Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția finlandeză a Consiliului UE: Toate țările membre UE, inclusiv Ungaria și Polonia, sunt de acord cu o legătură între bugetul european și statul de drept

Published

on

Premierul finlandez Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a declarat luni, după în întrevedere cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, că ”ideea noastră” de a lega Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de respectarea statului de drept ”este necesară pentru a proteja bugetul european, și nu este prevăzută ca ”un mecanism de sancțiune”.

În cadrul unui comunicat al Executivului finlandez, cei de șefi de guvern ”au avut discuții constructive, extrem de deschise. Unul dintre principalele subiecte a fost Cadrul Financiar Multianual”.

De altfel, duminică, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum, informează The Associated Press, citată de Adevărul.ro. 

”În acest moment, se pare că toate statele sunt dispuse să accepte”, preciza Antti Rinne într-un interviu pentru YLE, potrivit EuObserver.

Antti Rinne și Viktor Orban au discutat și despre schimbările climatice, obiectivul Finlandei fiind acela ca la summitul european din decembire să fie fixată ținta ca Uniunea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Printre prioritățile Finlandei la președinția Consiliului UE, al cărei slogan este ”Europa durabilă – un viitor durabil”, se numără consolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Mărturie în acest sens stă modul inedit în care Finlanda dorește să-și lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului.

Astfel, finlandezii vor întrerupe o tradiție a președințiilor Consiliului Uniunii Europene și nu va oferi cadouri tradiționale, banii alocați cadourilor fiind utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile atmosferice.

Să nu uităm că o altă prioritate importantă fixată de Helsinki este consolidarea valorilor comune. Protejarea statul de drept este necesară pentru buna funcționare și credibilitatea Uniunii Europene.

Legarea fondurilor europene de statul de drept a condus la tensiuni în rândul statelor membre.

La 17 septembrie, Ungaria amenința prin vocea șefului de Cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyar, că va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Consiliul UE a aprobat o nouă strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat joi concluzii de aprobare a unei noi strategii care prezintă o viziune pe termen lung pentru ca Uniunea Europeană să devină o societate rezilientă la schimbările climatice și pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050, informează comunicatul oficial.

„Schimbările climatice nu reprezintă doar o amenințare viitoare – acestea au loc chiar acum. Trebuie să fim mai bine pregătiți pentru consecințele lor asupra sănătății umane, a naturii și a economiei. Concluziile de astăzi stabilesc calea pentru acțiuni de adaptare consolidate. Noua strategie se axează pe date mai bune și pe o mai bună utilizare a datelor existente, promovând soluții bazate pe natură, integrând considerații financiare și economice și intensificând acțiunile la nivel internațional. Clima a reprezentat o prioritate esențială pentru președinția portugheză și suntem mulțumiți de faptul că astăzi Consiliul a aprobat noua strategie a UE de adaptare la schimbările climatice care, împreună cu Legea europeană a climei, asupra căreia s-a convenit recent, va ajuta UE să devină rezilientă la schimbările climatice și neutră din punct de vedere climatic în următoarele decenii”, a declarat  João Pedro Matos Fernandes, ministrul portughez al mediului și al politicilor climatice.

Concluziile adoptate joi oferă orientări politice Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei.

Consiliul UE sprijină faptul că strategia este axată pe o mai bună colectare și partajare a datelor pentru a îmbunătăți accesul la cunoștințe și schimbul de cunoștințe privind impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, inclusiv prin consolidarea platformei Climate-ADAPT.

În concluziile sale, Consiliul recunoaște importanța legăturii dintre climă și apă și subliniază rolul important al soluțiilor bazate pe natură în consolidarea rezilienței la schimbările climatice, contribuind la menținerea sau îmbunătățirea biodiversității, precum și la protejarea și refacerea ecosistemelor.

Statele membre sprijină eforturile strategiei de a integra adaptarea în politicile macrobugetare. Comisia este invitată, în consultare cu statele membre, să analizeze modalități de măsurare și gestionare a riscurilor pe care le reprezintă schimbările climatice pentru finanțele publice și să elaboreze un cadru care să încurajeze utilizarea asigurărilor împotriva riscurilor legate de schimbările climatice.

Consiliul subliniază rolul important al consolidării rezilienței la schimbările climatice în redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. UE a stabilit un obiectiv de cel puțin 30 % pentru acțiunile climatice, inclusiv de adaptare, în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și de cel puțin 37 % în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

De asemenea, Consiliul sprijină obiectivul strategiei de a intensifica acțiunile internaționale privind adaptarea, în conformitate cu Acordul de la Paris. Acesta reconfirmă angajamentul UE și al statelor membre de a intensifica în continuare mobilizarea finanțării internaționale a combaterii schimbărilor climatice și sprijină consolidarea angajamentului global și a schimburilor privind adaptarea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de interne pledează pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen: Sunt încrezător că România se apropie de acest moment

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat marți, la reuniunea Consiliului UE la nivelul miniștrilor de interne europeni, publicarea de către Comisia Europeană a noii Strategii privind viitorul Spaţiului Schengen şi și-a exprimat încrederea că România se apropie de intrarea în spațiul de liberă circulație de la nivelul UE.

“Cu toţii ne dorim un spaţiu european de liberă circulaţie mai puternic şi mai rezilient. România este un promotor activ al procesului de modernizare a acquis-ului Schengen, în special în ceea ce priveşte noile instrumente de asigurare a securităţii interne a UE, instrumente asumate pe deplin alături de toate statele membre. Sunt încrezător că, în perioada următoare, vom face paşi concreţi spre adoptarea unei decizii favorabile privind aderarea României la Spaţiul Schengen şi, în acest sens, doresc să mulţumesc pentru susţinerea constantă de care am beneficiat până acum din partea Comisiei Europene”, a scris Lucian Bode, marţi, pe pagina sa de Facebook.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne s-a discutat “despre buna funcţionare a spaţiului Schengen şi consolidarea securităţii în faţa provocărilor şi ameninţărilor la adresa spaţiului Schengen”.

Reuniunea a avut loc în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism.

“România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen şi menţine la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei UE. Prin urmare, nu mai putem rămâne în această situaţie nefirească şi nejustificată care trenează de foarte mult timp şi care nu face decât să menţină fragmentări în funcţionarea spaţiului Schengen”, a transmis Bode omologilor din UE.

Ministrul de interne a mai ținut să puncteze că, în calitatea sa, a pledat cu fiecare ocazie pentru recunoaşterea rolului esenţial pe care România îl are în arhitectura de securitate a UE şi a subliniat nevoia obţinerii unui echilibru între obligaţiile pe care şi le asumă fiecare stat membru UE şi drepturile de care beneficiază.

“În fond, Spaţiul Schengen este un pilon al proiectului european, fiind una dintre cele mai mari şi concrete realizări ale Uniunii Europene. România doreşte să facă parte din acest spaţiu de liberă circulaţie, securitate şi justiţie, fiind o dorinţă legitimă în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, a conchis ministrul Bode.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Țările care nu fac încă parte din spațiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda și România.

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile referitoare la impactul pandemiei de COVID-19 asupra securității interne și a atacurilor teroriste

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat luni  două seturi de concluzii privind impactul pandemiei de COVID-19, unul asupra securității interne și un al doilea privind amenințarea reprezentată de terorism și extremismul violent, informează comunicatul oficial.

Concluziile recunosc amenințările și provocările imprevizibile pe care criza le-a adus în peisajul securității interne. Concentrându-se pe o mai bună utilizare a mijloacelor de cooperare existente și pe consolidarea structurilor stabilite, Consiliul UE încurajează statele membre să identifice soluții practice pentru a preveni dificultățile în ceea ce privește cooperarea strategică, operațională și tactică transfrontalieră în materie de aplicare a legii.

Consiliul subliniază necesitatea de a preveni infiltrarea rețelelor infracționale în cadrul punerii în aplicare a Next Generation EU și încurajează CEPOL (Agenția UE pentru Formarea Forțelor de Ordine Publică) și statele membre să elaboreze programe de formare bazate pe scenarii și exerciții practice pentru a asigura pregătirea și rezistența în fața unor viitoare pandemii și a altor crize.

Potrivit concluziilor, Comisia Europeană trebuie să sprijine Europol și laboratorul de inovare în vederea creării unui instrument comun, rezistent și sigur pentru comunicații în cadrul cooperării UE  în domeniul aplicării legilor. 

Consiliul UE recomandă statelor membre să elaboreze și să promoveze campanii de sensibilizare a cetățenilor pentru a preveni impactul activităților de criminalitate informatică, precum și al dezinformării și al discursului instigator la ură.

În plus, încurajează țările membre să împărtășească cele mai bune practici privind strategiile care îmbunătățesc canalele de raportare pentru victimele infracțiunilor, cum ar fi violența domestică și abuzul sexual.

Până în prezent, impactul pandemiei de COVID-19 asupra amenințării teroriste pare să fi fost limitat. Cu toate acestea, pandemia prelungită poate crește vulnerabilitățile statelor membre și riscurile de radicalizare. Prezența online a grupurilor extremiste este în creștere de la izbucnirea pandemie. Din cauza COVID-19, autoritățile de combatere a terorismului au fost nevoite să se bazeze din ce în ce mai mult pe capacitățile online, ceea ce le-a îngreunat activitatea.

Prin urmare, concluziile solicită statelor membre să contribuie în mod constant la evaluarea dimensiunii online a amenințării teroriste prin furnizarea de informații către organismele UE relevante. INTCEN (Centrul de informații și situații al UE) și Europol ar trebui să continue aprofundarea evaluării impactului pandemiei asupra operațiunilor teroriste.

Consiliul invită statele membre să pună rapid în aplicare regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist, iar Comisia și unitatea de sesizare a UE privind internetul să ofere sprijin prin expertiza lor tehnică și operațională.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

MAREA BRITANIE2 mins ago

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

NATO1 hour ago

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

U.E.5 hours ago

Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7: Venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan”

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Joe Biden, către Emmanuel Macron: Uniunea Europeană este incredibil de puternică și are foarte mult de-a face cu capacitatea Europei Occidentale de a fi coloana vertebrală pentru NATO

NATO9 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Angela Merkel, primul lider european invitat de Joe Biden la Casa Albă, afirmă că SUA și Germania sunt ”pe drumul cel bun” privind gazoductul Nord Stream 2

POLITICĂ12 hours ago

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu pledează pentru accelerarea proiectelor dunărene ale României: Fără Dunăre, România nu va putea atinge ținta de 37% privind tranziția verde

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending