Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, promite că ,,niciun combatant al Statului Islamic nu va părăsi nord-estul Siriei”

Published

on

© Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a promis să nu permită niciunui luptător al Statului Islamic (ISIS) să scape din nordul Siriei, într-un editorial publicat marți, 15 octombrie, în Wall Street Journal, pe fondul temerilor venite din partea națiunilor occidentale asupra ofensivei sale din nord-estul Siriei, relatează Agerpres

,,Ne vom asigura că niciun luptător ISIS (Statul Islamic) nu va părăsi nord-estul Siriei”, a scris Erdogan în Wall Street Journal, acuzând țările occidentale de ipocrizie pentru că se tem că operațiunile Turciei împotriva milițiilor kurde ar genera un aflux de prizonieri jihadiști peste granița siriană.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat în cadrul unei convorbiri telefonice, luni seara, cu omologul său american Donald Trump asupra ,,necesității absolute de a împiedica o recrudenscență” a grupării teroriste Stat Islamic, pe fondul operațiunii lansate de Turcia împotriva kurzilor și al retragerii trupelor americane din nordul Siriei, a informat Palatul Elysee.

Parisul şi alte capitale europene sunt preocupate de faptul că mulţi membri ai SI deţinuţi de kurzi ar putea reuşi să fugă şi că grupul jihadist va profita de haosul în domeniul securităţii pentru a se regrupa pe teren.

Preşedintele francez a avut de asemenea convorbiri cu omologii săi turc Recep Tayyip Erdogan şi irakian Barham Saleh, a precizat preşedinţia franceză. Convorbirea dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan a ,,confirmat o divergenţă profundă de opinii asupra consecinţelor previzibile ale ofensivei turceşti în nord-estul Siriei”, a indicat de asemenea sursa citată.

Potrivit președintelui turc, ,,aceleași țări care dau lecții Turciei astăzi despre virtuțile combaterii ISIS, au eşuat să oprească fluxul de combatanţi străini în 2014 şi 2015″. În acest context, el a afirmat că un cetăţean dintr-o ţară europeană, pe care nu a nominalizat-o, a sosit la Istanbul în 2014 ,,cu muniţii în bagajul său înregistrat”.”, a scris Erdogan.

În acest context, autoritățile kurde au afirmat că este dificil să se mențină securitatea în centrele lor de detenție. Acestea au afirmat că 800 de membri ai Statului Islamic au scăpat duminică dintr-o tabără, iar alți 5 jihadiști au scăpat vineri dintr-o altă închisoare.

Însă Turcia acuză forțele kurde că au eliberat intenționat deținuții jihadiști „pentru a alimenta haosul în zonă”.

,,Suntem pregătiți să cooperăm cu țările de orgine (a luptătorilor ISIS) și cu organizațiile internaționale în ceea ce privește reabilitarea soțiilor și copiilor luptătorilor jihadiști trăini”, a scris Erdogan în editorialul Wall Street Journal.

Statele Unite au impus sancțiuni aliatului NATO, care vizează trei miniștri turci, printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump, în încercarea de a convinge  Ankara ,,să înceteze imediat ofensiva” în Siria.

De asemenea,  Donald Trump i-a cerut luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, omologului său turc  să ,,pună capăt invaziei” în Siria şi să declare ,,încetarea imediată a focului”, potrivit declarațiilor vicepreşedintelui Mike Pence, care a adăugat că ,,Statele Unite doresc ca Turcia să înceapă negocierile cu forţele kurde în Siria pentru a pune capăt violenţei”. Pence a mai precizat că va merge în curând în Turcia la cererea preşedintelui Trump.

Secretarul de stat Mike Pompeo a declarat la rândul său, că ,,dacă operaţiunea Turciei continuă, aceasta va agrava o criză umanitară deja gravă şi în plină creştere, cu consecinţe potenţial dezastruoase”. 

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Reacții prudente după ce miniștrii de Externe din țările NATO au discutat despre viitorul Alianței: Propunerea Germaniei a primit sprijin, viziunea Franței nu a generat entuziasm

Published

on

© Germany at NATO/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reliefat o abordare prudentă după reuniunea miniștrilor de Externe din țările aliate în care au fost discutate propunerile Franței și Germaniei privind transformarea NATO, viziunea Parisului fiind aceea a a modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizând crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi.

Întrebat în debutul conferinței de presă ce a urmat reuniunii, Jens Stoltenberg s-a referit doar la propunerea înaintată de șeful diplomației germane, Heiko Maas.

”Toți aliații și-au exprimat sprijinul puternic pentru NATO și unitatea transatlantică. Propunerea din partea ministrului Heiko Maas a primit sprijin din partea mai multor aliați și cred că are valoare și acum o vom analiza în timp ce ne pregătim pentru reuniunea liderilor și vom decide mai departe ce vom face”, a spus Stoltenberg, făcând trimitere la faptul că mai multe subiecte se vor afla pe agenda liderilor la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit AFP și EFE, Iniţiativa Berlinului este crearea fi crearea unui comitet de experţi pentru revitalizarea ”dezbaterii politice și strategice” în cadrul Alianţei şi ”dezvoltarea unei viziuni în comun” ca măsură pentru ”recâştigarea încrederii” între aliaţi, conform unei declaraţii difuzate de ministrul de externe german Heiko Maas înaintea reuniunii. Berlinul pledează astfel pentru revitalizarea dezbaterii politice pentru ”a restabili încrederea acolo unde există insecuritate, dezvoltând o viziune în comun”.

În egală măsură, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe, șeful diplomației germane a susținut că ”NATO este un model de succes” și că aliații ”au interesul să păstreze acest lucru”, insistând că ”unitatea este un element cheie” în interiorul Alianței.

Pe de altă parte, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, primul oficial american care a respins criticile Franței privind NATO, a reafirmat angajamentul SUA ”pentru o Alianță excepțională”, însă a cerut, din nou, creșterea investițiilor din partea aliaților europeni.

”Aliații noștri trebuie să își sporească investițiile în materie de apărare pentru ca NATO să se adapteze noilor riscuri de securitate”, a spus Pompeo, în cadrul reuniunii.

În ce-l privește pe Jens Stoltenberg, răspunzând unei noi întrebări pe subiectul propunerilor Franței și Germaniei, secretarul general al Alianței a evitat un răspuns clar.

A existat un puternic sprijin pentru consolidarea NATO și a dimensiunii sale politice. NATO există astăzi pentru că suntem singura platformă unde America de Nord și Europa stau împreună, decid împreună și fac lucruri împreună în privința problemelor strategice”, a spus Stoltenberg, dând ca exemple abordarea față de Rusia, poziția comună privind controlul armamentului și consolidarea apărării colective.

Întrebat ulterior la finalul conferinței de presă despre faptul că a evitat să comenteze propunerea Franței, Jens Stoltenberg a oferit un răspuns prudent.

Voi fi precaut în a intra în detalii. Am avut o discuție, iar mesajul principal este că suntem uniți în ce privește consolidarea NATO”, a spus secretarul general al Alianței, în condițiile în care marți a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron și ”pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO.

Iniţiativa franceză vine în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron a estimat că NATO este în ”moarte cerebrală”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Continue Reading

NATO

Întâlnire la nivel înalt România-SUA la NATO: Bogdan Aurescu și Mike Pompeo au discutat despre sporirea prezenței navale aliate la Marea Neagră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, o întrevedere cu secretarul de stat american, Michael Pompeo, în marja reuniunii şefilor diplomaţiilor din ţările NATO, desfăşurată la Bruxelles.

Cei doi înalţi oficiali au trecut în revistă agenda reuniunii ministeriale NATO şi au evidenţiat importanţa avansării procesului de adaptare a Alianţei, în pas cu evoluţiile din contextul de securitate din spaţiul euro-atlantic.

“În acest context, ministrul român a subliniat importanţa implementării pachetului privind Marea Neagră, adoptat de miniştrii de Externe aliaţi în luna aprilie a acestui an, la Washington. În acest cadru, a menţionat importanţa creşterii participării aliate la Brigada Multinaţională din România, precum şi sporirea prezenţei navale aliate în Marea Neagră, respectiv a patrulărilor aeriene”, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Aurescu a apreciat “sprijinul constant al SUA pentru consolidarea posturii NATO de apărare şi descurajare pe flancul estic şi a argumentat necesitatea creşterii prezenţei militare americane în România, în contextul volatil de securitate din regiunea Mării Negre”.

Totodată, subliniază sursa citată, el “a reiterat angajamentul ferm al noului Guvern de la Bucureşti pentru partajarea echitabilă a responsabilităţilor, confirmând continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare şi participarea României la misiuni militare externe, aspect apreciat în mod deosebit de secretarul de stat Pompeo”.

Ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări cu privire la prioritatea acordată de noul Guvern operaţionalizării celor două memorandumuri de înţelegere semnate recent de România şi SUA în materie de cooperare în domeniul nuclear civil şi infrastructură 5G.

Ministrul român de Externe a făcut, de asemenea, o prezentare sintetică a situaţiei politice din Republica Moldova şi a subliniat importanţa dosarului transnistrean pentru securitatea României şi a NATO.

Şeful diplomaţiei române “a argumentat, totodată, în favoarea accederii României, partener strategic şi aliat dedicat al SUA, în programul Visa Waiver”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fost comandant al forțelor americane în Europa: NATO trebuie să stabilească că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică

Published

on

© Munich Security Conference

NATO trebuie să își formeze o idee clară că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană precum este și Marea Baltică, susține generalul american în rezervă Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR).

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, este de părere Hodges, care subliniază că viitorul summit NATO de la Londra ar trebui să acorde mai mult atenţie problemei legate de securitatea în regiunea Mării Negre, deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu dispune de o prezenţă avansată sporită (Enhanced Forward Presence, eFP) adaptată acestei zone, potrivit agenţiei de presă ucrainene DSnews, scrie Agerpres.

În acest context, el a subliniat importanţa regiunii Mării Negre în protejarea flancurilor estic şi sudic ale NATO.

Este necesară o discuţie în cadrul Alianţei, care să ducă la formarea unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică”, a afirmat Ben Hodges.

Potrivit acestuia, ”ruşii pot perturba navigaţia, pot crea probleme României în perimetrul zonelor ei economice exclusive, unde sunt resurse energetice, pot bloca accesul în Odesa”, oraş-port în sudul Ucrainei.

Ben Hodges este recunoscut pentru preocuparea sa privind flancul estic al NATO, acesta afirmând recent că Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO.

În urmă cu câteva luni, aflat la un eveniment la Praga, generalul american preciza NATO trebuie să își întărească prezența la Marea Neagră. ”Dacă Occidentul nu face nimic în legătură cu anexarea Crimeii, este foarte posibil ca Odessa să fie următorul oraş ocupat şi, probabil, şi România”, a afirmat în luna martie fostul comandant al forţelor americane în Europa.

Anul trecut, Hodges susținea că România reprezintă centrul de gravitație al Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, punând accentul în aserțiunile sale pe acțiunile Rusiei de a ”înghiți Marea Neagră” și de a nu se opri până când ”nu va sufoca Ucraina”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending