Există dezacorduri majore între Uniunea Europeană și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale, i-a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, ministrului rus de externe, Serghei Lavrov.

Întâlnirea dintre cei oficiali a fost prilejuită de cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, discuțiile axându-se pe dosare internaționale în care ”Rusia ar trebui să continue să coopereze, în vederea abordării provocărilor de securitate la nivel mondial, precum situația din Afganistan, Libia, Mali, procesul de pace din Orientul Mijlociu sau Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).”

”Dezacordurile persistă, în special în ceea ce privește încălcările de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în domeniul democrației și al drepturilor omului, precum și în ceea ce privește amenințările cibernetice, dezinformarea și alte amenințări hibride”, este menționat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Cu toate acestea, Borrell a subliniat că obiectivul UE este acela de a avea ”o relație mai stabilă și mai previzibilă.”

Această întrevedere dintre Înaltul Reprezentat al UE și ministrul rus de externe este prima de la tensiunile diplomatice iscate la începutul lunii februarie, când Josep Borrell a efectuat o vizită de două zile la Moscova, pentru a cere eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi şi pentru a analiza posibilitatea unei normalizării a relaţiilor dintre UE şi Rusia.

Doar că în timpul vizitei, Kremlinul  a declarat  persona non grata diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participarea la o manifestaţie în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare, gest condamnat de Occident. Aceşti diplomaţi au fost acuzaţi că au participat la adunări ”ilegale pe 23 ianuarie” la Sankt-Petersburg şi Moscova.

De altfel, mesajul potrivit căruia Rusia are tendința de a se comporta ca și când Uniunea Europeană ar fi un adversar a mai fost subliniat în trecut de oficialul european.

Într-o dezbatere din luna aprilie, organizată de Parlamentul European cu privire la politica de destabilizare a Rusiei la adresa Ucrainei, situația opozantului rus, Aleksei Navalnîi și tensiunile diplomatice între Moscova și Praga, soldate cu expulzarea mai multor diplomați, Josep Borrell a atras atenția că UE trebuie ”să se pregătească pentru o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Moscova, informându-i atunci pe eurodeputați că UE va continua politica față de Rusia, bazată pe următoarele principii: reziliența internă, lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, consolidarea angajamentului UE față de statele din Parteneriatul Estic, sprijinirea poporului rus, prin intensificarea sprijinului pentru societatea civilă și apărătorii drepturilor omului și prin intensificarea contactelor interumane.

Astfel, Uniunea Europeană urmărește ”să schimbe dinamica actuală treptat, într-o relație mai puțin conflictuală, mai previzibilă și mai stabilă”, rămânând însă fidelă abordării ”partener, competitor, rival”.

Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis miercuri comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

”Doresc să abordez politica privind energiile regenerabile și eficența energetică în contextul a ceea ce se întâmplă în prezent pe piețele energetice din Uniunea Europeană, un aspect pe care mulți miniștri l-au adus în discuție. Prețurile energiei electrice au crescut în întreaga Uniune. Acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, dar mai ales ca urmare a prețurilor ridicate la gazele naturale și cererii tot mai mari. Acest lucru reprezintă o evoluție globală, majoritatea țărilor fiind afectate, indiferent de poziționarea geografică sau de acordurile de piață”, a descris Kadri Simson.

Comisarul european consideră că ”pe termen lung, soluția pentru dilema de astăzi este clară: avem nevoie de mai multe surse de energie regenerabilă și trebuie să ne îmbunătățim eficiența energetică.”

”În UE, sursele regenerabile sunt deja cea mai ieftină sursă de energie. Trebuie să continuăm să investim în energie eoliană și solară pentru a pune la dispoziția tuturor energie verde la prețuri accesibile. Situația actuală subliniază faptul că trebuie să punem capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de combustibilii fosili străini și volatili. De asemenea, trebuie să luăm în serios eficiența energetică. Aceasta este singura soluție reală la sărăcia energetică și cel mai bun antidot la creșterea facturilor la energie – folosind mai puțină energie înseamnă că plătim mai puțină energie. Acum este un moment bun pentru a profita de fondurile de redresare disponibile la nivel european și național și pentru a acorda prioritate renovării și altor măsuri de eficiență energetică”, a explicat Simson.

Până la atingerea acestor obiective, oficialul Comisiei Europene a sugerat că ”există instrumente pe care statele membre le pot folosi pentru a aborda situația: politica în materie de TVA și de accize, măsurile specifice pentru consumatorii săraci și vulnerabili din punct de vedere energetic sau măsurile temporare pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și sprijinul direct pentru consumatori sunt toate măsuri care pot fi luate, în deplină conformitate cu normele UE.”

”Suntem pregătiți să sprijinim toate statele membre în elaborarea măsurilor lor și am făcut acest lucru la nivel bilateral pe tot parcursul verii, într-un mod foarte constructic. Pentru a valorifica această activitate, am propus miniștrilor să elaboreze un set de instrumente mai structurat care, în opinia naostră, ar putea fi util tuturor statelor membre pentru a aborda situația actuală. Astfel, Comisia Europeană ar putea ajuta statele membre să navigheze printre opțiunile de care dispun la nivel național, fără a încălca cadrul politicii UE și având în vedere obiectivele climatice”, a anunțat Kadri Simson.

Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce Spania a făcut apel la o serie de orientări menite să sprijine statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului, în vreme ce Franța analizază posibilitatea de a extinde programul de acordare de vouchere pentru energie la mai multe gospodării, informează Adevărul.ro.

În ceea ce privește România, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, informează Agerpres.

La electricitate, va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Între timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

„Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare și ferme din partea guvernanților. Din păcate, problema a fost ignorată”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul a amintit că Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile și persoanele vulnerabile, iar guvernul spaniol a solicitat măsuri unitare la nivel european, demers pe care l-a susținut și Victor Negrescu prin interpelarea depusă. Mai mult, guvernul spaniol a propus și un plan pentru independența energetică a Europei.

„Din păcate, în ședința de Consiliu pe energie la care au participat reprezentanții statelor membre, vocea României nu s-a auzit. Românii au nevoie de oameni capabili să se lupte pentru ei la nivel european, așa cum spaniolii au astăzi un Guvern responsabil”, a conchis acesta.

Reamintim că europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat marți Comisiei Europene să intervină rapid pentru a stopa creșterea prețurilor la energie.

Tot în acest sens, Iratxe Garcia, liderul Grupului social-democraților din Parlamentul European, a solicitat Legislativului European o dezbatere în plen pentru a găsi soluții europene privind creșterea prețurilor la energie.

„Prețul actual al energiei electrice este pur și simplu inacceptabil. Noi, progresiștii din Parlamentul European, am solicitiat o dezbatere în plenul Parlamentului, pentru a găsi soluții europene în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în combaterea sărăciei energetice”, a scris liderul Grupului S&D într-o postare pe contul de Twitter.

Citiți și: Spania va plafona prețurile gazelor naturale, în timp ce premierul României consideră ”complicată” această măsură

Spania a solicitat luni Comisiei Europene să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Italia a anunțat că analizează și ea o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.