Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele rus Vladimir Putin începe joi vizita la Roma și Vatican. Acesta se va întâlni cu premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini și va fi primit în audiență de Papa Francisc

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a început joi o vizită la Roma unde se va întâlni cu vicepremierul italian Matteo Salvini și va fi primit la Vatican de Papa Francisc. Ziua liderului de la Kremlin se va încheia cu o întâlnire cu fostul premier italian Silvio Berlusconi, membru al Parlamentului European, anunță Adevărul.ro.

Printre intrevederile lui Putin se mai numără președintele Italiei, Sergio Mattarella, premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, preşedintele rus căutând să îmbunătăţească relaţiile economice cu Italia şi cu UE.

Foto: Kremlin.ru

Italia și-a arătat în repetate rânduri deschiderea față de ideea reluării în totalitate a cooperării economice între Rusia și Uniuniea Europeană.

De altfel, în luna iunie a anului trecut, premierul Giuseppe Conte și-a exprimat speranța înainte de summitul G7 din Quebec ca primele șapte țări cel mai puternic industrializate să reprimească Rusia în grupul lor, exclusă în urma anexării ilegale a preninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.

Vizita în Italia, care are loc după ce în luna octombrie 2018, Conte i-a lansat președintelui rus Vladimir Putin invitația de a veni la Roma, implică și o întâlnire cu Papa Francisc, cu o zi înainte de o vizită de două zile la Vatican a liderilor catolici ucraineni.

Întrevederea va fi cea de-a doua între papa Francisc şi preşedintele Putin, după precedenta audienţă din iunie 2015.

Atunci, Suveranul Pontif l-a îndemnat pe președintele Rusiei ”să facă un efort important și sincer pentru a realiza pacea” în Ucraina.

Întâlnirea, care a avut loc în prezența interpreților, cu Papa Francisc afișând o mină serioasă, a durat 50 de minute, mai mult decât majoiritatea audiențeilor acordate de Sfântul Părinte. Doar primirile fostului lider de la Casa Albă, Barack Obama și actualului șef al statului francez, Emmanuel Macron, au durat mai mult.

După audiența de la Vatican, liderul de la Kremlin se va întâlni cu președintele italian și cu premierul Conte, urmând ulterior să participe la o conferință de presă privind dialogul dintre Rusia și Italia la sediul Ministerului de Externe.

Vizita președintelui rus Vladimir Putin are loc într-un context tensionat al relațiilor Rusia-Occident de la finalul Războiului Rece, marcat de acțiunile agresive ale Moscovei în Ucraina, dezacordurile legate de Siria, scandalurile de ingerință în alegeri și cazul Skripal, primul atac chimic dus pe teritoriul unei țări europene de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Relațiile glaciale au fost puternic evidențiate de întâlnirea bilaterală pe care premierul britanic Theresa May a avut-o cu liderul rus în marja summitului G20, organizat în orașul nipon Osaka în perioada 28-29 iunie.

© Theresa May/Twitter

Șefa guvernului de la Londra i-a spus atunci lui Putin că Rusia trebuie să înceteze activitatea ”iresponsabilă și destabilizatoare”, calificând incidentul din orașul britanic Salisbury drept ”un act cu adevărat abominabil”.

Să nu uităm, de asemenea, că vizita președintelui Vladimir Putin, vine la scurt timp după ce acesta declara la 27 iunie într-un interviu pentru Financial Times, cu doar o zi înainte de reuniunea liderilor celor mai mari 20 de puteri ale lumii, că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

Răspunsul nu a întârziat să apară. Președintele Consiliului European, Donald Tusk a precizat că este în total dezacord cu ”argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

O replică a venit și din partea Franței, care, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, a apărat democrația liberală.

”Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus liderul de la Palatul Elysee într-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, ce a avut loc în marja summitului G20, organizat în orașul nipon, Osaka.

Într-un discurs susținut la o conferință de securitate în orașul Herzliya, cu ocazia primei sale vizite în afara Europei, Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la conducerea Uniunii Creştin Democrate a criticat, de asemenea, poziția lui Putin.

”Acum 30 de ani, Zidul Berlinului a căzut. Celor care spun cinic că democrația liberală ar fi <<învechită>> le răspund: democrația liberală, drepturile omului, libertatea presei și statul de drept au fost calea corectă, sunt calea corectă și vor fi calea corectă”, a spus Karrenbauer, răspunzând indirect afirmațiilor lui Putin.

Într-un gest menit să stârnească și mai mult mânia europenilor, Ambasada Rusiei în Regatul Unit a organizat un sondaj pe Twitter prin care vizitatorii paginii erau întrebați ”care este cea mai bună metodă de a dovedi că liberalismul e în viață?”, oferind drept variante de răsupuns: ”Părăseşte Uniunea Europeană”, ”Rămâi în Uniunea Europeană”, ”Liberalismul e mort”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

România va coopera cu Republica Moldova, în sprijinul cetățenilor săi, numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”, este mesajul transmis de premierul Ludovic Orban ca reacție la demiterea guvernului Maia Sandu, marți, prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24.

,,O să continuăm orice program de susţinere a cetăţenilor din Republica Moldova, dar dacă nu vom avea garanţia învestirii unui guvern pro-european, care să confere garanţii serioase pentru o democraţie autentică în Republica Moldova, care să reprezinte interesele cetăţenilor Republicii Moldova, disponibilitatea noastră de cooperare cu un guvern care să nu confere aceste garanţii va fi foarte mică”, a spus premierul României, aflat în Parlament, pentru audierea Adinei Vălean, candidatul pentru funcția de comisar european pentru transporturi. 

,,Atrag atenţia iniţiatorilor moţiunii că au pornit pe un drum care nu duce spre o destinaţie benefică pentru cetăţenii Republicii Moldova şi vom privi cu extrem de mare atenţie orice fel de pas ulterior”, a mai spus Ludovic Orban. 

Mesajul transmis de premier reflectă poziția exprimată mai devreme, în aceeași zi, de către președintele Klaus Iohannis care a transmis că ,,sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”.

Citiți și Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending