Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția finlandeză a Consiliului UE: Toate țările membre UE, inclusiv Ungaria și Polonia, sunt de acord cu o legătură între bugetul european și statul de drept

Published

on

Premierul finlandez Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a declarat luni, după în întrevedere cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, că ”ideea noastră” de a lega Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de respectarea statului de drept ”este necesară pentru a proteja bugetul european, și nu este prevăzută ca ”un mecanism de sancțiune”.

În cadrul unui comunicat al Executivului finlandez, cei de șefi de guvern ”au avut discuții constructive, extrem de deschise. Unul dintre principalele subiecte a fost Cadrul Financiar Multianual”.

De altfel, duminică, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum, informează The Associated Press, citată de Adevărul.ro. 

”În acest moment, se pare că toate statele sunt dispuse să accepte”, preciza Antti Rinne într-un interviu pentru YLE, potrivit EuObserver.

Antti Rinne și Viktor Orban au discutat și despre schimbările climatice, obiectivul Finlandei fiind acela ca la summitul european din decembire să fie fixată ținta ca Uniunea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Printre prioritățile Finlandei la președinția Consiliului UE, al cărei slogan este ”Europa durabilă – un viitor durabil”, se numără consolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Mărturie în acest sens stă modul inedit în care Finlanda dorește să-și lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului.

Astfel, finlandezii vor întrerupe o tradiție a președințiilor Consiliului Uniunii Europene și nu va oferi cadouri tradiționale, banii alocați cadourilor fiind utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile atmosferice.

Să nu uităm că o altă prioritate importantă fixată de Helsinki este consolidarea valorilor comune. Protejarea statul de drept este necesară pentru buna funcționare și credibilitatea Uniunii Europene.

Legarea fondurilor europene de statul de drept a condus la tensiuni în rândul statelor membre.

La 17 septembrie, Ungaria amenința prin vocea șefului de Cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyar, că va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Prima decizie UE privind criza din Orientul Mijlociu: Statele membre i-au dat un ”mandat puternic” lui Josep Borrell să înceapă eforturi diplomatice cu părțile implicate

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea extraordinară UE privind Orientul Mijlociu: România susține creșterea rolului NATO în regiune și solidaritatea dintre UE și NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului, a declarat, vineri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. El a făcut această afirmaţie la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, și la care participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Este o reuniune importantă pentru că oferă Uniunii Europene oportunitatea să se implice în soluționarea crizei. Aș fi preferat să avem această reuniune mai devreme în cursul săptămânii. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât ești mai eficient. Oricum, este important că avem această reuniune pentru că în ultimele zece zile am avut evoluții îngrijorătoare în regiune”, a declarat Aurescu presei, criticând astfel faptul că miniștrii afacerilor externe se reunesc târziu în comparație cu evoluțiile din Iran și Irak.

Ministrul afacerilor externe a reamintit poziția României pe parcursul acestei crize, care a debutat la începutul anului.

”Așa cum știți, România și-a exprimat îngrijorările profunde privind escaladarea acestei crize. Am condamnat atacarea ambasadei americane din Bagdad. Ne-am exprimat poziția privind măsurile preventive și de protecție luate de SUA și consecințele acestui atac. Am condamnat, de asemenea, atacul asupra bazelor din Irak ce găzduiesc trupe americane și ale Coaliției împotriva Daesh”, a spus acesta.

În context, Aurescu subliniat că România a ”salutat declarația președintelui Trump” cu privire la Orientul Mijlociu ”pentru că arată că descaladarea este posibilă”. 

Citiți și Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Ministrul afacerilor externe a indicat că retragerea trupelor Coaliției anti-Daesh din Irak nu reprezintă o soluție la stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu.

”UE discută astăzi despre cum se poate implica în soluționarea crizei și în sprijinirea stabilizării Irakului. Nu credem că poziția Parlamentului irakian privind retragerea trupelor contribuie la stabilitatea regiunii. Aceste trupe sunt acolo pentru instruirea forțelor irakiene pentru a fi mai pregătite în fața amenințărilor teroriste”, a explicat acesta.

Citiți și Ludovic Orban îl asigură pe Jens Stoltenberg după ce Donald Trump a solicitat implicarea NATO în Orientul Mijlociu: România va participa la o asemenea decizie

El a amintit că la reuniune participă şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului.

”Pe de altă parte, vreau să salut faptul că discutăm acest subiect astăzi alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, deoarece NATO și UE trebuie să acționeze în complementaritate și sinergie depline. Am discutat ieri, împreună cu premierul meu, domnul Orban, cu secretarul general NATO despre situația din Irak și aș vrea să reiterez că România susține o creștere a rolului NATO în regiune și în combaterea terorismului. Atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, statele membre ale celor două organizații trebuie să fie unite și să acționeze în solidaritate deplină”, a conchis Bogdan Aurescu. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Extinderea și Brexitul vor fi prioritățile președinției croate la Consiliul UE: ”Ne interesează calea europeană a vecinilor noștri”

Published

on

Croația, odată cu preluarea mandatului la președinția Consiliului Uniunii Europene, și-a subliniat prioritățile celor șase luni în fruntea Uniunii Europene, acestea fiind extinderea şi Brexitul.

”Una dintre prioritățile președinției noastre este politica de extindere și, în consecință, summitul din Zagreb va fi unul dintre cele mai importante evenimente ale Președinției. Ne interesează calea europeană a vecinilor noștri, însă criteriile de aderare trebuie îndeplinite”, a declarat ministrul croat de externe, Goran Grlic Radman.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending