Connect with us

#RO2019EU

Președinția Finlandei la Consiliul UE face tranziția de la coeziune la sustenabilitate printr-un program care asigură continuitatea obiectivelor stabilite de România

Published

on

© romania2019.eu/Screenshot

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene face trecerea de la Europa coeziunii la Europa sustenabilității, sub sloganul ,,Europa durabilă – viitor durabil” și marchează tranziția printr-un program care oferă continuitate obiectivelor stabilite de Președinția română proaspăt încheiată la 30 iunie.

Conform programului Președinției Finlandeze, numitorul comun pentru toate acțiunile UE, fie că este vorba despre economie, pilonul social sau mediu, ar trebui să fie sustenabilitatea.

,,Depinde de noi dacă Finlanda este văzută ca un membru mic sau mare al UE. Cu cât suntem mai activi, cu atât profilul nostru este mai proeminent în raport cu ceilalți. Viitorul UE ar trebui să fie durabil din punct de vedere social, economic și ecologic. Sloganul președinției noastre precizează obiectivul “Europa durabilă – viitor durabil”, sunt cuvintele premierul Antti Rinne, cu prilejul prezentării programului președinției Consiliului în fața Parlamentului Finlandei. Acesta a adăugat: ,,Sustenabilitatea este, de asemenea, legată de valorile comune ale UE. Drepturile omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept sunt toate valori pe care țările UE le angajează ca făcând parte din statutul de membru “, a declarat prim- ministrul finlandez.

Iată, deci, cum președinția Finlandei la Consiliul UE așază sustenabilitatea la temelia viitorului UE, alături de coeziune, valoare promovată de președinția română în timpul mandatului său ca factor principal pentru consolidarea proiectului european care ar trebui să se identifice cu o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre și cetățenii lor.

Programul președinției Finlandei la Consiliul UE, publicat miercurea trecută pe 26 iunie, menționează ca priorități următoarele: consolidarea valorilor comune și a statului de drept, creșterea competitivității și incluziunii sociale a UE, consolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Putem observa că agenda de lucru a președinției finlandeze este, în esență, foarte asemănătoare cu cea a președinției române, a cărei acțiune punctuală în cele șase luni de mandat s-a concentrat, de asemenea, pe reflectarea a patru piloni principali: Europa valorilor comune, Europa convergenței, Europa ca actor global și Europa siguranței.

Leadershipul global al UE în domeniul climei

Astfel, dacă pentru România Europa ca actor global însemna o concentrare pe dimensiunile clasice ale acțiunii externe a UE, precum securitatea, apărarea, politica de vecinătate și politica de extindere sau implementarea acordurilor globale, pentru Finlanda leadershipul global al UE este extrem de bine accentuat în sfera acțiunilor din domeniul schimbărilor climatice, implementarea Acordului de la Paris fiind o zonă în care Finlanda ar dori ca UE să conducă prin puterea exemplului. Potrivit programului de lucru, UE ar trebui să își consolideze rolul de lider mondial în acțiunile în domeniul climei prin adoptarea unei strategii climatice pe termen lung care să permită neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon din UE până în 2050.

,,O prioritate-cheie a Președinției finlandeze este leadershipul global al UE în acțiunile în domeniul schimbărilor climatice. În anii începând cu 2020, UE va avea șansa de a îndeplini așteptările cetățenilor săi, preluând conducerea în abordarea provocărilor majore cu care se confruntă omenirea. Cea mai importantă este schimbarea climei, motiv pentru care a trecut timpul pentru “da, dar” politicile de combatere a schimbărilor climatice. În Finlanda, în UE și în lume “, a spus premierul finlandez.

Pentru a-și arăta interesul pe care îl acordă protecției mediului și schimbărilor climatice, dar și pentru a demonstra cât de hotărâtă este ca pe perioada mandatului să facă diferența, Finlanda nu va mai oferi oficialilor europeni și participanților la evenimentele organizate de Președinția Consiliului cadouri tradiționale. În schimb,  banii alocați pentru cadouri vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile poluante.

Citiți și Modul inedit în care Finlanda va asigura președinția Consiliului UE: Finlandezii nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles

Protejarea securității cetățenilor 

Cu toate acestea, dimensiunile clasice ale acțiunii externe a UE nu sunt uitate, ci sunt pur și simplu reunite sub prioritatea care se referă la protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător. Mai precis, programul precizează că, pentru a consolida securitatea UE per ansamblu și implicit a cetățenilor săi, UE trebuie să utilizeze toate instrumentele sale de acțiune externă, cum ar fi diplomația, operațiunile de gestionare a crizelor, politica comercială sau ajutorul pentru dezvoltare, în combinație cu instrumentele de acțiune internă, cum ar fi cooperarea pentru prevenirea criminalității, combaterea amenințărilor hibride, gestionarea frontierelor, aplicarea legii sau protecția civilă.

Valori comune și stat de drept

În al treilea rând, la fel ca România, care a ales să se concentreze pe lupta împotriva populismului, xenofobiei, discriminării rasiale, religioase sau de gen, Finlanda pune accentul pe Europa valorilor comune ale democrației, doar că în cazul mandatului său respectarea și consolidarea aplicării principiului fundamental al statului de drept este prioritară pentru buna funcționare a UE. Președinția finlandeză a Consiliului evidențiază importanța statului de drept pentru o Uniune Europeană constituită ca o ,,comunitate de valori” trimițând la ramificațiile pe care nerespectarea acestuia le are asupra protecției și libertății cetățenilor, a independenței justiției și a organelor de înfăptuire a justiției sau asupra economiei, prin perpetuarea corupției. Concret, președinția finlandeză a Consiliului UE își propune să dezvolte în continuare dialogul privind statul de drept în cadrul Consiliului și să continue negocierile privind condiționarea primirii fondurilor UE de respectarea statului de drept.

O Europă competitivă și incluzivă din punct de vedere social

În ultimul rând, activitatea Finlandei la cârma Consiliului se va concentra și pe o UE competitivă și incluzivă din punct de vedere social, prioritate care vine în continuarea pilonului Europa convergenței al Președinției române și care a fost transpus în acțiuni pentru stimularea creșterii economice, a ocupării forței de muncă, competitivității, digitalizării și conectivității. La rândul său, programul de lucru al finlandezilor punctează că piața unică, comerțul liber bazat pe reguli și reglementarea actuală a unui standard înalt sunt elementele care fac UE competitivă în mod colectiv. Potrivit Președinției finlandeze, accentul trebuie pus pe valorificarea pe deplin a cercetării, dezvoltării, inovării și digitalizării. Prin promovarea competențelor, a educației și a formării profesionale, a corectitudinii regionale și sociale și a egalității de gen, UE va crea o creștere durabilă și bunăstare pentru cetățenii săi.

,,Uniunea Europeană funcționează cel mai bine atunci când sporește bunăstarea și securitatea oamenilor și reducem inegalitățile”, a declarat prim-ministrul Rinne.

Finlanda va deține președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 iulie și 31 decembrie 2019. În această calitate, Finlanda va prezida, într-un al treilea mandat de la aderarea la UE în 1995, ședințele formale ale Consiliului, de la Bruxelles și Luxemburg, și reuniunile informale ale miniștrilor, din Finlanda. Cele șase reuniuni informale ale miniștrilor vor avea loc la Sala Finlandia din Helsinki, care va fi, de asemenea, locul de desfășurare a unui număr mare de întâlniri ale grupurilor de lucru și experți.

Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending