Connect with us

INTERNAȚIONAL

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon: Există riscul major al organizării unor alegeri parlamentare anticipate în următoarele luni, în cazul în care niciun partid nu va obține majoritatea după votul de azi

Published

on

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a atras atenţia asupra riscului major al organizării unor alegeri parlamentare anticipate în următoarele luni, în cazul în care partidele vor ajunge în Parlament în urma votului de duminică nu vor putea constitui o majoritate, informează Agerpres

El a declarat, duminică, după ce a participat la vot, că, după alegeri, vor exista încercări de constituire a unei majorităţi, însă s-a arătat rezervat în privinţa şanselor de formare a acestei majorităţi.

,,Primul lucru cel mai important este ca aceste alegeri totuşi să fie validate şi să fie legitime. Dacă alegerile vor fi validate şi legitime, după aceasta sunt diferite scenarii. Dacă un partid obţine majoritatea, şi acest lucru este posibil, atunci va fi o situaţie. Dacă nu va fi o majoritate parlamentară, atunci eu consider că vor fi încercări de a forma majorităţi parlamentare, dar avem riscul major să avem alegeri anticipate în decursul următoarelor luni”, a afirmat Dodon.

Pe de altă parte, liderul moldovean a îndemnat populaţia să participe la scrutinul parlamentar, pentru a schimba lucrurile astfel încât Republica Moldova să intre ,,într-o nouă etapă de dezvoltare”.

,,În Republica Moldova, peste 80% dintre cetăţenii noştri, dintre concetăţenii mei nu sunt mulţumiţi cum stau lucrurile. Marea majoritate spun că ţara merge într-o direcţie greşită. Astăzi, concetăţenii noştri au posibilitatea să schimbe aceste lucruri. Totul depinde de fiecare persoană în parte. Sau va rămâne aşa cum a fost în ultimii ani. În opinia mea a fost o situaţie urâtă, dezastru în multe sectoare şi, dacă doresc să schimbe lucrurile, pot să iasă astăzi la vot şi să le schimbe. De mâine putem intra într-o nouă etapă de dezvoltare a Republicii Moldova. Votul aparţine fiecăruia şi vreau să vă spun că fiecare vot contează. De aceea, eu vreau să îndemn toţi cetăţenii Republicii Moldova ca astăzi să fie foarte activi”, a adăugat Igor Dodon.

Amintim că potrivit sondajelor de opinie, realizate în perioada decembrie-februarie de mai multe companii sociologice, la comanda diferiților beneficiari, se indică faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), al cărui lider informal este actualul președinte Igor Dodon, rămâne cea mai influentă forță de pe scena politică, cu un scor de 41,5% în sondaje, urmat de blocul electoral pro-european ACUM, cu un scor de 22%, pe locul trei situându-se Partidul Democrat din Moldova (PDM), cu un scor de 20,4%. Următorul clasat, Partidul Șor (PPȘ), asociat cu omul de afaceri Ilan Șor – aflat sub control judiciar după condamnarea în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari -, se află la distanță considerabilă de cele trei formațiuni fruntașe, cu un scor de doar 6.1%.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales astăzi în baza sistemului electoral mixt, ceea ce presupune că 50 de deputaţi sunt aleşi într-o circumscripţie electorală naţională în baza listelor de candidaţi şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale, din rândul candidaţilor independenţi sau a celor desemnaţi de către partidele politice. În circumscripţia electorală naţională şi-au depus liste de candidat 15 formaţiuni politice, în timp ce în circumscripţiile electorale uninominale au fost înregistraţi 321 de concurenţi electorali, dintre care 57 de candidaţi la funcţia de deputat sunt independenţi, iar 264 candidează din partea unei formaţiuni politice.

În paralel cu alegerile parlamentare, în Republica Moldova va avea loc şi un referendum republican consultativ în cadrul căruia electoratul este chemat să îşi exprime punctul de vedere faţă de reducerea numărului de parlamentari şi faţă de introducerea unei modalităţi de retragere a mandatului unui parlamentar.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a amenințat Iranul cu anihilarea totală, pe Twitter: Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată

Published

on

Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu anihilarea în cazul în care acest stat atacă interesele americane, informează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care stârnește îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.


Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Published

on

Fostul actor de comedie, Volodimir Zelenski, a fost luni învestit în funcția de președinte al Ucrainei în cadrul unei ceremonii solemne care a avut loc în Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean), deschizând astfel o nouă eră pentru țara independentă de mai puțin de 30 de ani, care se confruntă cu un război și dificultăți econmice, anunță AFP, EFE și Unian, citate de Agerpres.

©www.president.gov.ua

La o lună după victoria zdrobitoare în faţa contracanditatului său, Petro Poroshenko, cel mai tânăr președinte ales al Ucrainei postsovietice, în vârstă de doar 41 de ani, a venit pe jos la sediul Parlamentului, salutând mulțimea de pe traseu.

©www.president.gov.ua

”Mă angajez, prin toate acţiunile mele, să apăr suveranitatea şi independenţa Ucrainei, să asigur bunăstarea Patriei şi a poporului ucrainean, să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să respect Constituţia şi legile Ucrainei, să-mi îndeplinesc îndatoririle în interesul tuturor compatrioţilor mei, să ridic autoritatea Ucrainei în lume”, a declarat Volodimir Zelenski, cu o mână pe Constituţia acestei ţări independente din 1991.

©www.president.gov.ua

La ceremonie Zelenski a fost însoţit de soţia sa Elena şi de părinţi. Circa 50 de delegaţii oficiale din străinătate participă la ceremonia de inaugurare a noului preşedintelui ucrainean, delegaţia SUA fiind condusă de ministrul energiei, Rick Perry.

©www.president.gov.ua

Actorul și comedianul ucrainean, care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte la 31 decembrie, fără a avea o experiță politică anterioară, a reușit să obțină un scor zdrobitor în cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 21 aprilie, și anume 72.7% dintre voturi, comparativ cu 27.3%, procentele care au mers către contracandidatul său, Petro Poroșenko.

Ce urmează și care sunt provocările ce îl așteaptă pe noul președinte al Ucrainei?

Alegeri anticipate

Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat luni în discursul său de învestitură dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral), care îi este în mare parte ostilă, convocând alegeri legislative anticipate fără să mai aştepte scrutinul prevăzut la termen în 27 octombrie, deşi nu a anunţat data noilor alegeri, informează Agerpres, care citează AFP și EFE.

©www.president.gov.ua

”Dizolv astăzi Rada Supremă de legislatura a opta”, a declarat el în faţa deputaţilor şi invitaţilor străini prezenţi în hemiciclu, în pofida incertitudinilor juridice persistând asupra capacităţii sale de a lansa acest proces foarte încadrat.

”Dragi deputaţi, voi aţi stabilit singuri ceremonia de învestitură luni, într-o zi lucrătoare. Văd în aceasta un plus. Înseamnă că astăzi nu vom sărbători. Vom lucra împreună. De aceea, vă rog foarte mult să adoptaţi o lege privind abolirea imunităţii parlamentare, o lege privind răspunderea penală pentru îmbogăţire ilegală şi multpătimitul Cod electoral, a cărui aprobare trenează de mult timp”, a declarat noul şef al statului ucrainean.

Formațiunea lui Zelenski nu este reprezentată în Radă, care este resposabilă pentru numirea prim-ministrului.

©www.president.gov.ua

Astfel, după numirea sa oficială în funcție, Zelenski a invitat guvernul să-și prezinte demisia în bloc. ”Guvernul nu ne rezolvă problemele, guvernul este problema noastră”, a spus noul preşedinte al Ucrainei, citându-l pe fostul preşedinte american Ronald Reagan. ”Puteţi lua o bucată de hârtie, un pix şi să eliberaţi locurile pentru cei care se vor gândi la generaţiile viitoare şi nu la alegerile următoare. Cred că oamenii vă vor aprecia!”, a spus Zelenski, adresându-se către miniştri.

La numai câteva minute după discursul său de învestitură, ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak şi-a prezentat demisia. Dar Zelenski a cerut de asemenea demisia procurorului general, Iuri Luţenko, şi a şefului SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), Vasili Griţak, ambii fideli lui Petro Poroşenko, conform Rbc-Ukraina.

©www.president.gov.ua

Războiul din estul separatist

Dincolo de încercarea de a-și asigura sprijinul Parlamentului, de departe cea mai mare provocăre cu care se va confrunta noul lider de la Kiev este conflictul continuu cu forțele separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Rusia.

Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia.

De altfel, în discursul său de învestire, Zelenski a precizat că ”prima sa sarcină” este să se ajungă la o încetare a focului în estul Ucrainei. Prima noastră sarcină este să ajungem la o încetare a focului în Donbas”, bazin carbonifer controlat în parte de către separatişti, a spus el provocând o salvă de aplauze din partea deputaţilor.

”Dragi concetăţeni, toată viaţa mea am încercat să fac totul pentru ca ucrainenii să zâmbească (…) În următorii cinci ani, voi face tot ce pot pentru a vă împiedica să plângeţi”, a promis noul preşedinte ucrainean în finalul discursului său.

Afirmațiile sale vin în completarea celor din 21 aprilie, când, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, Zelenski a promis va ”relansa” procesul de pace, după ce în campania electorală a lansat ideea de a implica și SUA sau Marea Britanie în negocierile cu Rusia, chestiune întărită de consilierul său pe probleme militare, Ivan Aparşin, care declara la 24 aprilie că ”nu l-aş sfătui pe preşedintele Ucrainei să se întâlnească de unul singur cu Putin”, ci în prezența reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

Negocieri dure cu Fondul Monetar Internațional

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului. Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1.3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară.

În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari, datorie publică. Rămâne de văzut dacă noul președinte, care a fost votat masiv de cetățeni, va încerca să convingă populația să accepte măsuri de austeritate.

Continue Reading

NATO

FOTO | SUA au început desfășurarea pentru prima dată în România a sistemului de rachete THAAD. Acest sistem va fi operațional pe perioada actualizării sistemului antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Army / Sgt. 1st Class Jason Epperson

Statele Unite au început desfășurarea, în premieră, în România a sistemului de rachete THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în condițiile în care scutul antirachetă al NATO din România, facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, va fi supus unei actualizări planificate în această vară.

Potrivit unui comunicat publicat pe pagina Forțelor Terestre ale SUA, peste 100 de militari americani au sosit la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu încă de la finalul lunii aprilie, unul dintre lansatoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) fiind adus în România în perioada 3-5 mai.

Unitatea THAAD, sistem pe care SUA îl folosesc în Coreea de Sud pentru a descuraja o potențială amenințare nord-coreeană, va fi sub controlul operațional al NATO și de controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

Acest sistem va rămâne operațional numai pe durata mentenanței și îmbunătățirii componentelor facilității Aegis Ashore România.

Citiți și NATO se adaptează provocărilor balistice: Sistemul de la Deveselu va fi actualizat în această vară, iar SUA vor desfășura în România sistemul de rachete THAAD

În conformitate cu sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea THAAD se va concentra pe amenințările potențiale din afara zonei euro-atlantice.

Practic, în timpul actualizării sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, Statele Unite își vor îndeplini angajamentul de a apăra rachete balistice ale NATO prin desfășurarea temporară a unui sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) la Deveselu în România.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending