Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a confirmat luni că Viena este dispusă să își flexibilizeze poziția și veto-ul privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, demnitarul declarând că a prezentat Comisiei Europene “condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul “Air Schengen”.

“Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor ariene, relatează agenția de presă austriaca APA, citată de Agerpres.

Presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a afirmat Ciolacu.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la  reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care va avea loc la Bruxelles.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii va include agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Israel și din Fâșia Gaza, respectiv regiunea Sahel.

În marja reuniunii CAE, a avut loc un mic-dejun informal cu ministrul armean de externe, Ararat Mirzoyan, precum și o reuniune informală cu reprezentanta opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia.

”Schimb fructuos de opinii cu liderul opoziției din Belarus, Tihanovskaia. Am reafirmat angajamentul României de a sprijini constat societatea civilă și forțele democratice din Belarus. România va sprijini Belarus în construirea unei căi democratice cu o conducere democratică aleasă și o societatea civilă liberă”, a menționat Odobescu într-un mesaj publicat pe platforma X.

Fruitful exchange with BY opposition leader @Tsihanouskaya. I reaffirmed 🇷🇴s commitment to constantly support BY civil society & democratic forces. 🇷🇴 will support BY in building a democratic path w/ a democratic elected leadership & a free civil society. https://t.co/zQWh6jPdWh

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 10, 2023

De asemenea, în continuarea reuniunii CAE va avea loc și reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, miniștrii vor avea un schimb de opinii cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, care va informa asupra evoluțiilor recente din teren. Totodată, miniștrii europeni de externe vor aborda sprijinul UE pe termen lung pentru Ucraina.

Referitor la situația din Israel și din Fâșia Gaza, oficialii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate și vor avea un schimb de opinii privind posibile măsuri ale UE în actualul context, vizând evitarea escaladării conflictului.

În ceea ce privește regiunea Sahel, schimbul de opinii va avea loc în continuarea discuției de la Consiliul European din octombrie 2023 și se va urmări identificarea modalităților de adaptare a acțiunii și instrumentelor UE la evoluțiile din regiune, inclusiv în ceea ce privește angajamentele pe linie de Politică Externă și de Securitate Comună (PSAC).

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a afirmat, duminică, în legătură cu intrarea României în Spaţiul Schengen, că o eventuală reuşită este consecinţa conlucrării tuturor forţelor politice.

Declaraţia vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seara, că Austria “şi-a flexibilizat poziţia” în ceea ce priveşte Spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România.

“Salutăm declaraţiile ministrului de interne austriac care dovedesc o flexibilizare a poziţiei partenerilor austrieci. Ceea ce a făcut ministrul Karner a fost o declaraţie publică încurajatoare în care a pus şi unele condiţii care se vor discuta şi analiza în perioada următoare. Decizia o aşteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de preşedinţia spaniolă la UE. Madridul a dovedit implicare în identificarea unor soluţii constructive într-o optică europeană”, a scris Nicolae Ciucă pe pagina sa de Facebook.

Potrivit şefului Senatului, o eventuală reuşită este consecinţa conlucrării tuturor forţelor politice.

“Pentru că au apărut şi în spaţiul public românesc primele declaraţii, consider că o eventuală reuşită este consecinţa conlucrării tuturor forţelor politice, a instituţiilor statului, în mod deosebit preşedinţie şi Guvern, şi în special activitatea profesionistă a ministerului de interne şi a ministerului de externe. Până la posibila decizie în ceea ce priveşte Schengen apreciem deschiderea colegilor de la Viena. Aşteptăm să vedem şi rezultatul votului olandez şi rezultatele discuţiilor cheie ale miniştrilor de interne prezenţi în Slovenia luni, 11 decembrie. Există o dinamică cu un ton mai pozitiv, dar care deocamdată rămâne în chenarul prudenţei şi al negocierilor”, spune Nicolae Ciucă.

Mesajul lui Ciolacu vine după ce presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.