Connect with us

JUSTIȚIE

Președintele României Klaus Iohannis a anunțat temele pentru referendumul din 26 mai: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea OUG-urilor în domeniul infracțiunilor

Published

on

Președintele Klaus Iohannis Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi cele două teme care vor fi supuse referendumului din 26 mai, și anume: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe.

”Am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele 2 probleme de interes național supuse consultării la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor dacă persoanelor condamnate să li se șteargă efectele condamnărilor și dacă vor ca guvernul să mai adopte OUG-uri în domenii sensibile precum organizarea sistemului judiciar și legislația penală”, a precizat președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.

”Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici. Aceste fapte sunt inacceptabile mai ales când sunt săvârșite de cei aleși de cetățeni să apere interesele și banul public. Da, toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnisitie și grațierii reprezintă calea cea mai bună și corectă pentru continuare luptei anti-corupției”, a mai spus Iohannis.

Președintele rRomâniei a făcut un nou apel la Guvern de a se abține să reglementeze prin ordonanțe de urgență în domeniile justiției și politicii penale.

”Solicit guvernului să nu mai adopte vreo OUG în domeniul justiției. Referendumul a intrat în linie dreaptă. Orice OUG ar fi ilegitim, o sfidare la adresa românilor”, a spus șeful statului.

Redăm mai jos declarația integrală a președintelui României Klaus Iohannis:

”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare.

Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Aceste două teme vor fi supuse consultării publice.

Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar.

Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici! Cu atât mai mult, aceste fapte sunt inacceptabile atunci când ele sunt săvârșite chiar de cei aleși de ei, de cetățeni, ca să le apere interesele și banul public!

Da! Toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnistiei și grațierii infracțiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar, în egală măsură, este și o garanție pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice!

Ceea ce se întâmplă în actuala guvernare pesedistă este fără precedent! De mai bine de doi ani asistăm la un permanent asalt asupra justiției, purtat cu ordonanțe de urgență.

Acest asalt, acest asalt al pesediștilor, a presupus întotdeauna evaluarea șanselor, pregătirea mijloacelor și căutarea momentului prielnic pentru a acționa, pervertind astfel și deturnând un mecanism constituțional pe care noi, societatea românească, trebuie să îl regândim.

Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesați și-au mai dat o ordonanță de urgență și trăiește cu teamă fiecare zi în care este anunțată ședință de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște.

Întrucât ordonanțele își produc de îndată efectele, iar în materie penală chiar cu efect pentru trecut, și pot fi atacate direct la Curtea Constituțională numai de către Avocatul Poporului, este momentul ca cetățenii să decidă dacă nu cumva este necesar ca și alte autorități constituționale să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru a stopa efectele ordonanțelor neconstituționale.

Personal, sunt convins că dacă CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi avut posibilitatea să conteste ordonanțele la Curtea Constituțională, nu am fi ajuns în situația în care suntem acum!

Modificările aduse de PSD legilor justiției au fost aspru și constant criticate și de instituțiile europene, iar adoptarea de noi ordonanțe în materie penală, care în realitate sunt amnistii mascate, va avea consecințe foarte grave asupra statutului României în Uniunea Europeană.

Momentul critic în care ne găsim este rezultatul proastei guvernări pesediste. PSD legiferează netransparent, încălcând chiar regulile statului de drept.

În aceste zile, sunt discuții și reacții în spațiul public cu privire la iminența unor noi ordonanțe de urgență care să modifice codurile penale. Pesediștii au atât de multe probleme penale încât se pare că sunt dispuși să riște chiar stabilitatea și viitorul României numai pentru a-și albi dosarele. N-ar fi de mirare ca mâine-poimâine să dea prin ordonanță de urgență că politicianul X este cinstit. Ar fi culmea!

Solicit și de această dată Guvernului să nu mai adopte vreo ordonanță de urgență în domeniul justiției și politicii penale!

Referendumul a intrat în linie dreaptă, orice astfel de act emis de Guvern ar fi ilegitim, împotriva spiritului Constituției și o sfidare la adresa românilor.

Astăzi se impune, mai mult ca oricând, să ne reamintim un text din Constituție, pe care cei aflați la putere ar vrea să îl facă uitat. Este alineatul (2) al articolului (2) din Constituția României: nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Voința suverană a poporului se exprimă cel mai bine prin referendum!

Dragi români,

Vă aștept la referendum pe 26 mai!”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, la bilanțul ÎCCJ: În ciuda provocărilor, România a avut ”pași uriași” pentru o justiție independentă și aliniată valorilor europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la prezentarea bilanţului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pe anul 2019, ocazie cu care a afirmat că, în ciuda provocărilor, România a făcut paşi “uriaşi” în ceea ce priveşte o justiţie independentă.

El a arătat că misiunea justiţiei este cea de serviciu public, motiv pentru care legislaţia şi modul în care funcţionează trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri.

“O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul este atunci când cetăţenii sunt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată”, a spus Iohannis, în debutul discursului său.

“Prin prisma competenţelor care ne sunt conferite de Legea fundamentală, suntem chemaţi să contribuim la dezvoltarea democratică a României. În ciuda tuturor provocărilor, sunt incontestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii independente, funcţionale şi moderne, o justiţie aliniată valorilor europene în care credem cu toţii. Iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii, în general, au jucat un rol determinant. Cu siguranţă nu trebuie să ne oprim aici, căci tot acest proces este unul continuu, rezultatul unui efort comun care are nevoie de asumare, implicare, consecvenţă şi curaj, precum şi de lideri morali care să inspire”, a mai spus şeful statului.

Şeful statului a salutat faptul că Instanţa supremă şi-a prezentat raportul anual într-un cadru deschis.

“Semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului. Încurajez, de aceea, o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca autoritate aflată în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti”, a subliniat Iohannis.

În ultimii ani, a susţinut el, justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic, însă a arătat că societatea a răspuns în astfel de situaţii.

“Sunt câştiguri majore pentru România, pe care avem obligaţia să le protejăm şi să le consolidăm. Independenţa justiţiei, crearea unui cadru legislativ corect şi predictibil sunt deziderate pe care să le urmărim în continuare neabătut, indiferent de dificultăţi”, a evidenţiat preşedintele.

Şeful statului a indicat că volumul mare de activitate al Înaltei Curţi, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice au fost câteva dintre provocările constante cu care magistraţii s-au confruntat pe parcursul ultimilor ani.

“Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a face propria jurisprudenţă mai accesibilă reprezintă cu siguranţă un pas foarte important pentru prevenirea situaţiilor litigioase”, a afirmat Iohannis.

El a apreciat însă că agenda publică a fost ocupată cu subiecte care rareori au atins problemele de fond din sistemul judiciar, care ar fi necesitat discuţii aşezate şi soluţii eficiente.

“O societate mai bună se construieşte plecând de la un fundament solid, iar acest fundament este încrederea cetăţenilor în valorile statului de drept, în faptul că legea – ca rezultat al exprimării voinţei suverane a cetăţenilor prin intermediul autorităţilor alese – este egală pentru toţi. Încrederea în stat, în justiţie, în instituţiile publice este, de fapt, liantul întregii societăţi. Percepţia asupra funcţionării sistemului de justiţie se formează din fiecare interacţiune a cetăţenilor cu acesta, motiv pentru care un dialog constant şi onest între sistemul judiciar, cetăţeni, dar şi ceilalţi actori publici este mai mult decât necesar”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a conchis reafirmând că este un susţinător ferm al unei justiţii independente şi performante.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis explică decizia numirii noilor procurori-șefi: Se ajunsese la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat joi, la Bruxelles, decizia sa de a semna decretele de numire în funcție a noilor procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Șeful statului a spus că procurorii pe care i-a numit joi în funcţii de conducere sunt “foarte buni”, concursul a fost “foarte bine organizat, foarte transparent, foarte corect”, iar avizul CSM în acest sens a fost “parţial destul de superficial”.

“Având în vedere că am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine elaborate, foarte bine motivate şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM-ului, care mi s-a părut parţial destul de superficial, am considerat corecte propunerile făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe funcţie”, a declarat şeful statului, joi, la Bruxelles.

El a adăugat că în acest fel s-a încheiat interimatul la marile parchete. “Se ajunsese deja la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie în toate situaţiile. O conducere interimară întotdeauna are acest efect asupra unei instituţii”, a subliniat el.

Preşedintele a apreciat procurorii numiţi de el. “M-am bucurat că selecţia organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidaţi pe care îi consider foarte buni şi mi-a făcut mare plăcere să-i numesc pe funcţie”, a mai declarat el.

Întrebat de ce consideră avizul CSM “superficial”, Iohannis a răspuns: “Vă rog să citiţi avizele şi o să vă daţi seama imediat”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, a anunţat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending