Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, promite că ,,niciun combatant al Statului Islamic nu va părăsi nord-estul Siriei”

Published

on

© Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a promis să nu permită niciunui luptător al Statului Islamic (ISIS) să scape din nordul Siriei, într-un editorial publicat marți, 15 octombrie, în Wall Street Journal, pe fondul temerilor venite din partea națiunilor occidentale asupra ofensivei sale din nord-estul Siriei, relatează Agerpres

,,Ne vom asigura că niciun luptător ISIS (Statul Islamic) nu va părăsi nord-estul Siriei”, a scris Erdogan în Wall Street Journal, acuzând țările occidentale de ipocrizie pentru că se tem că operațiunile Turciei împotriva milițiilor kurde ar genera un aflux de prizonieri jihadiști peste granița siriană.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat în cadrul unei convorbiri telefonice, luni seara, cu omologul său american Donald Trump asupra ,,necesității absolute de a împiedica o recrudenscență” a grupării teroriste Stat Islamic, pe fondul operațiunii lansate de Turcia împotriva kurzilor și al retragerii trupelor americane din nordul Siriei, a informat Palatul Elysee.

Parisul şi alte capitale europene sunt preocupate de faptul că mulţi membri ai SI deţinuţi de kurzi ar putea reuşi să fugă şi că grupul jihadist va profita de haosul în domeniul securităţii pentru a se regrupa pe teren.

Preşedintele francez a avut de asemenea convorbiri cu omologii săi turc Recep Tayyip Erdogan şi irakian Barham Saleh, a precizat preşedinţia franceză. Convorbirea dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan a ,,confirmat o divergenţă profundă de opinii asupra consecinţelor previzibile ale ofensivei turceşti în nord-estul Siriei”, a indicat de asemenea sursa citată.

Potrivit președintelui turc, ,,aceleași țări care dau lecții Turciei astăzi despre virtuțile combaterii ISIS, au eşuat să oprească fluxul de combatanţi străini în 2014 şi 2015″. În acest context, el a afirmat că un cetăţean dintr-o ţară europeană, pe care nu a nominalizat-o, a sosit la Istanbul în 2014 ,,cu muniţii în bagajul său înregistrat”.”, a scris Erdogan.

În acest context, autoritățile kurde au afirmat că este dificil să se mențină securitatea în centrele lor de detenție. Acestea au afirmat că 800 de membri ai Statului Islamic au scăpat duminică dintr-o tabără, iar alți 5 jihadiști au scăpat vineri dintr-o altă închisoare.

Însă Turcia acuză forțele kurde că au eliberat intenționat deținuții jihadiști „pentru a alimenta haosul în zonă”.

,,Suntem pregătiți să cooperăm cu țările de orgine (a luptătorilor ISIS) și cu organizațiile internaționale în ceea ce privește reabilitarea soțiilor și copiilor luptătorilor jihadiști trăini”, a scris Erdogan în editorialul Wall Street Journal.

Statele Unite au impus sancțiuni aliatului NATO, care vizează trei miniștri turci, printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump, în încercarea de a convinge  Ankara ,,să înceteze imediat ofensiva” în Siria.

De asemenea,  Donald Trump i-a cerut luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, omologului său turc  să ,,pună capăt invaziei” în Siria şi să declare ,,încetarea imediată a focului”, potrivit declarațiilor vicepreşedintelui Mike Pence, care a adăugat că ,,Statele Unite doresc ca Turcia să înceapă negocierile cu forţele kurde în Siria pentru a pune capăt violenţei”. Pence a mai precizat că va merge în curând în Turcia la cererea preşedintelui Trump.

Secretarul de stat Mike Pompeo a declarat la rândul său, că ,,dacă operaţiunea Turciei continuă, aceasta va agrava o criză umanitară deja gravă şi în plină creştere, cu consecinţe potenţial dezastruoase”. 

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: Respectul pentru statul de drept, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime

Published

on

Respectul pentru statul de drept, procesul democratic, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime, a transmis ambasadorul Statelor Uniteîn România, Adrian Zuckerman, la evenimentul de prezentare a vehiculelor Ford pentru Poliția de Frontieră, la care a participat și premierul Ludovic Orban.

În acest context, șeful misiunii diplomatice SUA la București a punctat că țara noastră ”are nevoie de piețe libere, stabile și predictibile și de industrie privată”, vremea ” industriei planificate de stat s-a încheiat într-un eșec cumplit, iar promotorii ei au fost alungați de la putere acum 30 de ani”, potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la București. 

”Ford, alături de alte companii importante, propulsează economia românească pe noi culmi. Producția românească crește datorită forței sale de muncă motivate și calificate. Uzina Ford din Craiova este spectaculoasă – este o paradigmă a unei povești de succes americano-române. Ford a construit o fabrică impresionantă, care produce acolo unele piese auto și le importă pe altele, iar asamblarea vehiculelor e realizată de muncitori români”, a mai spus ambasadorul SUA.

De altfel, sectorul auto reprezintă aproape 14% din PIB-ul României și 26% din exporturile României.

Acesta a subliniat că livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România reprezintă o bună ocazie pentru a sărbători ”legăturile comerciale tot mai puternice” dintre SUA și România.

”Împreună cu președintele Ford România, Ian Pearson, și cu Directorul General al Companiei Naţionale de Vânzări Ford România, Cristian Prichea, suntem foarte încântaţi să vă spunem „Bine ați venit” la Ambasada SUA, pentru a sărbători împreună livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România. Astăzi sărbătorim legăturile comerciale tot mai puternice dintre țările noastre. Acesta este un nou exemplu de tehnologie americană, care ajută la creșterea securității României și susține statul de drept. Parteneriatul nostru strategic este viabil, mai puternic ca niciodată”, a mai precizat Zuckerman.

Ambasadorul SUA s-a referit și la calitatea vehiculelor cu care Ford va dota Poliția de Frontieră română, dând asigurări că modul în care au fost echipate va fi de natură să sporească eficiența în misiune a polițiștilor.

”Așa cum au explicat și vor explica experții Ford, vehiculele pe care le veți vedea azi aici sunt incredibil de bine echipate pentru a crește eficiența operațiunilor Poliției de Frontieră. Această instituţie reprezintă un partener esențial al Departamentului de Justiție al SUA în combaterea traficului de persoane – care, așa cum știți cu toții, este una dintre principalele mele priorități – dar și în lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere. Ea colaborează, de asemenea, cu Departamentul de Stat și Departamentul Energiei ale SUA în lupta internațională împotriva terorismului, a contrabandei nucleare și pentru stoparea fluxului de produse contrafăcute și de contrabandă. Fără Poliția de Frontieră, multe lucruri pe care le prețuim ar fi amenințate. Este minunat să vedem inovațiile Ford în acțiune pe șoselele și autostrăzile României, care aduc un plus de siguranţă. Ar fi minunat să vedem mai multe vehicule Ford în flotele auto ale instituţiilor de securitate din România”, a completat Adrian Zuckerman.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a menționat că ”Ford  este unul dintre cei mai importanți investitori în România, a dezvoltat afaceri foarte importante pentru România și îl considerăm un partener foarte serios. Aici, avem un exemplu de cooperare între Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și compania Ford; cele mai moderne vehicule, produsul Ford și Pro Optica, vor fi foarte utile pentru Poliția de Frontieră”, a transmis prim-ministrul României, potrivit unui mesaj pe Facebook al a Guvernului de la București.

Relațiile economice dintre SUA și România s-au dezvoltat rapid după 1989. Investițiile americane în economia românească au atins miliarde de dolari. Schimburile comerciale bilaterale depășesc 3 miliarde de dolari anual.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending