Connect with us

NEWS

Președintele României Klaus Iohannis cere Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege privind votul din diaspora: Umilințele la care au fost supuși românii în mai nu trebuie să se mai repete niciodată

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a solicitat Guvernului să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, și care să vizeze modificarea legislației electorale, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

”Am transmis astăzi o scrisoare prim-ministrului României și președinților celor două Camere ( n.r. ale Parlamentului României)  prin care sunt identificate detaliat măsurile vizate: debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate; dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare; modificarea legislației electorale în privința procedurilor de urmat la închiderea secțiilor; mărirea numărului de secții de votare din străinătate; introducerea votului anticipat pentru alegerea președintelui României; extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondență, care există deja pentru parlamentare, la alegerea președintelui României și la toate celelalte tipuri de alegeri”, a mai spus șeful statului, completând că, dacă situația o va impune, voi cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru discutarea proiectului de lege.

Redăm mai jos declarația integrală a președintelui României Klaus Iohannis:

”Bună ziua!

Umilințele la care au fost supuși cetățenii români la scrutinul din 26 mai nu trebuie să se mai repete niciodată. Zeci de mii de oameni au fost nevoiți să stea ore întregi la cozi infernale pentru a-și exercita dreptul constituțional la vot. Foarte mulți dintre aceștia nici măcar nu au mai apucat să voteze. A fost o situație des întâlnită, cu precădere în secțiile de votare din străinătate.

Dreptul de vot, garantat de Constituția României, este unul fundamental, câștigat prin multe sacrificii de români în Decembrie ’89 și avem obligația să asigurăm toate condițiile ca acest drept să poată fi exercitat de toți cetățenii români.

Votul ține de esența oricărui regim democratic și niciun cost nu este prea mare pentru a găsi acele mecanisme electorale funcționale, care să permită fiecărui român, din țară și din străinătate, să își exprime opțiunea.

Indiferent de contextul politic, toate instituțiile abilitate ale statului, și în special Parlamentul, Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă, au obligația să ia toate măsurile pentru a elimina factorii identificați că au condus la împiedicarea votului.

Aceste măsuri trebuie să vizeze toate tipurile de alegeri – alegerea Președintelui României, alegerea autorităților administrației publice locale, alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, alegerea membrilor din România în Parlamentul European și inclusiv toate tipurile de referendum – cu posibilitatea elaborării în viitorul apropiat a unui Cod Electoral care să unifice și să omogenizeze prevederile legale privind procesele electorale.

Imediat după incidentele înregistrate pe 26 mai, am anunțat constituirea unui grup de lucru la nivelul Administrației Prezidențiale.

Țin să mulțumesc, în acest context, tuturor românilor din țară și din străinătate care, dând dovadă de un simț civic deosebit, ne-au transmis propunerile lor pentru îmbunătățirea condițiilor de vot.

În urma dialogului consistent cu reprezentanți ai autorităților responsabile, precum și ai organizațiilor non-guvernamentale și experți în domeniul electoral, au fost identificate măsurile necesare care trebuie urgent adoptate pentru a ne asigura că toți cetățenii își pot exercita votul în condiții decente.

În acest sens, solicit Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlament până la finalul actualei sesiuni parlamentare, prin care să propună măsurile administrative adecvate începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an.

Solicit, totodată, partidelor și formațiunilor parlamentare să depună toate eforturile pentru ca proiectul de lege să respecte pe deplin standardele de conduită electorală și exigențele în materie, astfel încât situațiile de la scrutinul din mai să fie evitate.

Dacă situația o va impune, voi cere, conform prerogativelor constituționale, convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru discutarea în regim de urgență a proiectului de lege care urmează să fie supus dezbaterii, astfel încât proiectul de lege să fie adoptat înaintea următoarei sesiuni parlamentare.

Reamintesc că Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, pe care l-am inițiat, prevede în mod explicit angajamentul partidelor semnatare de a transpune în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

Am transmis astăzi o scrisoare prim-ministrului României și președinților celor două Camere, în care sunt prezentate detaliat soluțiile identificate la nivelul grupului de lucru al Administrației Prezidențiale care se impun a fi introduse rapid în legislația electorală.

Aceste măsuri vizează: debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate; dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare; modificarea legislației electorale în privința procedurilor de urmat la închiderea secțiilor; mărirea numărului de secții de votare din străinătate; introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României; extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondență, care există deja pentru parlamentare, la alegerea Președintelui României și la toate celelalte tipuri de alegeri.

Atenționez autoritățile statului român că au obligația și responsabilitatea de a pune în aplicare aceste măsuri, pentru a se asigura că toți cetățenii români, din țară sau din străinătate, își vor putea exercita neîngrădit dreptul la vot.

Vă mulțumesc!”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ziua Independenței SUA. Premierul Viorica Dăncilă: România a confirmat statutul său de partener de încredere pentru SUA și de aliat de nădejde în asigurarea păcii şi securităţii regionale şi globale

Published

on

Dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii în domeniile politic, militar şi de securitate, economic şi social, constituie priorități ale Guvernului României, a transmis prim-ministrul Viorica Dăncilă într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii.

”Celebrarea Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americii îmi oferă plăcutul prilej de a evoca relaţia strânsă și dinamică pe care România o dezvoltă cu unul dintre cei mai puternici aliați şi parteneri ai săi. Dialogul România – SUA este conturat de liniile majore de acţiune definite de Parteneriatul Strategic bilateral. Implementarea celor mai importante obiective ale Parteneriatului răspunde interesului constant al României de a-și consolida profilul şi apartenenţa la sistemul de valori comune cu Statele Unite ale Americii, de pace, prosperitate și democraţie”, este menționat în mesajul amintit mai sus publicat de Guvernul României.

Premierul Dăncilă a mai spus că ”implementarea celor mai importante obiective ale Parteneriatului răspunde interesului constant al României de a-şi consolida profilul şi apartenenţa la sistemul de valori comune cu Statele Unite ale Americii, de pace, prosperitate şi democraţie.”

”România a confirmat statutul său de partener de încredere pentru Statele Unite şi, totodată, aliat de nădejde în asigurarea păcii şi securităţii regionale şi globale, fiind cunoscută contribuția sa, a cincea ca mărime la operațiunea NATO Resolute Support, din Afganistan. Suntem, de asemenea, profund interesaţi de consolidarea relațiilor în domeniile economic, tehnologic şi de cercetare, precum şi universitar, prin fructificarea oportunităţilor mai puţin explorate. Guvernul României apreciază și salută cu multă căldură rolul comunităţii româneşti din SUA, ca element de apropiere, coeziune şi legătură solidă interumană, socială şi culturală. Contăm, ca și până acum, pe sprijinul esențial al acestei comunități pentru obiectivul României de a deveni un puternic pol de dezvoltare regional. Transmit calde felicitări Statelor Unite ale Americii, alături de urări de pace şi prosperitate tuturor cetățenilor americani!”, mai este precizat în comunicatul citat.

Statele Unite celebrează astăzi 243 de ani de la semnarea Declarației de Independență prin care cele treisprezece colonii din America de Nord își declarau la 1776 independența față de Regatul Unit al Marii Britanii.

Sărbătoarea de 4 iulie din capitala SUA va avea loc sub deviza ”Onor Americii” și va cunoaște cea mai mare concentrare de vehicule militare după încheierea primului război din Golf, din 1991. Vor defila tancuri şi vehicule blindate. Spectacolul aerian va fi asigurat de Air Force One, bombardiere B2, avioane de luptă de ultimă generaţie şi o escadrilă de acrobaţii,

Continue Reading

NEWS

Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, reales președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța

Published

on

© Luca Niculescu/ Facebook

Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, a fost reales președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța, a anunțat diplomatul român într-o postare pe Facebook,

”Onorat să fiu reales președintele Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF), cu ocazia Adunării Generale a Grupului. GAFF s-a extins, ni s-au mai alăturat câteva țări : Grecia, Cipru, Macedonia de Nord și Malta. Avem multe dosare în lucru, vom face multe acțiuni în perioada următoare, iar la iarnă e prima ediție a premiului GAFF, care va recompensa o lucrare de politică internațională, diplomație sau istorie din lumea francofonă. Am relansat astfel un premiu prestigios, cel al ambasadorilor, al cărui prim laureat fusese, imediat după război, Antoine de Saint-Exupery”, a scris Niculescu, pe pagina sa de Facebook. 

”Întâlnirea de ieri s-a desfășurat în cel mai frumos salon din Quai d’Orsay, le Salon des Beauvais, celebru pentru tapiseriile sale. Și îi mulțumesc secretarului de stat din Ministerul Europei si Afacerilor Externe, Jean-Baptiste Lemoyne, responsabil cu Francofonia și Comerțul exterior, pentru primire și pentru cuvintele frumoase”, a mai detaliat acesta.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele rus Vladimir Putin începe joi vizita la Roma și Vatican. Acesta se va întâlni cu premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini și va fi primit în audiență de Papa Francisc

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a început joi o vizită la Roma unde se va întâlni cu vicepremierul italian Matteo Salvini și va fi primit la Vatican de Papa Francisc. Ziua liderului de la Kremlin se va încheia cu o întâlnire cu fostul premier italian Silvio Berlusconi, membru al Parlamentului European, anunță Adevărul.ro.

Printre intrevederile lui Putin se mai numără președintele Italiei, Sergio Mattarella, premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, preşedintele rus căutând să îmbunătăţească relaţiile economice cu Italia şi cu UE.

Foto: Kremlin.ru

Italia și-a arătat în repetate rânduri deschiderea față de ideea reluării în totalitate a cooperării economice între Rusia și Uniuniea Europeană.

De altfel, în luna iunie a anului trecut, premierul Giuseppe Conte și-a exprimat speranța înainte de summitul G7 din Quebec ca primele șapte țări cel mai puternic industrializate să reprimească Rusia în grupul lor, exclusă în urma anexării ilegale a preninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.

Vizita în Italia, care are loc după ce în luna octombrie 2018, Conte i-a lansat președintelui rus Vladimir Putin invitația de a veni la Roma, implică și o întâlnire cu Papa Francisc, cu o zi înainte de o vizită de două zile la Vatican a liderilor catolici ucraineni.

Întrevederea va fi cea de-a doua între papa Francisc şi preşedintele Putin, după precedenta audienţă din iunie 2015.

Atunci, Suveranul Pontif l-a îndemnat pe președintele Rusiei ”să facă un efort important și sincer pentru a realiza pacea” în Ucraina.

Întâlnirea, care a avut loc în prezența interpreților, cu Papa Francisc afișând o mină serioasă, a durat 50 de minute, mai mult decât majoiritatea audiențeilor acordate de Sfântul Părinte. Doar primirile fostului lider de la Casa Albă, Barack Obama și actualului șef al statului francez, Emmanuel Macron, au durat mai mult.

După audiența de la Vatican, liderul de la Kremlin se va întâlni cu președintele italian și cu premierul Conte, urmând ulterior să participe la o conferință de presă privind dialogul dintre Rusia și Italia la sediul Ministerului de Externe.

Vizita președintelui rus Vladimir Putin are loc într-un context tensionat al relațiilor Rusia-Occident de la finalul Războiului Rece, marcat de acțiunile agresive ale Moscovei în Ucraina, dezacordurile legate de Siria, scandalurile de ingerință în alegeri și cazul Skripal, primul atac chimic dus pe teritoriul unei țări europene de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Relațiile glaciale au fost puternic evidențiate de întâlnirea bilaterală pe care premierul britanic Theresa May a avut-o cu liderul rus în marja summitului G20, organizat în orașul nipon Osaka în perioada 28-29 iunie.

© Theresa May/Twitter

Șefa guvernului de la Londra i-a spus atunci lui Putin că Rusia trebuie să înceteze activitatea ”iresponsabilă și destabilizatoare”, calificând incidentul din orașul britanic Salisbury drept ”un act cu adevărat abominabil”.

Să nu uităm, de asemenea, că vizita președintelui Vladimir Putin, vine la scurt timp după ce acesta declara la 27 iunie într-un interviu pentru Financial Times, cu doar o zi înainte de reuniunea liderilor celor mai mari 20 de puteri ale lumii, că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

Răspunsul nu a întârziat să apară. Președintele Consiliului European, Donald Tusk a precizat că este în total dezacord cu ”argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

O replică a venit și din partea Franței, care, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, a apărat democrația liberală.

”Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus liderul de la Palatul Elysee într-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, ce a avut loc în marja summitului G20, organizat în orașul nipon, Osaka.

Într-un discurs susținut la o conferință de securitate în orașul Herzliya, cu ocazia primei sale vizite în afara Europei, Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la conducerea Uniunii Creştin Democrate a criticat, de asemenea, poziția lui Putin.

”Acum 30 de ani, Zidul Berlinului a căzut. Celor care spun cinic că democrația liberală ar fi <<învechită>> le răspund: democrația liberală, drepturile omului, libertatea presei și statul de drept au fost calea corectă, sunt calea corectă și vor fi calea corectă”, a spus Karrenbauer, răspunzând indirect afirmațiilor lui Putin.

Într-un gest menit să stârnească și mai mult mânia europenilor, Ambasada Rusiei în Regatul Unit a organizat un sondaj pe Twitter prin care vizitatorii paginii erau întrebați ”care este cea mai bună metodă de a dovedi că liberalismul e în viață?”, oferind drept variante de răsupuns: ”Părăseşte Uniunea Europeană”, ”Rămâi în Uniunea Europeană”, ”Liberalismul e mort”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending