Connect with us

#RO2019EU

Președinția Finlandei la Consiliul UE face tranziția de la coeziune la sustenabilitate printr-un program care asigură continuitatea obiectivelor stabilite de România

Published

on

© romania2019.eu/Screenshot

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene face trecerea de la Europa coeziunii la Europa sustenabilității, sub sloganul ,,Europa durabilă – viitor durabil” și marchează tranziția printr-un program care oferă continuitate obiectivelor stabilite de Președinția română proaspăt încheiată la 30 iunie.

Conform programului Președinției Finlandeze, numitorul comun pentru toate acțiunile UE, fie că este vorba despre economie, pilonul social sau mediu, ar trebui să fie sustenabilitatea.

,,Depinde de noi dacă Finlanda este văzută ca un membru mic sau mare al UE. Cu cât suntem mai activi, cu atât profilul nostru este mai proeminent în raport cu ceilalți. Viitorul UE ar trebui să fie durabil din punct de vedere social, economic și ecologic. Sloganul președinției noastre precizează obiectivul “Europa durabilă – viitor durabil”, sunt cuvintele premierul Antti Rinne, cu prilejul prezentării programului președinției Consiliului în fața Parlamentului Finlandei. Acesta a adăugat: ,,Sustenabilitatea este, de asemenea, legată de valorile comune ale UE. Drepturile omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept sunt toate valori pe care țările UE le angajează ca făcând parte din statutul de membru “, a declarat prim- ministrul finlandez.

Iată, deci, cum președinția Finlandei la Consiliul UE așază sustenabilitatea la temelia viitorului UE, alături de coeziune, valoare promovată de președinția română în timpul mandatului său ca factor principal pentru consolidarea proiectului european care ar trebui să se identifice cu o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre și cetățenii lor.

Programul președinției Finlandei la Consiliul UE, publicat miercurea trecută pe 26 iunie, menționează ca priorități următoarele: consolidarea valorilor comune și a statului de drept, creșterea competitivității și incluziunii sociale a UE, consolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Putem observa că agenda de lucru a președinției finlandeze este, în esență, foarte asemănătoare cu cea a președinției române, a cărei acțiune punctuală în cele șase luni de mandat s-a concentrat, de asemenea, pe reflectarea a patru piloni principali: Europa valorilor comune, Europa convergenței, Europa ca actor global și Europa siguranței.

Leadershipul global al UE în domeniul climei

Astfel, dacă pentru România Europa ca actor global însemna o concentrare pe dimensiunile clasice ale acțiunii externe a UE, precum securitatea, apărarea, politica de vecinătate și politica de extindere sau implementarea acordurilor globale, pentru Finlanda leadershipul global al UE este extrem de bine accentuat în sfera acțiunilor din domeniul schimbărilor climatice, implementarea Acordului de la Paris fiind o zonă în care Finlanda ar dori ca UE să conducă prin puterea exemplului. Potrivit programului de lucru, UE ar trebui să își consolideze rolul de lider mondial în acțiunile în domeniul climei prin adoptarea unei strategii climatice pe termen lung care să permită neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon din UE până în 2050.

,,O prioritate-cheie a Președinției finlandeze este leadershipul global al UE în acțiunile în domeniul schimbărilor climatice. În anii începând cu 2020, UE va avea șansa de a îndeplini așteptările cetățenilor săi, preluând conducerea în abordarea provocărilor majore cu care se confruntă omenirea. Cea mai importantă este schimbarea climei, motiv pentru care a trecut timpul pentru “da, dar” politicile de combatere a schimbărilor climatice. În Finlanda, în UE și în lume “, a spus premierul finlandez.

Pentru a-și arăta interesul pe care îl acordă protecției mediului și schimbărilor climatice, dar și pentru a demonstra cât de hotărâtă este ca pe perioada mandatului să facă diferența, Finlanda nu va mai oferi oficialilor europeni și participanților la evenimentele organizate de Președinția Consiliului cadouri tradiționale. În schimb,  banii alocați pentru cadouri vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile poluante.

Citiți și Modul inedit în care Finlanda va asigura președinția Consiliului UE: Finlandezii nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles

Protejarea securității cetățenilor 

Cu toate acestea, dimensiunile clasice ale acțiunii externe a UE nu sunt uitate, ci sunt pur și simplu reunite sub prioritatea care se referă la protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător. Mai precis, programul precizează că, pentru a consolida securitatea UE per ansamblu și implicit a cetățenilor săi, UE trebuie să utilizeze toate instrumentele sale de acțiune externă, cum ar fi diplomația, operațiunile de gestionare a crizelor, politica comercială sau ajutorul pentru dezvoltare, în combinație cu instrumentele de acțiune internă, cum ar fi cooperarea pentru prevenirea criminalității, combaterea amenințărilor hibride, gestionarea frontierelor, aplicarea legii sau protecția civilă.

Valori comune și stat de drept

În al treilea rând, la fel ca România, care a ales să se concentreze pe lupta împotriva populismului, xenofobiei, discriminării rasiale, religioase sau de gen, Finlanda pune accentul pe Europa valorilor comune ale democrației, doar că în cazul mandatului său respectarea și consolidarea aplicării principiului fundamental al statului de drept este prioritară pentru buna funcționare a UE. Președinția finlandeză a Consiliului evidențiază importanța statului de drept pentru o Uniune Europeană constituită ca o ,,comunitate de valori” trimițând la ramificațiile pe care nerespectarea acestuia le are asupra protecției și libertății cetățenilor, a independenței justiției și a organelor de înfăptuire a justiției sau asupra economiei, prin perpetuarea corupției. Concret, președinția finlandeză a Consiliului UE își propune să dezvolte în continuare dialogul privind statul de drept în cadrul Consiliului și să continue negocierile privind condiționarea primirii fondurilor UE de respectarea statului de drept.

O Europă competitivă și incluzivă din punct de vedere social

În ultimul rând, activitatea Finlandei la cârma Consiliului se va concentra și pe o UE competitivă și incluzivă din punct de vedere social, prioritate care vine în continuarea pilonului Europa convergenței al Președinției române și care a fost transpus în acțiuni pentru stimularea creșterii economice, a ocupării forței de muncă, competitivității, digitalizării și conectivității. La rândul său, programul de lucru al finlandezilor punctează că piața unică, comerțul liber bazat pe reguli și reglementarea actuală a unui standard înalt sunt elementele care fac UE competitivă în mod colectiv. Potrivit Președinției finlandeze, accentul trebuie pus pe valorificarea pe deplin a cercetării, dezvoltării, inovării și digitalizării. Prin promovarea competențelor, a educației și a formării profesionale, a corectitudinii regionale și sociale și a egalității de gen, UE va crea o creștere durabilă și bunăstare pentru cetățenii săi.

,,Uniunea Europeană funcționează cel mai bine atunci când sporește bunăstarea și securitatea oamenilor și reducem inegalitățile”, a declarat prim-ministrul Rinne.

Finlanda va deține președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 iulie și 31 decembrie 2019. În această calitate, Finlanda va prezida, într-un al treilea mandat de la aderarea la UE în 1995, ședințele formale ale Consiliului, de la Bruxelles și Luxemburg, și reuniunile informale ale miniștrilor, din Finlanda. Cele șase reuniuni informale ale miniștrilor vor avea loc la Sala Finlandia din Helsinki, care va fi, de asemenea, locul de desfășurare a unui număr mare de întâlniri ale grupurilor de lucru și experți.

Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis i-a decorat pe George Ciamba, Luminița Odobescu și pe alți diplomați care au contribuit ”la exercitarea cu succes a președinției României la Consiliul UE”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 29 noiembrie, o serie de decrete de decorare în urma exercitării, de către România, a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, între personalitățile decorate aflându-se fostul ministru delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, și mai mulți diplomați.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.


Redăm integral conținutul comunicatului Administrației Prezidențiale privind decretele de decorare:

”Astfel, în semn de apreciere pentru excepţionala contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit:

”Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, domnului ambasador George Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, doamnei Iulia Raluca Matei, ministru plenipotenţiar, domnului ambasador Victor Alexandru Micula, secretar de stat, și doamnei ambasador Luminiţa Teodora Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană.

De asemenea, în semn de apreciere pentru deosebita contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, domnului Cosmin Dobran, ministru plenipotențiar;

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Marius Cosmin Boiangiu, ministru plenipotenţiar, domnului Daniel Eusebiu Goşea, ministru plenipotenţiar și domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu, ministru plenipotenţiar.

Totodată, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Antoaneta Barta, ministru plenipotenţiar, doamnei Mihaela Silvia Blajan, ministru plenipotenţiar, domnului Adrian-Cristian Bratu, ministru plenipotenţiar, doamnei Maria Cătălina Constantin, consilier diplomatic, doamnei Aniela Creţu, consilier diplomatic, domnului Alexandru Enache, consul, doamnei Sandra-Liliana Gătejeanu-Gheorghe, secretar I, domnului Bogdan Alexandru Moisii, consilier superior, doamnei Mihaela Pop, ministru plenipotenţiar, doamnei Clara Georgiana Staicu, ministru consilier, doamnei Mihaela Ilincuţa Ştefan-Simion, consilier diplomatic, doamnei Alina Ştefania Tănasă, consilier diplomatic, domnului Ştefan Alexandru Tinca, ministru plenipotenţiar.

De asemenea, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Ofiţer domnului Cosmin George Dinescu, ministru plenipotenţiar;

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler domnului Adrian-Claudiu J. Bourceanu, ministru consilier, doamnei Alina Băbeanu, consilier diplomatic, doamnei Ioana-Alice Darby, consilier diplomatic, doamnei Mariam El-Hek, secretar III, doamnei Irina Felicia Marin, consul general, doamnei Maria Mihăilescu, ministru consilier, doamnei Mădălina-Ioana Morariu, secretar I, doamnei Alina-Maria Orosan, ministru plenipotenţiar, domnului David-Gabriel Puie, secretar II, doamnei Mioriţa Teodora Simion, ministru consilier, doamnei Georgiana Olivia Sisilică, ministru consilier, doamnei Adriana Loreta Stănescu, ministru plenipotenţiar, doamnei Simona Stîngă, consilier diplomatic, domnului Marian Mihail Tache, consul general, doamnei Olivia Toderean, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tudor, consilier diplomatic, și doamnei Lavinia Zlotea, ministru plenipotenţiar;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa I, domnului Laurenţiu-Liviu Flueraru, consilier diplomatic și doamnei Luana Leoveanu, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a II-a doamnei Andrea Amza-András, ministru consilier, doamnei Eleonora Laria Stoian, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a III-a, doamnei Laura Mihaela Ana, secretar III, domnului Vlad Angelescu, ministru consilier, doamnei Melania-Lavinia Blendea, consilier diplomatic, domnului Şerban Brebenel, ministru consilier, doamnei Andreea Bucnaru, secretar I, doamnei Oana Maria Cămăşoiu, consilier diplomatic, doamnei Florenţa Ciobotaru, consul, doamnei Emanuela Irina Darie, ministru consilier, doamnei Anamaria Veronica Fuduli, consilier diplomatic, doamnei Roxana Giurescu, secretar III, domnului Matei Alexandru Ioan, consilier, domnului Vlad Ionescu, ministru consilier, doamnei Elena-Anca Jurcan, ministru consilier, doamnei Oana Adriana Lupu, consilier relaţii I, doamnei Monica Magaon, secretar III, doamnei Costina-Alexandra Mardale, secretar II, doamnei Oana Maria Matei, consilier diplomatic, doamnei Amira Mihăilescu, ministru plenipotențiar, doamnei Alina Moc, consilier, doamnei Andreea-Adelina Pană, secretar III, doamnei Ana-Maria Petrescu, secretar III, doamnei Irina Margareta Popescu, secretar III, doamnei Andreea Florina Radu, consilier, doamnei Cristina-Elena Ruscea, consilier relaţii I, doamnei Oana-Rodica Sbiera, consilier superior, doamnei Alina-Mihaela Scurtu-Mitran, consilier relaţii III, doamnei Cristina Gabriela Simion, secretar III, domnului Radu Mihai Şerbănescu, secretar III, doamnei Gilda Luiza Truică, ministru consilier, domnului Constantin Tudor, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tinca, ministru plenipotenţiar și doamnei Ioana Andreea Untaru, consilier afaceri europene.”

 

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending