Connect with us

ROMÂNIA

Președintele României, mulțumit de schimburile economice româno-irlandeze. Șeful statului, declarații comune alături de premierul Irlandei: Probabilitatea unui hard Brexit este foarte mică

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și premierul irlandez Leo Varadkar au susținut astăzii declarații comune de presă după întrevederea de la Palatul Cotroceni.

Sursă foto: Administrația Prezidențială

“În ultimele 12 luni, schimburile economice s-au dublat, ceea ce este cel puţin notabil şi un semnal foarte bun. O chestiune care pentru mine a fost foarte importantă este comunitatea românească din Irlanda, una destul de numeroasă şi bine integrată. Am ţinut să mulţumesc autorităţilor irlandeze pentru modul în care i-au primit pe românii noştri”, a spus președintele României.

“Este evident că un punct important în cursul discuţiilor noastre a fost Brexitul, care ne interesează şi ne afectează pe toţi (…) Suntem de părere că trebuie găsite soluţii pentru problemele care apar în urma acestuia. România a susţinut poziţia Irlandei şi o susţine în continuarea.”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că probabilitatea unui Brexit fără încheierea unui acord cu Marea Britanie este foarte mică: “Se discută foarte mult de ‘hard Brexit’, dar nimeni nu-şi doreşte aşa ceva. Probabilitatea unui ‘hard Brexit’ este foarte mică. (…) Noi politic nu ne dorim acest scenariu. ‘Hard Brexit’ fără o înţelegere nu este dorit de nimeni, nici de Marea Britanie, nici de cei 27”.

La rândul său, premierul irlandez, Leo Varadkar, a precizat că există riscul real al unui Brexit dur, dar că este optimist în privința ajungerii la un acord în luna octombrie.

“În privința Brexit, i-am transmis domnului Președinte aprecierea noastră pentru faptul că România continua să aibă punctul de vedere pe care l-a adoptat. Suntem amândoi de acord că trebuie să-l  sprijinim pe Michel Barnier în eforturile de negociere, echipa aceea multi-instituțională, și este mai bine să fie una singură, bineînțeles, decât 27 de negocieri separate. Angajamentele semnate în decembrie și martie trebuie onorate, privitoare la partea financiară, privitoare la cetățenii europeni care locuiesc în Marea Britanie și garanțiile privitoare la frontiera Irlandei, care să nu fie una dură, cum se spune, între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Vă mulțumesc încă o dată pentru invitație, pentru interesul și angajamentul manifestat și aștept să ne vedem în septembrie din nou!”

“O temă importantă pentru noi toți (…) este viitorul cadru financiar multianul pentru 2021 până 2027, o temă complexă. Este un lucru pozitiv că avem abordări foarte apropiate în cadrul financiar: politica agricolă comună şi de coeziune. Abordările noastre sunt similare şi trebuie menţinute. Am discutat tema migraţiei şi am ajuns la concluzia că trebuie să găsim soluţii bune pentru a putea rezolva problema (…) Avem evaluări similare legate de consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, de combaterea migraţiei ilegale şi este foarte important să acţionăm în zonele de unde vin migraţii”, a maideclarat președintele Klaus Iohannis.

ROMÂNIA

Eurobarometru: 92% dintre români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru pe tema ”Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate sunt publicate astăzi de Comisia Europeană, arată că 92 % din cetățenii români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”.

© Eurobarometru

Totodată, 83% dintre români consideră că libera circulație a cetățenilor în UE aduce beneficii ecnomiei.

Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale – la nivel național și european. Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Citiți și: Cetățenia UE: un nou sondaj Eurobarometru arată că în prezent cetățenii UE își cunosc mai bine drepturile

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens, a anunțat premierul Ludovic Orban, informează Agerpres.

”În ceea ce priveşte setul de măsuri economice, aşa cum am prezentat public, avem o serie de măsuri pe care le-am anunţat, le-am prezentat public, pe de-o parte măsuri de susţinere a companiilor privitoare la asigurarea capitalului de lucru – pot să vă spun că am primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, care nu sunt IMM-uri şi suntem pregătiţi să adoptăm actul normativ”, a declarat Ludovic Orban, joi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferinţă.

Acesta a completat că Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichiditate, fluență în derularea contractelor”.

”Schema de garantare a creditului comercial, de asemenea, schema de garantare pentru leasingul de echipamente, şi, de asemenea, scheme de garantare pentru factoring şi pentru instrumentele de tip bilet la ordin şi alte astfel de instrumente financiare”, a spus Orban.

”În același timp, premierul României a precizat că joi va fi lansat în dezbaterea publică proiectul de ordonanță de urgență privind lansarea programului de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri.

Aici este vorba de miliardul de euro pe care l-am mobilizat ca urmare a deciziei Comisiei de creştere a flexibilităţii între diferitele programe pe exerciţiul 2014-2020, 550 de milioane, granturi pentru investiţii, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o să fie o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende”, a precizat Orban.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

ROMÂNIA

UNICEF România: Accesul la servicii sociale, medicale și de educație în timpul pandemiei de COVID-19, tot mai problematic

Published

on

© UNICEF

UNICEF România a prezentat principalele probleme cu care se confruntă populația în contextul actual pandemic, în special grupurile vulnerabile, acestea fiind  pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru, potrivit rezultatelor celei de a treia runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizată de UNICEF.

Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunitățile cuprinse în studiu dificultățile în plata utilităților/chiriei sau ratelor la locuință, potrivit comunicatului oficial remis Caleaeuropeana.ro

În contextul reducerii veniturilor în familie, și copiii sunt direct afectați. Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activității unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum și de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente.

Teama personalului de a contracta virusul, precum și lipsa echipamentelor de protecție au fost și ele invocate. Raportul arată o creștere până la 61% (față de 34% – runda 1 și 47% – runda 2) a ponderii respondenților care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităților a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenții plasau pe primul loc dificultățile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceștia apreciază într-o proporție mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).

A crescut, de asemenea, percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educației asistate de tehnologie, atât în discursul public și în mass-media, cât și prin efectele în practică ale desfășurării activităților educaționale în mediul online.

Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii din familii monoparentale și copiii ai căror părinți revin în țară, dar și copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și cei din familii cu risc de violență.

De asemenea, 15% dintre respondenți îi identifică pe copiii solicitanți de azil și refugiați drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniați cu statut de solicitanți de azil sau refugiați.

Autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluțiile existente, precum și în distribuirea de medicamente și echipamente de protecție în comunități.

„Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii țări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunități din județul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesioniști pot interveni activ în identificarea, prevenirea și rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaționale pe care le au copiii vulnerabili, eficient și cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România și Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Fundația Star of Hope România. Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a datelor, iar Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide și la instrumentul de colectare a datelor.

În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenți (lucrători comunitari, autorități locale, autorități județene și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din cinci județe – Bacău, Botoșani, Brașov, Dolj și Ilfov – și reprezentanți ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidențial din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și organizații neguvernamentale care oferă protecție copiilor refugiați/solicitanți de azil și copiilor neînsoțiți din București, Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș).

Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending