Connect with us

SUA

Președintele SUA Joe Biden l-a nominalizat ca ambasador în Polonia pe Mark Brzezinski, fiul reputatului diplomat Zbigniew Brzezinski

Published

on

© Wikipedia

Preşedintele Joe Biden l-a nominalizat miercuri ca ambasador al SUA în Polonia pe avocatul american Mark Brzezinski, fiul reputatului specialist al politicii externe americane, Zbigniew Brzezinski, a anunțat Casa Albă într-un comunicat, în pofida rezistenţei Varşoviei, reflectate în mass-media poloneze, transmite AFP, conform Agerpres.

Mark Brzezinski, care vorbeşte poloneză, a făcut deja parte din executivele democratice anterioare, în special ca ambasador în Suedia în administraţia Barack Obama.

În vârstă de 56 de ani, Mark Brzezinski are origini poloneze, fiind fiul regretatului Zbigniew Brzezinski, un mare strateg american născut la Varșovia în 1928 care a fost consilierul de securitate naţională al preşedintelui Jimmy Carter la începutul anilor 1980. Această voce influentă a diplomaţiei americane, în plină perioadă a Războiului Rece, provine dintr-o familie aristocratică. De asemenea, fratele lui Mark, Ian Brzezinski, un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar, care, între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Mark Brzezinski este fondator și director al Brzezinski Strategies LLC. Anterior, a fost director general la Makena Capital Management, unde s-a concentrat pe răspunsul la cererea tot mai mare de portofolii de investiții responsabile din punct de vedere ecologic și social.

Înainte de Makena, Brzezinski a fost primul director executiv al Comitetului executiv de conducere pentru Arctica al Casei Albe și, înainte de aceasta, a fost ambasadorul SUA în Suedia între 2011-2015. Anterior, Brzezinski a fost partener la McGuireWoods LLP din Washington, D.C.

Între 1999 și 2001, a făcut parte din Consiliul de Securitate Națională al președintelui Clinton, mai întâi ca director pentru Rusia și Eurasia, iar apoi ca director pentru Balcani.

A fost bursier Fulbright în Polonia și este autorul cărții “The Struggle for Constitutionalism in Poland” (Lupta pentru constituționalism în Polonia). Este membru atât al Consiliului pentru Relații Externe, cât și al Comisiei Trilaterale.

Brzezinski a obținut o diplomă de licență la Dartmouth College, o diplomă de avocat la Universitatea din Virginia și un doctorat în științe politice la Universitatea Oxford. Limbile sale străine sunt poloneza și franceza. Regele Suediei i-a acordat Ordinul Regal al Stelei Polare și este laureat al Crucii de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone.

În schimb, Varşovia şi-a exprimat rezerve faţă de numirea lui Mark Brzezinski, care urmează să fie confirmată printr-un vot de Senatul american.

Polonia, un aliat apropiat al Statelor Unite în Europa de Est, şi-a arătat recent nemulţumirea faţă de decizia preşedintelui Biden de a da undă verde de facto controversatului gazoduct Nord Stream 2.

Varşovia, la rândul său, se confruntă cu critici din partea Washingtonului pe subiectul unui text de lege supus examinării în parlament, acuzat că “subminează mass-media independente”, documentul vizând în special canalul privat TVN, deţinut de grupul american Discovery Channel.

“Regresul democratic continuu al guvernului polonez, cea mai recentă manifestare fiind efortul de a submina mass-media independente şi una din cele mai mari investiţii americane din ţară, este profund îngrijorător”, au apreciat miercuri, într-un comunicat, un grup de senatori americani – democraţi şi republicani.

În iulie, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, a avertizat deja Polonia că “o presă liberă şi independentă” este “esenţială pentru democraţie”. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INDIA

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

Published

on

©President Joe Biden/ Facebook

Liderii Statelor Unite, Japoniei, Indiei și Australiei s-au angajat vineri ”să promoveze o ordine liberă, deschisă, bazată pe reguli, bazată pe dreptul internațional, fără a fi intimidată de presiuni, pentru a consolida securitatea și prosperitatea” în regiunea indo-pacifică.

În cadrul primului summit desfășurat cu prezență fizică la Casa Albă, liderii celor patru țări membre ale Dialogului Cvadrilateral de Securitate (Quad) care au dat dovadă de unitate în fața îngrijorărilor comune generate de China, au subliniat că susțin ”statul de drept, libertatea de navigație și survolare, dar și soluționarea pașnică a diferendelor, valorile democratice și integritatea teritorială a statelor.”

”Viitorul nostru comun va fi scris în Indo-Pacific și ne vom dubla eforturile pentru a ne asigura că Quad-ul este o forță pentru pacea, stabilitatea, securitatea și prosperitatea regionale”, consideră președintele SUA și cei trei premieri. 

Declarația comună adoptată la finalul acestei întrevederi face frecvente trimiteri la nevoia unui comportament bazat pe reguli într-o regiune în care China a încercat să-și încordeze mușchii și au salutat, de asemenea, noua strategie a UE pentru cooperarea în regiunea indo-pacifică.

Cei patru lideri și-au asumat, de asemenea, mai multe acorduri, inclusiv unul pentru a consolida securitatea lanțului de aprovizionare pentru semiconductori, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a stimula cunoașterea domeniului maritim.

”Cartografiem lanțul de aprovizionare cu tehnologii și materiale critice, inclusiv semiconductori, și ne afirmăm angajamentul pozitiv față de lanțurile de aprovizionare reziliente, diverse și sigure ale tehnologiilor critice, recunoscând importanța măsurilor și politicilor de sprijin guvernamental care sunt transparente și orientate către piață. Monitorizăm tendințele în domeniul tehnologiilor critice și emergente ale viitorului, începând cu biotehnologia, și identificăm oportunitățile de cooperare aferente. De asemenea, lansăm principiile Quad privind proiectarea, dezvoltarea, guvernanța și utilizarea tehnologiei, care sperăm că vor ghida nu numai regiunea, ci și lumea spre o inovare responsabilă, deschisă și de înaltă calitate”, mai este menționat în declarația finală.

Aceasta anunță, în egală măsură, și lansarea unui nou ”parteneriat pentru infrastructura Quad”, care îi va aduce periodic împreună pe cei patru lideri ”pentru a ne coordona eforturile, pentru a cartografia nevoile de infrastructură ale regiunii și pentru a ne coordona cu privire la nevoile și oportunitățile regionale.”

”Vom coopera pentru a oferi asistență tehnică, asigurându-le partenerilor regionali instrumente de evaluare, și vom promova dezvoltarea durabilă a infrastructurii. Susținem eforturile G7 în materie de infrastructură și așteptăm cu interes să cooperăm cu parteneri care împărtășesc aceleași idei, inclusiv cu UE. Reconfirmăm principiile G20 privind investițiile în infrastructuri de calitate și ne vom revigora eforturile de a furniza infrastructuri de înaltă calitate în Indo-Pacific. Ne reafirmăm interesul de a ne continua angajamentul față de Rețeaua Blue Dot. Subliniem importanța sprijinirii unor practici de creditare deschise, echitabile și transparente, în conformitate cu normele și standardele internaționale pentru principalele țări creditoare, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei și responsabilitatea, și solicităm tuturor creditorilor să adere la aceste norme și standarde”, mai este specificat în declarația comună.

Aceasta cuprinde și lansarea unui parteneriat privind tehnologia 5G.

”În parteneriat cu industria, promovăm implementarea rețelelor 5G sigure, deschise și transparente și colaborăm cu o serie de parteneri pentru a încuraja inovarea și a promova furnizorii și abordările de încredere, cum ar fi Open-RAN.  Recunoscând rolul guvernelor în promovarea unui mediu favorabil pentru diversificarea 5G, vom colabora pentru a facilita cooperarea între sectorul public și cel privat și vom demonstra în 2022 capacitatea de adaptare și securitatea cibernetică a tehnologiei deschise, bazate pe standarde”, își asumă liderii SUA, Japonia, India și Australia.

Continue Reading

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

SUA

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, apreciază că relațiile cu omologul american, Joe Biden, ”n-au început bine”: Dorinţa mea este să avem relaţii amicale, nu ostile, cu SUA

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, apreciază că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ” nu au început bine”, evaluare care vine în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35  ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, potrivit agenţiei oficiale de presă Anadolu.

”Am lucrat bine cu (preşedintele George W.) Bush, fiul. Am lucrat bine cu (Barack) Obama şi cu (Donald) Trump. Dar nu pot spune că am început bine cu (Joe) Biden”, a insistat acesta.

Erdogan a explicat că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că luni că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, a precizat atunci Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Cu toate acestea, cei doi lideri ua cooperat în alte domenii, cum ar fi retragerea NATO din Afganistan.

În egală măsură, Biden a acceptat ca Turcia să aibă un rol principal în a asigura securitatea aeroportului din Kabul, după retragerea trupelor la finalul acestui an.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE23 mins ago

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA17 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE18 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.18 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș21 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ23 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D1 day ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending