Connect with us

JUSTIȚIE

Președintele României Klaus Iohannis a anunțat temele pentru referendumul din 26 mai: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea OUG-urilor în domeniul infracțiunilor

Published

on

Președintele Klaus Iohannis Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi cele două teme care vor fi supuse referendumului din 26 mai, și anume: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe.

”Am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele 2 probleme de interes național supuse consultării la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor dacă persoanelor condamnate să li se șteargă efectele condamnărilor și dacă vor ca guvernul să mai adopte OUG-uri în domenii sensibile precum organizarea sistemului judiciar și legislația penală”, a precizat președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.

”Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici. Aceste fapte sunt inacceptabile mai ales când sunt săvârșite de cei aleși de cetățeni să apere interesele și banul public. Da, toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnisitie și grațierii reprezintă calea cea mai bună și corectă pentru continuare luptei anti-corupției”, a mai spus Iohannis.

Președintele rRomâniei a făcut un nou apel la Guvern de a se abține să reglementeze prin ordonanțe de urgență în domeniile justiției și politicii penale.

”Solicit guvernului să nu mai adopte vreo OUG în domeniul justiției. Referendumul a intrat în linie dreaptă. Orice OUG ar fi ilegitim, o sfidare la adresa românilor”, a spus șeful statului.

Redăm mai jos declarația integrală a președintelui României Klaus Iohannis:

”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare.

Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Aceste două teme vor fi supuse consultării publice.

Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar.

Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici! Cu atât mai mult, aceste fapte sunt inacceptabile atunci când ele sunt săvârșite chiar de cei aleși de ei, de cetățeni, ca să le apere interesele și banul public!

Da! Toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnistiei și grațierii infracțiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar, în egală măsură, este și o garanție pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice!

Ceea ce se întâmplă în actuala guvernare pesedistă este fără precedent! De mai bine de doi ani asistăm la un permanent asalt asupra justiției, purtat cu ordonanțe de urgență.

Acest asalt, acest asalt al pesediștilor, a presupus întotdeauna evaluarea șanselor, pregătirea mijloacelor și căutarea momentului prielnic pentru a acționa, pervertind astfel și deturnând un mecanism constituțional pe care noi, societatea românească, trebuie să îl regândim.

Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesați și-au mai dat o ordonanță de urgență și trăiește cu teamă fiecare zi în care este anunțată ședință de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște.

Întrucât ordonanțele își produc de îndată efectele, iar în materie penală chiar cu efect pentru trecut, și pot fi atacate direct la Curtea Constituțională numai de către Avocatul Poporului, este momentul ca cetățenii să decidă dacă nu cumva este necesar ca și alte autorități constituționale să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru a stopa efectele ordonanțelor neconstituționale.

Personal, sunt convins că dacă CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi avut posibilitatea să conteste ordonanțele la Curtea Constituțională, nu am fi ajuns în situația în care suntem acum!

Modificările aduse de PSD legilor justiției au fost aspru și constant criticate și de instituțiile europene, iar adoptarea de noi ordonanțe în materie penală, care în realitate sunt amnistii mascate, va avea consecințe foarte grave asupra statutului României în Uniunea Europeană.

Momentul critic în care ne găsim este rezultatul proastei guvernări pesediste. PSD legiferează netransparent, încălcând chiar regulile statului de drept.

În aceste zile, sunt discuții și reacții în spațiul public cu privire la iminența unor noi ordonanțe de urgență care să modifice codurile penale. Pesediștii au atât de multe probleme penale încât se pare că sunt dispuși să riște chiar stabilitatea și viitorul României numai pentru a-și albi dosarele. N-ar fi de mirare ca mâine-poimâine să dea prin ordonanță de urgență că politicianul X este cinstit. Ar fi culmea!

Solicit și de această dată Guvernului să nu mai adopte vreo ordonanță de urgență în domeniul justiției și politicii penale!

Referendumul a intrat în linie dreaptă, orice astfel de act emis de Guvern ar fi ilegitim, împotriva spiritului Constituției și o sfidare la adresa românilor.

Astăzi se impune, mai mult ca oricând, să ne reamintim un text din Constituție, pe care cei aflați la putere ar vrea să îl facă uitat. Este alineatul (2) al articolului (2) din Constituția României: nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Voința suverană a poporului se exprimă cel mai bine prin referendum!

Dragi români,

Vă aștept la referendum pe 26 mai!”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană salută angajamentul politic solid al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziție către un mecanism al statului de drept pentru toate statele UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a reafirmat joi că situația statului de drept din România în perioada 2017-2019 a determinat reevaluarea recomandărilor de țară din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, însă a salutat angajamentul politic actual al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziția către un mecanism al statului de drept pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

“În 2017-2019, situația a făcut necesară reevaluarea recomandărilor pentru România. Unele dintre aceste recomandări sunt în continuare în vigoare. Guvernul actual din România își dorește să atingă obiectivele MCV. Asta a dus la eliminarea tensiunilor cu sistemul judiciar, la îmbunătățirea strategiei privind lupta împotriva corupției. Acțiunile inițiate de Comisie în februarie au fost oarecum blocate de perioada COVID-19. Aceasta nu a permis începerea activității legislative pe chestiuni legislative. Însă, nevoia de a implementa toate recomandările MCV rămâne. Salutăm poziția de cooperare a României care acoperă aspectele MCV și sfera sa largă de acoperire cu angajamentul politic solid al României și cu sprijinul Comisiei suntem de părere că este posibilă accelerarea îndeplinirii recomandărilor MCV rămase și garantarea tranziției MCV către un stat de drept care este dorit pentru toate statele membre. MCV a fost stabilit ca o măsură de tranziție pentru monitorizarea evoluției judiciare și pentru a combate corupția în Bulgaria și România la momentul aderării acestora la Uniune în 2007″, a spus Jourova, în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European privind situația rapoartelor MCV pentru București și Sofia.

În Raportul de anul trecut, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2019, executivul european a criticat evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

Deși tendința de finalizare a mecanismului aplicat Bulgariei continuă, în vreme ce România trebuie să accelereze îndeplinirea recomandărilor, Jourova a arătat că va urma o tranziție către mecanismul european privind statul de drept.

“Comunicarea din iulie 2019 a Comisiei Europene privind statul de drept a arătat că o dată ce acest mecanism MCV se încheie, monitorizarea continuă sub instrumentele referitoare la monitorizare. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România pentru a continua reformele, asigurându-se că recomandările sunt puse în îndeplinire pentru finalizarea MCV și tranziția către un nou mecanism”, a completat ea.

Vicepreședinta Comisiei Europene și-a arătat exigența, cerând “ambelor țări să se asigure că reformele se bazează pe un consens național pe scară largă și că reflectă legislația europeană și că valorile articolelor din tratatele UE trebuie să fie respectate.

“Noi ne dorim ca toate angajamentele să fie îndeplinite atât de către România, cât și de către Bulgaria. Încheierea MCV nu înseamnă atingerea perfecțiunii, dar ne dorim reforme și rezultate tangibile și pozitive. M-am săturat să mi se spună că un stat a adoptat un act legislativ. Vreau ca actul legislativ să fie pus în aplicare și vreau încredere din partea cetățenilor. Atâta timp cât cetățenii nu au încredere în sistemul judiciar, atâta timp cât cetățenii se tem că cei răi nu vor fi deferiți justiției, atunci nu am obținut absolut nimic. Din toate sondajele făcute, ne dăm seama că cetățenii din România și Bulgaria își doresc ca presiunea reprezentată de MCV să fie menținută de către Comisie. Dar presiunea aceasta trebuie să fie continuată prin utilizarea unor mecanisme care să nu fie excepționale, ci să fie standardizate”, a mai completat ea.

Jourova a anunțat că primul raport privind statul de drept va fi adoptat la 23 septembrie și că se va adresa tuturor statelor membre pe baza unei metodologii coerente pentru toți.

“Mecanismul va fi piatra de temelie pentru a aborda chestiunea statului de drept în UE și va împiedica consolidarea. Va contribui la promovarea culturii statului de drept din Uniunea Europeană.  (…) Acesta ar trebui să fie instrument preventiv, să cuprindă mai multe lucruri decât MCV”, a mai afirmat vicepreședinta executivului european.

Vera Jourova a spus că sistemul judiciar, echilibrul între puteri, mass-media și lupta împotriva corupției nu au fost niciodată evaluate împreună, așa cum se va întâmpla în raportul de la finalul lunii septembrie.

“Cred că asta a fost o greșeală. Doar în momentul în care vezi cumulul de factori negativi, îți dai seama că lucrurile nu merg în statul respectiv. În acel moment, ai o imagine de ansamblu care îți permite să vii cu soluții mai bine. (…) Noi trebuie să folosim toate posibilitățile pentru a obliga toate statele membre să respecte principiile statului de drept și litera articolului 7″, a spus ea.

“Pe 23 septembrie vom întocmi raportul privind statul de drept. Acesta va fi comunicat de o manieră precisă și obiectivă. (…) Așteptările noastre sunt foarte mari. Vreau o comparație obiectivă în ceea ce privește ce se întâmplă în Bulgaria, în România, dar și în alte state membre. Vreau obiectivitate pentru a elimina critica privind standardele duble”, a conchis vicepreședinta Comisiei, răspunzând astfel întrebărilor și solicitărilor eurodeputaților.

 

Continue Reading

MCV

Eurodeputatul Vasile Blaga semnalează că anumite inexactități de raportare în cadrul MCV au fost speculate politic ca România să nu intre în Schengen

Published

on

© Print screen video live

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, a participat la reuniunea de astăzi a Comisiei în cadrul căreia s-a dezbătut în prezența comisarului european pentru valori și transparență, Vera Jourova, situația raportului MCV pentru România și Bulgaria.

În intervenția sa, europarlamentarul liberal a transmis că România rămâne angajată politic pentru îndeplinirea recomandărilor făcute în cadrul MCV și că un pas extrem de important urmează să fie luat de către Guvernul nostru în această lună, când mai multe proiecte de legi în domeniul justiției vor fi puse în dezbatere publică.

Totodată, Vasile Blaga a subliniat într-o notă critică faptul că timp de 14 ani, acesta a fost martorul efectelor MCV în România, care au adus țării noastre atât avantaje, cât și dezavantaje: „Pe de altă parte, ca martor direct al aplicării MCV-ului în România în ultimii 14 ani, pot spune că a adus multe lucruri bune țării mele, dar și uneori inexactități de raportare care au fost speculate politic mai ales de politicieni naționaliști și suveraniști, dar și de parteneri din Uniunea Europeană care, chiar dacă informal, au invocat rapoartele elaborate de Comisia Europeană pentru a ne bloca intrarea în spațiul Schengen”.

În acest sens, europarlamentarul român a întrebat-o pe Vera Jourova dacă MCV va continua să funcționeze în paralel cu mecanismul privind statul de drept: ”Pentru mine este evident că cele două se suprapun atât în ceea ce privește evaluările, cât și metodologia de evaluare. Până la urmă democratic este ca absolut toate statele membre să se supună acelorași standarde”, a conchis acesta în intervenția sa din Parlamentul European.

Continue Reading

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending