ia anumite decizii, fără implicații militare, în special cele referitoare la sancțiuni și la drepturile omului, prin majoritate calificată și nu în unanimitate.

De asemenea, raportul solicită instituțiilor UE să prezinte propuneri solide cu privire la modul în care se poate obține și garanta un loc propriu și permanent pentru Uniune în toate forurile multilaterale, inclusiv la Consiliul de Securitate al ONU, pentru a consolida acțiunea, coerența și credibilitatea UE în lume.

Reducerea dependenței UE de resursele energetice

Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformarea politicii de vecinătate a UE, susțin europarlamentarii. De asemenea, ei îndeamnă UE să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și de alte materiale esențiale pentru infrastructura noastră, care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) sprijină creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările Uniunii Europene.

”Am votat astăzi la Bruxelles poziția Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică”, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

În contextul schimbării regulilor la nivelul UE, europarlamentarul a îndemnat ”Guvernul sau Parlamentul din România trebuie să adopte reglementări mai transparente în privința cheltuirii banilor alocați pentru partide”.

”Banii publici trebuie să fie folosiți pentru a prezenta proiectele și politicile publice ale partidelor și nu pentru atacarea adversarilor. Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici”, a completat Dan Motreanu.

Parlamentul European a susținut joi numeroase modificări ale regulilor propuse privind publicitatea politică pentru a face alegerile și referendumurile mai transparente și mai rezistente la interferențe.

Citiți și:

Alegeri europene 2024: Parlamentul European a votat pentru reguli mai stricte privind publicitatea politică și interzicerea finanțării de către entitățile non-UE

Prin modificările aduse de eurodeputați propunerii Comisiei, numai datele cu caracter personal furnizate în mod explicit pentru publicitatea politică online pot fi utilizate de furnizorii de publicitate. Prin urmare, microvizarea, o strategie care utilizează date de consum și demografice pentru a identifica interesele unor anumite persoane, nu va fi posibilă.

Parlamentul a introdus alte dispoziții pentru a reglementa în continuare activitatea mai amplă de vizare, cum ar fi interzicerea generală a utilizării datelor minorilor.

Eurodeputații propun ca entităților din afara UE să li se interzică finanțarea publicității politice în UE. Pentru a determina locul în care este stabilită o astfel de entitate, autoritățile relevante ar trebui să ia în considerare locul în care se află operatorul de date final al acestei entități.

Eurodeputații au propus, de asemenea, schimbări semnificative pentru a se asigura că cetățenii, autoritățile și jurnaliștii au acces ușor la informațiile privind publicitatea politică. Printre alte propuneri, aceștia pledează pentru crearea unui registru online pentru toate reclamele politice online și datele conexe.

Ar trebui facilitat accesul la informații cu privire la cine finanțează un material publicitar, la costul acestuia și la originea finanțării. Alte informații care ar trebui publicate includ, de asemenea, dacă o un material publicitar a fost suspendat pentru încălcarea normelor, ce grupuri specifice de persoane au fost vizate și ce date cu caracter personal au fost utilizate în acest scop, precum și numărul de vizualizări și interacțiuni cu materialul publicitar. Eurodeputații urmăresc să acorde jurnaliștilor un drept specific de a obține astfel de informații.

Eurodeputații introduc posibilitatea aplicării unor sancțiuni periodice pentru o încălcare repetată și obligația marilor furnizori de servicii de publicitate de a-și suspenda serviciile timp de 15 zile cu un anumit client în cazul unor încălcări grave și sistemice. Comisia va putea introduce sancțiuni minime la nivelul UE.

Textul adoptat consolidează, de asemenea, competențele autorităților naționale și permite Comitetului european pentru protecția datelor să preia o anchetă privind o încălcare și să asigure respectarea normelor.

Parlamentul European a aprobat joi decizia de a începe negocierile privind noi măsuri noi măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii pe platformele digitale.

Potrivit unui comunicat al instituției, 376 de eurodeputați europeni au votat în favoarea mandatului de negociere cu statele membre, 212 au votat împotrivă și 15 s-au abținut. Discuțiile privind noua lege pot începe odată ce statele membre decid cu privire la propria lor poziție.

Noile norme ar reglementa modul de stabilire corectă a statutului profesional al lucrătorilor pe platforme online și modul în care platformele digitale de muncă ar trebui să utilizeze algoritmi și inteligență artificială pentru a monitoriza și evalua lucrătorii.

Statutul profesional

O persoană care efectuează o muncă pe platformă poate fi fie un lucrător angajat și se poate bucura de drepturile de muncă aferente, fie un liber-profesionist autentic, în acest caz putând să stabilească cum să efectueze serviciul. Normele adoptate au ca scop combaterea falsei activități independente, deoarece aceasta poate duce la condiții de muncă precare și la lipsa de protecție socială, dar și la concurență neloială, în special pentru IMM-uri.

Statutul profesional definit de platformă poate fi contestat de lucrător, de un sindicat sau de o autoritate națională, caz în care lucrătorul este prezumat prin lege ca fiind angajat. În cazul unui litigiu între platformă și un lucrător, platforma – și nu lucrătorul – va avea responsabilitatea de a dovedi că nu îl exploatează pe lucrător.

Eurodeputații au introdus, de asemenea, o listă de criterii non-obligatorii pentru a stabili statutul profesional al unui lucrător, cum ar fi un salariu stabilit, un program și un timp de lucru definite, sisteme de evaluare, urmărirea sau supravegherea unui lucrător, reguli privind aspectul sau comportamentul, opțiuni limitate de a lucra pentru orice terță parte sau libertatea limitată de a alege o asigurare de accidente sau un sistem de pensii.

Managementul algoritmic

În timp ce platformele digitale de muncă își monitorizează și își evaluează performanțele, lucrătorii nu au acces la informații privind modul în care funcționează algoritmii, ce date cu caracter personal sunt utilizate și cum influențează comportamentul lor deciziile luate de sistemele automate.

Eurodeputații doresc să interzică luarea unor decizii importante de către sistemele automatizate și vor ca statele membre să se asigure că există o supraveghere umană asupra tuturor deciziilor care afectează semnificativ condițiile de muncă.

Acestea au făcut ca managementul algoritmic să fie mai transparent, obligând platformele să le ofere lucrătorilor informații despre modul în care este utilizată monitorizarea și cum le afectează relația de muncă, sănătatea, siguranța și condițiile de muncă, precum și despre închiderea conturilor, promovarea sau alocarea sarcinilor. De asemenea, platformele vor fi obligate să evalueze impactul deciziilor luate sau susținute de sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor asupra condițiilor de muncă, a sănătății și securității și a drepturilor fundamentale.

Pentru a consolida poziția lucrătorilor, eurodeputații au introdus, de asemenea, prevederi pentru intensificarea schimbului de informații între autoritățile competente din domeniul muncii, protecției sociale și fiscale în cazurile transfrontaliere și pentru sancțiuni disuasive.

Mandatul pentru negocieri a fost anunțat în plen de președinta Metsola luni, 16 ianuarie. Întrucât o zecime dintre eurodeputații au formulat obiecții în termen de 24 de ore, a fost necesar votul în plenul PE (articolul 71 din Regulamentul de procedură).