Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele rus Vladimir Putin începe joi vizita la Roma și Vatican. Acesta se va întâlni cu premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini și va fi primit în audiență de Papa Francisc

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a început joi o vizită la Roma unde se va întâlni cu vicepremierul italian Matteo Salvini și va fi primit la Vatican de Papa Francisc. Ziua liderului de la Kremlin se va încheia cu o întâlnire cu fostul premier italian Silvio Berlusconi, membru al Parlamentului European, anunță Adevărul.ro.

Printre intrevederile lui Putin se mai numără președintele Italiei, Sergio Mattarella, premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, preşedintele rus căutând să îmbunătăţească relaţiile economice cu Italia şi cu UE.

Foto: Kremlin.ru

Italia și-a arătat în repetate rânduri deschiderea față de ideea reluării în totalitate a cooperării economice între Rusia și Uniuniea Europeană.

De altfel, în luna iunie a anului trecut, premierul Giuseppe Conte și-a exprimat speranța înainte de summitul G7 din Quebec ca primele șapte țări cel mai puternic industrializate să reprimească Rusia în grupul lor, exclusă în urma anexării ilegale a preninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.

Vizita în Italia, care are loc după ce în luna octombrie 2018, Conte i-a lansat președintelui rus Vladimir Putin invitația de a veni la Roma, implică și o întâlnire cu Papa Francisc, cu o zi înainte de o vizită de două zile la Vatican a liderilor catolici ucraineni.

Întrevederea va fi cea de-a doua între papa Francisc şi preşedintele Putin, după precedenta audienţă din iunie 2015.

Atunci, Suveranul Pontif l-a îndemnat pe președintele Rusiei ”să facă un efort important și sincer pentru a realiza pacea” în Ucraina.

Întâlnirea, care a avut loc în prezența interpreților, cu Papa Francisc afișând o mină serioasă, a durat 50 de minute, mai mult decât majoiritatea audiențeilor acordate de Sfântul Părinte. Doar primirile fostului lider de la Casa Albă, Barack Obama și actualului șef al statului francez, Emmanuel Macron, au durat mai mult.

După audiența de la Vatican, liderul de la Kremlin se va întâlni cu președintele italian și cu premierul Conte, urmând ulterior să participe la o conferință de presă privind dialogul dintre Rusia și Italia la sediul Ministerului de Externe.

Vizita președintelui rus Vladimir Putin are loc într-un context tensionat al relațiilor Rusia-Occident de la finalul Războiului Rece, marcat de acțiunile agresive ale Moscovei în Ucraina, dezacordurile legate de Siria, scandalurile de ingerință în alegeri și cazul Skripal, primul atac chimic dus pe teritoriul unei țări europene de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Relațiile glaciale au fost puternic evidențiate de întâlnirea bilaterală pe care premierul britanic Theresa May a avut-o cu liderul rus în marja summitului G20, organizat în orașul nipon Osaka în perioada 28-29 iunie.

© Theresa May/Twitter

Șefa guvernului de la Londra i-a spus atunci lui Putin că Rusia trebuie să înceteze activitatea ”iresponsabilă și destabilizatoare”, calificând incidentul din orașul britanic Salisbury drept ”un act cu adevărat abominabil”.

Să nu uităm, de asemenea, că vizita președintelui Vladimir Putin, vine la scurt timp după ce acesta declara la 27 iunie într-un interviu pentru Financial Times, cu doar o zi înainte de reuniunea liderilor celor mai mari 20 de puteri ale lumii, că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

Răspunsul nu a întârziat să apară. Președintele Consiliului European, Donald Tusk a precizat că este în total dezacord cu ”argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

O replică a venit și din partea Franței, care, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, a apărat democrația liberală.

”Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus liderul de la Palatul Elysee într-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, ce a avut loc în marja summitului G20, organizat în orașul nipon, Osaka.

Într-un discurs susținut la o conferință de securitate în orașul Herzliya, cu ocazia primei sale vizite în afara Europei, Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la conducerea Uniunii Creştin Democrate a criticat, de asemenea, poziția lui Putin.

”Acum 30 de ani, Zidul Berlinului a căzut. Celor care spun cinic că democrația liberală ar fi <<învechită>> le răspund: democrația liberală, drepturile omului, libertatea presei și statul de drept au fost calea corectă, sunt calea corectă și vor fi calea corectă”, a spus Karrenbauer, răspunzând indirect afirmațiilor lui Putin.

Într-un gest menit să stârnească și mai mult mânia europenilor, Ambasada Rusiei în Regatul Unit a organizat un sondaj pe Twitter prin care vizitatorii paginii erau întrebați ”care este cea mai bună metodă de a dovedi că liberalismul e în viață?”, oferind drept variante de răsupuns: ”Părăseşte Uniunea Europeană”, ”Rămâi în Uniunea Europeană”, ”Liberalismul e mort”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: Respectul pentru statul de drept, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime

Published

on

Respectul pentru statul de drept, procesul democratic, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime, a transmis ambasadorul Statelor Uniteîn România, Adrian Zuckerman, la evenimentul de prezentare a vehiculelor Ford pentru Poliția de Frontieră, la care a participat și premierul Ludovic Orban.

În acest context, șeful misiunii diplomatice SUA la București a punctat că țara noastră ”are nevoie de piețe libere, stabile și predictibile și de industrie privată”, vremea ” industriei planificate de stat s-a încheiat într-un eșec cumplit, iar promotorii ei au fost alungați de la putere acum 30 de ani”, potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la București. 

”Ford, alături de alte companii importante, propulsează economia românească pe noi culmi. Producția românească crește datorită forței sale de muncă motivate și calificate. Uzina Ford din Craiova este spectaculoasă – este o paradigmă a unei povești de succes americano-române. Ford a construit o fabrică impresionantă, care produce acolo unele piese auto și le importă pe altele, iar asamblarea vehiculelor e realizată de muncitori români”, a mai spus ambasadorul SUA.

De altfel, sectorul auto reprezintă aproape 14% din PIB-ul României și 26% din exporturile României.

Acesta a subliniat că livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România reprezintă o bună ocazie pentru a sărbători ”legăturile comerciale tot mai puternice” dintre SUA și România.

”Împreună cu președintele Ford România, Ian Pearson, și cu Directorul General al Companiei Naţionale de Vânzări Ford România, Cristian Prichea, suntem foarte încântaţi să vă spunem „Bine ați venit” la Ambasada SUA, pentru a sărbători împreună livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România. Astăzi sărbătorim legăturile comerciale tot mai puternice dintre țările noastre. Acesta este un nou exemplu de tehnologie americană, care ajută la creșterea securității României și susține statul de drept. Parteneriatul nostru strategic este viabil, mai puternic ca niciodată”, a mai precizat Zuckerman.

Ambasadorul SUA s-a referit și la calitatea vehiculelor cu care Ford va dota Poliția de Frontieră română, dând asigurări că modul în care au fost echipate va fi de natură să sporească eficiența în misiune a polițiștilor.

”Așa cum au explicat și vor explica experții Ford, vehiculele pe care le veți vedea azi aici sunt incredibil de bine echipate pentru a crește eficiența operațiunilor Poliției de Frontieră. Această instituţie reprezintă un partener esențial al Departamentului de Justiție al SUA în combaterea traficului de persoane – care, așa cum știți cu toții, este una dintre principalele mele priorități – dar și în lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere. Ea colaborează, de asemenea, cu Departamentul de Stat și Departamentul Energiei ale SUA în lupta internațională împotriva terorismului, a contrabandei nucleare și pentru stoparea fluxului de produse contrafăcute și de contrabandă. Fără Poliția de Frontieră, multe lucruri pe care le prețuim ar fi amenințate. Este minunat să vedem inovațiile Ford în acțiune pe șoselele și autostrăzile României, care aduc un plus de siguranţă. Ar fi minunat să vedem mai multe vehicule Ford în flotele auto ale instituţiilor de securitate din România”, a completat Adrian Zuckerman.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a menționat că ”Ford  este unul dintre cei mai importanți investitori în România, a dezvoltat afaceri foarte importante pentru România și îl considerăm un partener foarte serios. Aici, avem un exemplu de cooperare între Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și compania Ford; cele mai moderne vehicule, produsul Ford și Pro Optica, vor fi foarte utile pentru Poliția de Frontieră”, a transmis prim-ministrul României, potrivit unui mesaj pe Facebook al a Guvernului de la București.

Relațiile economice dintre SUA și România s-au dezvoltat rapid după 1989. Investițiile americane în economia românească au atins miliarde de dolari. Schimburile comerciale bilaterale depășesc 3 miliarde de dolari anual.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending