Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și-a anulat vizita în Maroc la solicitarea părții marocane, la o zi după ce Regele Iordaniei și-a anulat vizita în România din cauza declarațiilor lui Dăncilă privind Ierusalimul

Published

on

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și-a anulat vizita pe care urma să o efectueze în Maroc, țară arabă din nordul Africii în care religia predominantă este musulmană, după ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat duminică, la Washington, că va muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim.

”Vizita oficială a președintelui Senatului, dl. Călin Popescu Tăriceanu, în Regatul Maroc, care urma să aibă loc în perioada 27-31 martie 2019, a fost amânată la solicitarea părții marocane, urmând a fi reprogramată pentru o perioadă ulterioară, ce urmează a fi stabilită de comun acord”, se arată într-un comunicat al Senatului.

Anularea vizitei nu este primul incident de asemenea natură. 

Amintim faptul că luni, Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat vizita în România, care trebuia să înceapă astăzi, după ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

”Majestatea Sa Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anula vizita în România care era programată să înceapă luni, în semn de solidaritate cu Ierusalim”, a precizat luni ministerul iordanian de Externe.

Vizita regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei în România, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, implica întâlniri bilaterale cu președintele României, Klaus Iohannis și cu alți oficiali ai Parlamentului, potrivit unei declarații a Curții Regale.

Înaltul oficial iordanian trebuia, de asemenea, să participe la o rundă de ”întâlniri Aqaba”, pe care Iordania și România ar fi trebuit să le găzduiască împreună.

Totodată, era de așteptat ca cele două state să semneze un acord și două memorandumuri de înțelegere în diverse domenii. Un forum de afaceri pentru reprezentanții sectorului privat din cele două țări ar fi trebuit să aibă loc în timpul vizitei.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-o primă reacție, executivul european a spus, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPAC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetate rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Neamtu Milian

    March 26, 2019 at 5:15 pm

    Sper sa-i placa atat de mult acolo incat sa nu se mai intorca niciodata de buna voie ci doar adus cu mandat de executare a pedepsei !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Premierul Viktor Orban anunță de la Beijing că inițiativa ”Noul Drum al Mătăsii” este în deplină armonie cu interesele Ungariei: Vom acţiona întotdeauna în conformitate cu interesul naţional

Published

on

©️ Viktor Orban/ captură video

Inițiativa ”Noul Drum al Mătăsii” ( Belt and Road Initiative, BRI) este în deplină armonie cu interesele Ungariei, a declarat joi prim-ministrul Viktor Orban, cu prilejul discuţiilor avute la Beijing cu omologul său chinez Li Keqiang, transmite MTI, citat de Agerpres.

Premierul ungar a afirmat că este ”o mare onoare” să fie invitat la cel de-al doilea forum al BRI, care se va desfăşura joi, vineri şi sâmbătă la Beijing.

Această iniţiativă este ”o garanţie serioasă pentru un comerţ mondial liber şi pentru libertatea economiei mondiale” a subliniat Viktor Orban.

Ungurii au nevoie de o economie globală deschisă’, iar Ungaria este pregătită să coopereze în continuare în cadrul acestei iniţiative şi va respinge ”orice presiune exterioară ideologică” pentru că guvernul său ”va acţiona întotdeauna în conformitate cu interesul naţional”, a mai spus Orban.

El a subliniat contribuţia importantă a companiilor chineze la modernizarea economiei ungare, notând că investiţiile chineze au ajuns la circa 4.5 miliarde de dolari şi propunând menţinerea afluxului de investiţii de capital.

Salutând delegaţia ungară, premierul chinez a apreciat cooperarea dintre cele două ţări şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va fi extinsă în sectoare precum digitalizarea.

La finalul discuţiilor, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, şi ministrul inovaţiei şi tehnologiei, Laszlo Palkovics, au semnat cu partea chineză acorduri bilaterale, referitoare, printre altele, la înfiinţarea unui centru de cooperare ungaro-chinez, cooperarea în domeniul sportului, crearea unui ”Drum al Mătăsii digital”, înfiinţarea unui grup de lucru vizând facilitarea comerţului bilateral.

Viktor Orban are programată în cursul zilei de joi o întâlnire cu preşedintele chinez Xi Jinping, urmând ca vineri şi sâmbătă să participe la forumul BRI, la care sunt aşteptaţi 37 de şefi de stat şi lideri mondiali.

Noul Drum al Mătăsii”, proiectul secolului al liderului chinez

Forumului de trei zile, care a început joi, urmărește să promoveze ”proiectul secolului” al liderului chinez Xi Jinping, o inițiativă de politică externă lansată în 2013 pentru a revigora vechile rute comerciale dintre Asia și Europa, precum și a construi noi legături în Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale, anunță The Guardian.

Spre deosebire de summitul de acum doi ani, forumul Inițiativei ”Noul Drum al Mătăsii” are loc într-un mediu mai puțin prietenos. Criticii spun că Beijingul urmărește prin această inițiativă să cimenteze influența chineză la nivel global.

Se așteaptă ca la eveniment să participe 37 de lideri, inclusiv președintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul italian Giuseppe Conte, ministrul britanic Philip Hammond, premierul Pakistanului, Imran Khan și 10 lideri membri ai statelor membre ASEAN. Se pare că Statele Unite vor trimite reprezentanți de rang inferior, iar India nu va participa.

Printre țările care au fost prezente la summitul anterior, dar care au refuzat să fie prezente la această întâlnire se numără Turcia, care criticat public tratamentul Chinei privind minoritatea musulamnă uigură, Polonia, Spania, Fiji, Sri Lanka și Argentina.

Înaintea forumului, China a înregistrat deja câteva victorii-cheie pentru proiect. Italia a devenit primul stat membru al G7 care a aderat la această inițiativă în luna martie, în pofida criticilor venite din partea Statelor Unite și îngrijorărilor exprimate de Uniunea Europeană. În această lună, Malaezia a fost de acord să continue un proiect feroviar de 10.7 miliarde de dolari, care inițial fusese anulat.

Până în prezent, China a semnat mai mult de 170 de acorduri cu 125 de țări, potrivit mass-media chineze de stat. Între 2013 și 2018, aceste tranzacții au însumat mai mult de 90 miliarde de dolari în investiții chinezești.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Joe Biden revine în prim-planul politicii americane. Fostul vicepreședinte al SUA și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2020: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni”

Published

on

©️ Joe Biden/ Facebook

Fostul vicepreședinte american Joe Biden și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale, devenind cel mai proeminent nume care întră în câmpul aglomerat al candidaților democrați care concurează pentru a obține nominalizarea democrată de a se duela cu actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, în alegerile prezidențiale din 2020.

El a făcut anunțul într-un videoclip postat pe Facebook și pe Twitter, declarând: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni“.

Dacă îi dăm lui Donald Trump opt ani în Casa Albă, el va schimba pentru totdeauna și fundamental caracterul acestei națiuni“, a spus Biden, potrivit The Guardian.

Biden, în vârstă de 76 de ani, se alătură unei grup divers de candidați democrați care include patru senatori: Elizabeth Warren din Massachusetts, Kamala Harris din California, Kirsten Gillibrand din New York și Cory Booker din New Jersey, precum și reprezentantul statului Hawaii Tulsi Gabbard sau Julian Castro fost primar al orașului San Antonio și secretar de locuințe al lui Obama.

Decizia lui Biden de a intra în cursa marchează cea de-a treia sa campanie prezidențială – după două încercări nereușite de câștigare a nominalizării democrate în 1988 și 2008 – și a lăsat în urmă câteva luni de speculații asupra intențiilor sale politice privind o cursă pentru Casa Albă.

În 1988, Biden s-a retras din cursă la câteva luni după ce a fost acuzat de plagiat. Două decenii mai târziu, acesta și-a retras candidatura după ce a obținut mai puțin de 1% în timpul unui caucus din Iowa, însă a devenit partenerul de candidatură al lui Barack Obama, fiind astfel ales cel de-al 47-lea vicepreședinte al SUA, și reales în 2012.

Biden, care a fost președinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul SUA înainte de a se alătura administrației Obama, este unul dintre cei mai experimentați și respectați democrați la nivel global cu o carieră de 44 de ani la Washington – șase mandate în Senat și două mandate de vicepreședinte.

În calitatea sa de al doilea om al administrației SUA, Biden a lucrat îndeaproape și cu administrațiile de la București. În 2014, la scurt timp de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă, Joe Biden a venit la București pentru convorbiri bilaterale cu președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta. În 2016, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Dacian Cioloș, au fost primiți la Casa Albă de către Joe Biden, Parteneriatul Strategic România-SUA fiind tema majoră a solidității relației bilaterale.

Anul trecut, la scurt timp după ce democrații au câștigat alegerile legislative pentru camera inferioară a Congresului – Camera Reprezentanților, sondajele l-au plasat pe fostul vicepreşedinte american Joe Biden în topul preferințelor votanţilor democraţi ca viitor candidat al Partidului Democrat în alegerile prezidenţiale din 2020.

Biden a primit sprijinul a 29% dintre respondenţi, fiind urmat, cu 22%, de senatorul Bernie Sanders, un independent care a pierdut nominalizarea Partidului Democrat în 2016.

Ulterior, Joe Biden a reaprins speculaţiile privind posibila sa candidatură la Casa Albă în 2020, considerând că este “persoana cea mai calificată” pentru a fi preşedinte.

El a făcut aceste declaraţii în cadrul promovării ultimei sale cărţi – “Promise Me, Dad”, din 2017.

“Problemele cu care ne confruntăm în prezent ca ţară sunt acelea la care am lucrat toată viaţa mea – suferinţa clasei mijlocii şi politica externă”, a adăugat atunci cel care a fost vicepreşedintele democratului Barack Obama timp de opt ani.

De asemenea, într-un ipotetic vot popular împotriva preşedintelui republican Donald Trump, Biden a primit cele mai multe procente într-o astfel de competiție. Astfel, dacă următoarea cursă prezidențială i-ar opune pe Donald Trump și Joe Biden, cel din urmă ar câștiga votul popular cu 51% la 39%. Pe de altă parte, în 2016, Hillary Clinton a câștigat votul popular în fața lui Donald Trump la o distanță de 2 milioane de voturi, care însă a învins în Colegiul Electoral (306 de voturi la 232) și a devenit cel de-al 45-lea președinte al SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

Published

on

Ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a avertizat miercuri Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca să închidă  strâmtoarea Ormuz, care asigură trecerea strategică în Golful Persic bogat în petrol, relatează Agerpres.

Președintele american Donald Trump a sporit presiunea asupra statului din Orientul Mijlociu, după ce săptămâna aceasta a promis să oprească toate exporturile de petrol din Iran prin sancționarea oricărei țări care sfidează interdicția Statelor Unite. 

,,Noi credem că Iranul va continua să-şi vândă petrolul, noi vom continua să găsim cumpărători pentru petrolul nostru şi să utilizăm strâmtoarea Ormuz ca tranzit pentru vânzările noastre de petrol”, a spus, însă Mohammad Javad Zarif la New York, unde a participat la o sesiune a ONU.

,,Dar, dacă SUA ar lua măsura nebună de a încerca să ne împiedice să facem acest lucru, atunci ele ar trebui să se pregătească pentru consecinţe”, a spus înaltul oficial iranian.

SUA, aliate apropiate ale statelor arabe din Golf, au de ani de zile confruntări navale la scară mică cu Iranul, care a amenințat ocazional să închidă strâmtoarea Ormuz, punctul maximă importanță prin care se scurge 20% din producția de petrol la nivel mondial.

,,Este în interesul nostru vital pentru securitatea națională să menținem Golful Persic și strâmtoarea Ormuz deschise . Am făcut acest lucru în trecut și vom continua să facem acest lucru în viitor”, a spus Zarif.

,,Dar Statele Unite ar trebui să știe că atunci când intră în strâmtoarea Ormuz, trebuie să stea de vorbă cu cei care protejează strâmtoarea – și anume Garda Revoluționară iraniană”, a mai spus el.

Administrația Trump a trecut recent Garda Revoluționară Iraniană pe lista grupărilor teroriste . Mișcarea SUA de a califica forţele armate ale unei ţări drept grup terorist este o premieră la nivel mondial și a fost urmată de o replică din partea șefului diplomației iraniene, care a solicitat plasarea forţelor americane care operează în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală şi în Cornul Africii pe lista grupărilor considerate teroriste de către Iran.

Prin această măsură, SUA cer Iranului să reducă sprijinul pentru mișcările militare din regiune. De altfel, decizia de a sancționa oricare stat care importă petrol din Iran are ca scop aducerea ,,exporturilor de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

China, care importă aproximativ 40% din petrolul iranian, și-a exprimat, marți, opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA asupra țărilor care continuă să facă tranzacții petroliere cu Iranul, precizând că ,,cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională”. În acest sens, China a cerut SUA să-i respecte interesele și preocupările comerciale și economice și ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv” în raport cu protejarea stabilității pieței mondiale a energiei.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Forța de elită, a cărei misiune este de a proteja regimul de la Teheran, este responsabilă de apărarea navală a strâmtorii Ormuz și are, de asemenea, o serie de alte interese, inclusiv implicarea în afaceri, relatează France24.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending