Connect with us

GENERAL

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și premierul kosovar, Avdullah Hoti, i-au transmis Înaltului Reprezentant al UE că acordă o prioritate sporită integrării europene

Published

on

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și premierul kosovar, Avdullah Hoti, i-au reafirmat Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, că acordă o înaltă prioritate integrării europene și continuării eforturilor în cadrul Dialogului Belgrad-Pristina, desfășurat sub auspiciile UE, care reprezintă un element-cheie pentru calea lor europeană, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Aceste declarații vin în contextul în care Vucic și Hoti urmează să reia discuțiile la Bruxelles, în cadrul Dialogului între Serbia și Kosovo, dar și după ce cele două părți au semant vineri un acord de normalizarea a relațiilor economice.

Acordul Belgrad-Pristina, care a primit ”binecuvântarea” președintelui american, Donald Trump, înțelegerea fiind de altfel, parafată în prezența acestuia în Biroul Oval de la Casa Albă, include printre prevederi și mutarea ambasadei israeliene la Ierusalim de către Serbia.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru a pava „calea europeană spre era digitală”. 

„Vom investi 20% din Next Generation EU în domeniul digital. (…) Vrem să pavăm calea, calea europeană, către Era digitală: pe baza valorilor noastre, a forței noastre, a ambițiilor noastre globale”, a subliniat von der Leyen în primul său discurs despre Starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Bruxelles.

 

„Imaginați-vă pentru o clipă viața în această pandemie fără digital în viața noastră. De la statul în carantină – izolați de familie și comunitate și separați de lumea muncii – la probleme majore de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că acesta a fost cazul în urmă cu 100 de ani în timpul ultimei pandemii majore. Un secol mai târziu, tehnologia modernă le-a permis tinerilor să învețe de la distanță și altor milioane să lucreze de acasă. A permis companiilor să-și vândă produsele, fabricilor să continue să funcționeze și guvernelor să furnizeze servicii publice cruciale de la distanță. Am văzut câțiva ani de inovație digitală și transformare în decursul a câteva săptămâni. Ajungem la limita lucrurilor pe care le putem face într-un mod analog. Și această mare accelerație abia începe. Trebuie să realizăm din acest moment decada digitală a Europei”, a menționat șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a pledat pentru o acțiune rapidă a UE în sfera digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi conectivitatea, capabilitățile și serviciile publice digitale, care să se bazeze însă pe principii clare, precum dreptul la confidențialitate și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber de date și securitatea cibernetică. Motivul pentru care „trebuie să mișcăm repede” este acela de a ne asigura că UE stabilește standardele digitale pentru a nu fi nevoiți să le aplicăm  pe cele stabilite de alții. 

Astfel, șefa Comisiei Europene a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru ca Europa „să capete mai mult control asupra propriului viitor”. 

Potrivit lui von der Leyen, un plan comun în sfera digitală la nivel european ar trebui să se concentreze pe trei domenii: date, tehnologie și infrastructură.

În domeniul datelor, președinta Executivului European a pus accentul pe valoarea inestimabilă a datelor industriale care pot fi „un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă” dacă sunt puse la dispoziția companiilor, IMM-urilor și cercetătorilor. 

„Datele industriale valorează greutatea lor în aur atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar realitatea este că 80% din datele industriale sunt încă colectate și niciodată utilizate, ceea ce este o risipă pură. O economie reală a datelor, pe de altă parte, ar fi un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă. Iată de ce trebuie să securizăm aceste date pentru Europa și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectoarele energiei sau al sănătății. Acest lucru va sprijini ecosistemele de inovare în care universitățile, companiile și cercetătorii pot accesa și contribui la date”, a atenționat aceasta.

În acest sens, von der Leyen a anunțat realizarea unui „cloud european” ca parte a NextGenerationEU – bazat pe GAIA-X, un proiect european dezvoltat pentru Europa, cu obiectivul de a pune la punct o infrastructură a datelor comună. 

În ceea ce privește al doilea domeniu, tehnologia, Ursula von der Leyen a făcut în special referire la inteligența artificială și la o propunere care urmează să fie prezentată curând de Comisie privind o identitate electronică europeană sigură, „în care avem încredere și pe care orice cetățean o poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete”. Această identitate electronică ar fi o „tehnologie cu care putem controla ce date sunt utilizate și cum”.

În ultimul rând, referitor la al treilea domeniu, infrastructura, președinta Comisiei Europene a subliniat că „conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă de schimbare”

Fie că este vorba de agricultură de precizie în agricultură, diagnostic medical mai precis sau conducere autonomă sigură – inteligența artificială ne va deschide noi lumi. Dar această lume are nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii în centru. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Comisia va propune o lege în acest sens anul viitor.

Aceasta include controlul asupra datelor noastre personale, care încă au mult prea rar astăzi. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem nicio idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate.

De aceea, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

Unul în care avem încredere și pe care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor dvs. până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date și cum sunt utilizate datele.

Al treilea domeniu la care a făcut referire Ursula von der Leyen este infrastructura, iar Comisia Europeană propune concentrarea pe investițiile în pe conectivitate sigură, pe extinderea rețelelor 5G, 6G și fibră, care să asigure oportunități de dezvoltare pentru afaceri, precum și pentru echilibrarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, în special cele rurale. 

Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații trec în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen prezintă activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice evaluează activitatea Comisiei și își exprimă opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

 

Continue Reading

GENERAL

Ziua Internațională a Democrației. Comisia Europeană cere dublarea eforturilor de apărare a democrației în întreaga lume prin implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional

Published

on

© European Communities, 1997/Source: EC - Audiovisual Service

Înaintea Zilei Internaționale a Democrației, sărbătorită anual pe 15 septembrie, Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Josep Borrell și Vicepreședintele Dubravka Šuica au cerut, într-o declarație comună, dublarea eforturilor de apărare a democrației în Uniunea noastră și în întreaga lume, punând accentul pe dialogul cu cetățenii în procesul decizional.

„În întreaga lume, oamenii continuă să-și demonstreze, adesea cu mare risc personal, dorința lor de democrație. Din Hong Kong în Liban, Belarus până în Sudan, în spatele titlurilor de ziar și numerelor sunt oameni curajoși din toate mediile. Le aducem un omagiu și le împărtășim angajamentul față de democrație. ”

Declarația comună subliniază că Uniunea Europeană își dublează eforturile și rolul de lider în promovarea și protejarea democrației – sprijinindu-și partenerii din întreaga lume, precum și luând măsuri pentru protejarea și consolidarea democrației în interiorul Uniunii noastre.

„Înțelegem că credința cetățenilor noștri europeni în democrație nu poate și nu ar trebui niciodată să fie luată ca atare. Cetățenii noștri au cerut o participare mai mare la elaborarea politicilor și au cerut transparență. Trebuie să ascultăm și să construim încrederea acestora”, au declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Borrell și Vicepreședintele Šuica.

„Uniunea Europeană se bazează pe un angajament puternic de promovare și protecție a democrației, alături de drepturile omului și statul de drept. Fără democrație, pace și stabilitate, dezvoltarea și prosperitatea pe termen lung nu pot exista. Trebuie să continuăm să fim pionierii ei”, au mai subliniat cei doi oficiali europeni.

În 2007, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis să celebreze 15 septembrie drept Ziua Internațională a Democrației – cu scopul promovării și susținerii principiilor democratice – și a invitat toate statele membre și organizațiile să comemoreze ziua într-un mod adecvat care să contribuie la consolidarea conștientizării publicului larg.

Continue Reading

GENERAL

Comisia Europeană, semnal de alarmă privind evaziunea fiscală: România avea în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Țările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) în 2018, ca urmare a fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite, potrivit unui nou raport publicat astăzi de Comisia Europeană.  De asemenea, România întregistra în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE.

Deși încă extrem de ridicat, „decalajul de TVA” – sau diferența dintre veniturile preconizate în statele membre ale UE și veniturile efectiv colectate – s-a îmbunătățit marginal în ultimii ani. Cu toate acestea, cifrele pentru 2020 prognozează o inversare a acestei tendințe, cu o pierdere potențială de 164 miliarde EUR în 2020 din cauza efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În termeni nominali, decalajul total de TVA din UE a scăzut ușor cu aproape 1 miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro în 2018, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017. Această tendință descendentă era de așteptat să continue încă un an, deși pandemia de coronavirus este probabil să inverseze tendința pozitivă.

Decalajul considerabil de TVA din 2018, cuplat cu prognozele pentru 2020 – care vor fi afectated de pandemia de coronavirus – evidențiază încă o dată necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE privind TVA pentru a pune capăt fraudei în materie de TVA și pentru o cooperare sporită între statele membre pentry promovarea colectării TVA, protejând în același timp afacerile legitime. Recentul Pachet privind Fiscalitatea și Impozitarea Echitabilă al Comisiei (iulie 2020) detaliază, de asemenea, o serie de măsuri viitoare în acest domeniu.

Principalele rezultate în statele membre

La fel ca în 2017, România a înregistrat cel mai mare decalaj național de TVA,  33,8% din veniturile din TVA dispărând în 2018 , urmată de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). Cele mai mici decalaje s-au înregistrat în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%).

În termeni absoluți, cele mai mari decalaje de TVA s-au înregistrat în Italia (35,4 miliarde EUR), Regatul Unit (23,5 miliarde EUR) și Germania (22 miliarde EUR).

Performanțele individuale ale statelor membre variază încă semnificativ. Per total, în 2018, jumătate din statele membre UE-28 au înregistrat un decalaj peste media de 9,2%, deși 21 de țări au înregistrat scăderi comparativ cu 2017, cel mai semnificativ în Ungaria (-5,1%), Letonia (-4,4%) și Polonia (-4,3%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Luxemburg (+ 2,5%), urmată de creșteri marginale în Lituania (+ 0,8%) și Austria (+ 0,5%).

„Cifrele de astăzi arată că eforturile de diminuare a oportunităților de fraudă și evaziune TVA au făcut progrese treptate – dar, de asemenea, este nevoie de mult mai multă muncă. Pandemia de coronavirus a modificat drastic perspectivele economice ale UE și urmează să dea o lovitură gravă și veniturilor din TVA. În acest moment, mai mult ca oricând, țările UE pur și simplu nu își pot permite astfel de pierderi. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a intensifica lupta împotriva fraudei TVA cu o determinare reînnoită, simplificând în același timp procedurile și îmbunătățind cooperarea transfrontalieră.”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar pentru economie.


Raportul anual „Decalajul de TVA” măsoară eficiența măsurilor de aplicare și respectare a TVA în fiecare stat membru. Acesta oferă o estimare a pierderilor de venituri datorate fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite.

Diferența de TVA este relevantă atât pentru UE, cât și pentru statele membre, deoarece TVA aduce o contribuție importantă atât la bugetele UE, cât și la cele naționale. Studiul aplică o metodologie „de sus-în jos” utilizând datele conturilor naționale pentru a produce estimări ale decalajelor de TVA. Ediția din acest an include adăugiri notabile, cum ar fi un exercițiu de estimare cu  20 de ani în urmă, o analiză econometrică îmbunătățită a factorilor determinanți ai decalajului de TVA și o proiecție a impactului potențial al recesiunii coronavirusului asupra evoluției decalajului de TVA.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA19 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu20 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending