Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Ucrainei ar dori implicarea SUA în soluționarea pașnică a conflictului din estul țării, controlat de separatiști pro-ruși

Published

on

© President of Ukraine/ Official Website

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, contează pe sprijinul SUA în soluționarea pașnică a situației din Donbas și în procesul de eliberare a teritoriilor din estul Ucrainei, ocupate temporar de separatiștii pro-ruși, în cadrul formatului Normandia sau a altuia similar, informează EFE și Ukrinform, preluat de Agerpres.

„Mi-ar plăcea foarte mult ca Statele Unite să ne ajute să rezolvăm problema unei reglementări pașnice în Donbas și a dezocupării teritoriilor noastre. Acest lucru se va face în formatul Normandia, dacă participanții la formatul Normandia sunt de acord. Ucraina susține cu siguranță un astfel de format. Sau se va face într-un alt format – aceasta este o chestiune care ține de negocieri”, a declarat Zelenski.

El a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin, luni, 12 iulie, la sfârșitul unei vizite de lucru de două zile în Germania, țară, care alături de Franța mediază procesul de soluționare a conflictului din estul Ucrainei între Kiev și Moscova.

El a adăugat că va ridica această problemă la viitoarea sa întâlnire cu președintele american Joe Biden.

La 7 iunie, Zelensky și Biden au avut convorbiri telefonice în timpul cărora președintele american l-a invitat pe omologul său ucrainean să viziteze Casa Albă. La 11 iunie, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a confirmat că o întâlnire între președinții Ucrainei și Statelor Unite la Washington va avea loc la sfârșitul lunii iulie.

În timp ce Zelenski dorește ca SUA să își asume un rol mai important în eventualele negocieri de pace, progresele în ceea ce privește estul Ucrainei sunt încă departe. Situația este în impas de la ultimul summit cvadripartit în „Format Normandia”, în decembrie 2019, la Paris, după ce reuniunea de monitorizare care urma să aibă loc la Berlin a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus. În plus, în primăvara acestui an a avut loc cea mai recentă escaladare pe linia frontului din estul Ucrainei, zeci de soldați ucraineni fiind uciși. Rusia a inițiat desfășurări masive de trupe la granița ucraineană, iar Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au cerut o detensionare, după care Moscova a retras parțial trupele.

Dincolo de asta, președintele rus Vladimir Putin nu s-a arătat interesat de noi întâlniri cu liderul ucrainean. Liderul de la Kremlin și Zelenskyy au vorbit recent cu Merkel și Macron prin videoconferință – dar au făcut-o separat. În iunie, Vladimir Putin a lăsat de înțeles că nu are de ce să se întâlnească cu omologul ucrainean, atâta vreme cât deciziile de politică internă sunt luate de forțe externe precum Franța și Germania, relatează DW.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

Published

on

Photo By: Air Force Staff Sgt. Julian Kemper, DOD

Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial. 

Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.

În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”

Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Alianța este un vechi partener apropiat al Serbiei, relatează agenția sârbă de presă, Tanjug, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vijesti că acest parteneriat se bazează pe dialog politic şi cooperare practică, respectând pe deplin politica statului sârb de neutralitate militară.

”Dialogul nostru politic se manifestă în diferite feluri. Acesta include contactele mele cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici şi interacţiunile regulate pe care le au asistentul meu adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate şi şeful biroului de legătură al NATO de la Belgrad cu colegi sârbi. Include de asemenea relaţii bine stabilite între comandantul KFOR şi şeful Statului Major general sârb”, a declarat Stoltenberg.

Făcând trimitere la situația din Kosovo, oficialul NATO a subliniat că ”părţile trebuie să rămână calme, să evite acţiunile unilaterale şi să se angajeze constructiv în dialogul facilitat de UE. În conformitate cu mandatul dat de ONU, misiunea KFOR urmăreşte îndeaproape situaţia şi este gata să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol”.

NATO va continua să ofere sprijin deplin dialogului facilitat de UE, a asigurat secretarul general al Alianței.

De altfel, la începutul lunii august, Jens Stoltenberg a avut discutații telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Primele exporturi de grâu după invadarea Ucrainei de către Rusia sunt aşteptate să înceapă săptămâna viitoare, în conformitate cu un acord internaţional semnat în iulie la Istanbul, a declarat miercuri un înalt oficial al ONU, informează AFP și Agerpres

Primele 12 nave care au părăsit porturile ucrainene transportau porumb sau alte produse alimentare, a declarat Frederick Kenney, coordonatorul interimar al Centrului Comun de Coordonare (CCC) cu sediul la Istanbul, responsabil cu supravegherea implementării acordului internaţional semnat pe 22 iulie.

Ucraina și Rusia au semnat două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră, evitând astfel o catastrofă alimentară la nivel global. 

Kievul a refuzat să semneze direct textul cu Moscova, care s-a angajat la un acord identic cu Ankara şi secretarul general al ONU.

La ceremonia ce a avut loc la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, au participat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, care a jucat un rol cheie în timpul lunilor de negocieri tensionate.

Acordul prevedere, de asemenea, asigurarea trecerii, în siguranță, a îngrășămintelor rusești, esențiale pentru a asigura un randament ridicat al culturilor, în contextul eforturilor de atenuare a crizei alimentare globale provocate de invazia rusă în Ucraina.

Oficialii ONU și-au exprimat optimismul că transporturile ar putea începe chiar de sâmbătă, cu speranța de a atinge în câteva săptămâni nivelurile de export de dinainte de război din cele trei porturi ucrainene – o rată de 5 milioane de tone metrice de cereale pe lună.

Ucraina a cerut ca acordul internaţional, care relaxează blocada rusească asupra exporturilor de cereale via Marea Neagră, să fie extins şi la alte produse, precum metalele. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending