Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele României, Klaus Iohannis, participă în perioada 17-19 octombrie la reuniunea Consiliului European și la cel de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM)

Published

on

Președintele Klaus Iohannis va participa la Bruxelles, în perioada 17-19 octombrie, la reuniunea Consiliului European, precum și la cel de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM), anunță un comunicat al Administrației Prezidențiale.

FOTO: Administrația Prezidențială

Totodată, în marja reuniunii Consiliului European, președintele Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins.

În cadrul unei corespondențe din Bruxelles, CaleaEuropeană va prezenta dinamica evenimentelor. 

”Temele de discuţie de pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, gestionarea fenomenului migraţiei, securitatea internă şi relaţiile externe ale Uniunii”, mai este precizat în documentul amintit mai sus.

Iohannis va reitera sprijinul Românei în vederea agreării Acordului de retragere a Marii Britanii din UE cât mai curând posibil şi va sublinia că ţara noastră este în favoarea unui proces ordonat şi previzibil privind Brexit, care să constituie ulterior baza pentru stabilirea unei relaţii viitoare cât mai apropiate.

Totodată, şeful statului va sublinia că ţara noastră îşi doreşte încheierea unui acord cât mai cuprinzător privind relaţiile viitoare şi identificarea unor noi modalităţi de colaborare între UE şi Marea Britanie în arii prioritare precum securitatea, apărarea şi politica externă, domenii în care contribuţia britanică este substanţială.

Totodată, şeful statului va sublinia că ţara noastră îşi doreşte încheierea unui acord cât mai cuprinzător privind relaţiile viitoare şi identificarea unor noi modalităţi de colaborare între UE şi Marea Britanie în arii prioritare precum securitatea, apărarea şi politica externă, domenii în care contribuţia britanică este substanţială.

Referitor la migraţie, preşedintele Iohannis va susţine necesitatea unui dialog intensificat cu statele de origine şi tranzit ale migranţilor, în care accentul să fie plasat pe dezvoltare, educaţie şi construirea capacităţilor, precizează Administraţia Prezidenţială.

”Preşedintele României va exprima susţinerea ţării noastre pentru consolidarea Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, menţionând că România a avut constant o contribuţie substanţială la activitatea acestei agenţii”, se spune în comunicat.

În domeniul securităţii interne, Iohannis va sublinia importanţa implementării instrumentelor legislative şi nonlegislative destinate unei mai bune cooperări şi coordonări la nivelul UE. Totodată, preşedintele va evidenţia faptul că prevenirea şi contracararea radicalizării şi a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre şi va reafirma sprijinul ţării noastre pentru demersurile şi eforturile în plan european de a consolida rezilienţa Uniunii în faţa ameninţărilor hibride.

Pe 18 octombrie, preşedintele Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins. Cu acest prilej, şeful statului va menţiona că ţara noastră susţine obiectivul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare urmărind îndeaproape impactul tuturor iniţiativelor care vizează această zonă, având în vedere obiectivul României de aderare cât mai curând posibil.

Totodată, pe 18 şi 19 octombrie, Klaus Iohannis va participa la lucrările celui de-al doisprezecelea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM).

Summitul, cu tema ”Parteneri globali pentru provocări globale”, va reuni cei 53 de parteneri ASEM, vizând un angajament sporit al statelor partenere din Europa şi Asia în abordarea problemelor complexe într-un context global în continuă schimbare. Principala temă a dezbaterilor este conectivitatea la toate nivelurile – politic, economic, cultural, digital, instituţional şi interuman – pentru a transmite un mesaj consolidat de recunoaştere a interdependenţelor în creştere între cele două continente, se mai arată în comunicat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, apel către Germania și Olanda: Avem o datorie morală. Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun

Published

on

© European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru ”solidaritate puternică” în timpul videoconferinței liderilor europeni de joi, în ciuda diferențelor ideologice mari dintre membrii blocului cu privire la cât de mult ar trebui să se ajute financiar în mijlocul pandemiei coronavirusului, a spus un oficial de la Palatul Elysée, citat de Politico Europe.

”Astăzi [Macron] a spus că supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritatea pe care o putem arăta pe toate nivelurile, și anume nivelurile economice și financiare … că avem o datorie morală față de țările care au respectat criteriile bugetare europene și au investit mai puțin în sistemele lor de sănătate și au probleme în ziua de azi”, a declarat oficialul.

Macron a mai spus că “dacă nu le arătăm un minim de solidaritate atunci când au respectat regulile europene și, de asemenea, acesta este motivul pentru care astăzi au probleme, iar cei care au bani economisiți deoparte spun ”bine că este prea rău pentru ei”, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Deși nu a menționat explicit acest lucru, apelul lui Macron pare îndreptat către cancelarul german Angela Merkel și prim-ministrul olandez Mark Rutte.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene.

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări UE de consecințele provocate de pandemia cu noul coronavirus, cu cele mai multe cazuri confirmate în Europa, și cele mai multe decese din lume.

Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa, în timp ce prim-ministrul de la Madrid a cerut Europei să pună bazele unui plan de reconstrucție de tipul Planului Marshall.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la distanță, liderii statelor membre ale UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată marți de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

”Aprobăm concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere”, se arată în declarația comună adoptată de liderii europeni în videoconferința avută joi pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Având în vedere progresele obținute în ceea ce privește reformele și îndeplinirea condițiilor stabilite în unanimitate de Consiliu în iunie 2018, Consiliul, sub rezerva aprobării membrilor Consiliului European, decide să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Republica Macedonia de Nord”, au susținut miniștrii, marți, în concluziile adoptate.

În context, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o propunere de cadru pentru negocieri de aderare

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Declarație comună a Consiliului European: Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă

Published

on

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Într-o declarație comună adoptată la distanță de Emmanuel Macron, Angela Merkel, Giuseppe Conte, Pedro Sanchez, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern au decis să își coordoneze acțiunile pentru a limita răspândirea virusului, cu accent pe procurarea de echipamente medicale și promovarea cercetării, dar și pentru a pregăti o strategie de ieșire din această criză, care să cuprindă ”un amplu plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”.

“Prioritatea noastră este să reducem călătoriile neesenţiale ale oamenilor dar, în acelaşi timp, să garantăm fluxul de mărfuri, ceea ce este foarte important pentru a se evita penuria şi pentru a proteja cât de mult posibil piaţa unică”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, recunoscând că un instrument important în combaterea crizei economice va fi și noul buget multianual al Uniunii Europen, încă aflat în tratative.

Afirmația sa a fost întărită și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care liderii europeni s-au angajat prin declarație să asigure ”coridoarele verzi” cerute de Comisia prin intermediul unor recomandări operaționale menite să faciliteze transporturile de bunuri și să nu afecteze funcționalitatea pieței unice.

O strategie de ieșire și învățarea lecțiilor crizei

De cealaltă parte, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus că instituția pe care o conduce, alături de Consiliul European și Banca Centrală Europeană vor lucra la o foaie de parcurs și la un plan de acțiune pentru revenirea din criză. “Trebuie să ne coordonăm deciziile atunci când, la un moment dat, vrem să revenim la normal – pentru că, în caz contrar, vom submina eficacitatea măsurilor dure pe care le-am luat”, a declarat ea.

Șefa executivului european a spus că izolarea socială este esențială ”pentru a nu forța sistemul de asistență medicală”, precizând însă că “în fiecare zi costă multă putere economică.” De asemenea, Comisia Europeană intenționează să găzduiască un ”eveniment online” pentru finanțarea unui vaccin împotriva coronavirusului.

”Urgența noastră este în prezent combaterea pandemiei coronavirusului și a consecințelor sale imediate. Cu toate acestea, ar trebui să începem să pregătim măsurile necesare pentru a reveni la o funcționare normală a societățile și economiile noastre și spre o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și extragerea tuturor lecțiilor din criză. Acest lucru va necesita o coordonare, o strategie de ieșire, un plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”, au spus liderii, invitând instituțiile UE să lucreze la o foaie de parcurs.

În egală măsură, șefii de stat sau de guvern au mai subliniat că ”trebuie să tragem toate lecțiile din actuala criză și să începem să reflectăm asupra rezilienței societăților noastre atunci când ne confruntăm cu astfel de evenimente” și au invitat Comisia Europeană să ofere un plan pentru crearea unui sistem ambițios de gestionare a crizelor la nivelul Uniunii Europene.

Un mare plan economic european de tipul ”Planului Marshall” mai așteaptă

În ce privește abordarea consecințelor socio-economice ale crizei sanitare provocate de noul coronavirus, liderii europeni au decis să invite ”Eurogrupul să prezinte propuneri în două săptămâni”, precizând că ”aceste măsuri vor trebui să ţină cont de natura fără precedent a şocului provocat de COVID-19, care ne afectează toate ţările”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene, informează Agerpres, citând AFP, DPA și EFE. Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Combaterea dezinformării și extinderea

În pofida divergențelor, adoptarea acestei declarații comune a înfățișat un moment fără precedent, ea fiind aprobată de la distanță prin videoconferință. Având în vedere și încercările de a discredita Uniunea Europeană și solidaritatea dintre statele membre, liderii europeni au mai afirmat că vor combate dezinformarea printr-o comunicare transparentă, eficientă și bazată pe fapte.

Anterior, în plenul Parlamentului European, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus.

”Povestea din ultimele săptămâni este parțial una dureroasă de spus. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo unul pentru celălalt, inițial, prea mulți au acționat singuri. Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine (…) Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate”, a spus von der Leyen. De altfel, La începutul săptămânii, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

În cele din urmă, liderii europeni au decis și susținerea concluziilor Consiliului Afaceri Generale, reuniunea miniștrilor pentru afaceri europene, în ce privește începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, punând astfel capăt unei perioade de aproape doi ani în care acest proces a fost blocat.

Având în vedere caracterul continuu al crizei provocate de pandemia cu noul coronavirus, este de așteptat ca viitoarea reuniune a liderilor europeni să aibă loc tot prin sistem de videoconferință.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending