Connect with us

NATO

Președintele României Klaus Iohannis: O prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă este necesară pe întregul flanc estic pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut cu fermitate o prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă pe întregul flanc estic.

O astfel de prezenţă este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO”, a declarat Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni, la conferinţa ”Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări şi strategii pentru coerenţa măsurilor din regiunea Mării Baltice şi a celor din regiunea Mării Negre”.

El a subliniat că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente.

”Involuţiile de securitate din regiunea Mării Negre ca urmare a acţiunilor Rusiei din ultimii ani sunt bine cunoscute de către noi toţi. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potenţialului de escaladare existent în regiune. Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre şi intensificarea acţiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât şi pe partenerii noştri şi ai NATO din regiune. Toate aceste realităţi au implicaţii majore, care depăşesc arealul Mării Negre, afectează spaţiul european şi erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său”, a afirmat şeful statului.

Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic, potrivit şefului statului, se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice.

Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei ca întreg şi invită, pur şi simplu, la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil? A demonstrat până acum că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele decise în 2016, la Summitul de la Varşovia, şi apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile, pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale găzduite la Craiova şi Bucureşti, iar în domeniile maritim şi aerian – prin activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară împreună.

El a salutat desfăşurarea exerciţiului NATO ”Sea Shield 2019” la Marea Neagră.

”Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, ca urmare a eforturilor noastre, a realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul euroatlantic. Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerenţa crescută, care este esenţială, de-a lungul întregului Flanc Estic. Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei – şi vorbesc de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Iohannis.

Președintele României a precizat că deciziile cu relevanţă operaţională adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezenţă substanţială a navelor aliate în Marea Neagră şi pentru a intensifica misiunile de poliţie aeriană în regiune.

”Prezenţa aliată din regiunea Mării Baltice şi cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă şi control coerente”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi întărirea relaţiei transatlantice, excelentele relaţii cu ceilalţi aliaţi din NATO, precum şi cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană reprezintă necesităţi şi garanţii pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

NATO

FOTO | SUA au început desfășurarea pentru prima dată în România a sistemului de rachete THAAD. Acest sistem va fi operațional pe perioada actualizării sistemului antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Army / Sgt. 1st Class Jason Epperson

Statele Unite au început desfășurarea, în premieră, în România a sistemului de rachete THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în condițiile în care scutul antirachetă al NATO din România, facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, va fi supus unei actualizări planificate în această vară.

Potrivit unui comunicat publicat pe pagina Forțelor Terestre ale SUA, peste 100 de militari americani au sosit la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu încă de la finalul lunii aprilie, unul dintre lansatoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) fiind adus în România în perioada 3-5 mai.

Unitatea THAAD, sistem pe care SUA îl folosesc în Coreea de Sud pentru a descuraja o potențială amenințare nord-coreeană, va fi sub controlul operațional al NATO și de controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

Acest sistem va rămâne operațional numai pe durata mentenanței și îmbunătățirii componentelor facilității Aegis Ashore România.

Citiți și NATO se adaptează provocărilor balistice: Sistemul de la Deveselu va fi actualizat în această vară, iar SUA vor desfășura în România sistemul de rachete THAAD

În conformitate cu sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea THAAD se va concentra pe amenințările potențiale din afara zonei euro-atlantice.

Practic, în timpul actualizării sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, Statele Unite își vor îndeplini angajamentul de a apăra rachete balistice ale NATO prin desfășurarea temporară a unui sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) la Deveselu în România.

Continue Reading

NATO

Saber Guardian 2019 | Forțele Terestre ale SUA în Europa și ale Armatei României conduc cel mai amplu exercițiu militar de pe flancul estic al NATO la care participă 8.000 de militari din șase țări

Published

on

© Administrația Prezidențială

Aproximativ 8.000 de militari din şase ţări (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, România, Ungaria şi Statele Unite ale Americii) vor participa, în perioada 3-24 iunie, la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19), condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) şi Statul Major al Forţelor Terestre al Armatei României, care se va desfăşura pe teritoriile Bulgariei, României şi Ungariei.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, pentru eficientizarea activităţilor de instruire în context internaţional, SG19 a fost conexat cu o serie de alte exerciţii naţionale si multinaţionale, numărul total de militari participanţi ridicându-se, astfel,  la aproximativ 13.500 de militari din 14 ţări aliate şi partenere (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Britanie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Ucraina, şi SUA), dintre care 7.600 vor reprezenta Armata României.

SG19 are ca principal obiectiv evidenţierea coeziunii, unităţii şi solidarităţii statelor partenere şi aliate în vederea apărării împotriva oricărei agresiuni, în special prin posibilitatea de mobilizare rapidă şi concentrare a forţelor în timp scurt, oriunde în Europa.  

Activităţile de instruire în comun planificate în cadrul SG19 includ exerciţii tactice de stat major şi cu trageri de luptă, forţări ale cursurilor de apă, deplasarea tactică a Regimentului 2 Cavalerie al SUA din Germania în România, precum şi activităţi cu specific medical.  

Urmăriți și FOTO&VIDEO Brigada multinațională NATO din România a fost activată în cadrul Saber Guardian 2017, cel mai mare exercițiu multinațional aliat din acest an

SG 19 şi exerciţiile conexate planificate pe teritoriul ţării noastre se vor desfăşura, în principal, în poligoanele de instruire şi zonele Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani.    

Exerciţiul Saber Guardian se organizează anual începând cu 2013, fiind găzduit, până în prezent, prin rotaţie, de Bulgaria, România şi Ucraina. Începând cu anul 2017, Saber Guardian a devenit un exerciţiu bienal. SG19 este inclus în Programul exerciţiilor întrunite ale Comandamentului Forţelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creşterii interoperabilităţii la nivel întrunit şi multinaţional cu forţele naţiunilor aliate şi partenere.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending