Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția finlandeză a Consiliului UE: Toate țările membre UE, inclusiv Ungaria și Polonia, sunt de acord cu o legătură între bugetul european și statul de drept

Published

on

Premierul finlandez Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a declarat luni, după în întrevedere cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, că ”ideea noastră” de a lega Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de respectarea statului de drept ”este necesară pentru a proteja bugetul european, și nu este prevăzută ca ”un mecanism de sancțiune”.

În cadrul unui comunicat al Executivului finlandez, cei de șefi de guvern ”au avut discuții constructive, extrem de deschise. Unul dintre principalele subiecte a fost Cadrul Financiar Multianual”.

De altfel, duminică, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum, informează The Associated Press, citată de Adevărul.ro. 

”În acest moment, se pare că toate statele sunt dispuse să accepte”, preciza Antti Rinne într-un interviu pentru YLE, potrivit EuObserver.

Antti Rinne și Viktor Orban au discutat și despre schimbările climatice, obiectivul Finlandei fiind acela ca la summitul european din decembire să fie fixată ținta ca Uniunea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Printre prioritățile Finlandei la președinția Consiliului UE, al cărei slogan este ”Europa durabilă – un viitor durabil”, se numără consolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Mărturie în acest sens stă modul inedit în care Finlanda dorește să-și lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului.

Astfel, finlandezii vor întrerupe o tradiție a președințiilor Consiliului Uniunii Europene și nu va oferi cadouri tradiționale, banii alocați cadourilor fiind utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile atmosferice.

Să nu uităm că o altă prioritate importantă fixată de Helsinki este consolidarea valorilor comune. Protejarea statul de drept este necesară pentru buna funcționare și credibilitatea Uniunii Europene.

Legarea fondurilor europene de statul de drept a condus la tensiuni în rândul statelor membre.

La 17 septembrie, Ungaria amenința prin vocea șefului de Cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyar, că va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Polonia și Ungaria au blocat consensul țărilor UE privind statul de drept. România și celelalte 25 de state susțin propunerea Comisiei Europene privind instituirea evaluări anuale pentru statul de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Polonia și Ungaria, țările împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 privind încălcarea statului de drept, au blocat marți consensul pentru adoptarea unor concluzii de către miniștrii afacerilor europene privind evaluarea dialogului anual pentru consolidarea statului de drept în statele membre, informează EU Observer.

Președinția finlandeză a Consiliului UE a publicat concluziile prin care este reliefiat consensul celorlalte 26 de state membre cu privire la consolidarea procesului.

Conform concluziilor adoptate de Consiliul UE și remise CaleaEuropeană.ro, cele 26 de țări au convenit că dialogul ar putea utiliza rapoartele anuale privind statul de drept ale Comisiei Europene.

Ungaria și Polonia s-au opus corelării raportului anual al Comisiei Europene cu dialogul anual din cadrul Consiliului UE.

Concluziile adoptate arată că discuțiile tematice actuale care fac parte din dialogul privind statul de drept al Consiliului vor fi dezvoltate într-o dezbatere anuală mai generală privind starea statului de drept în UE, care acoperă toate statele membre și surprinde tendințe pozitive și negative

Potrivit unui comunicat al MAE, România a exprimat susținerea pentru propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui ciclu anual de evaluare a stadiului statului de drept la nivelul tuturor statelor membre, precum și pentru avansarea discuțiilor privind instituirea unui mecanism general aplicabil la nivel UE care să conducă la crearea de sinergii în cadrul Uniunii şi să evite, totodată, suprapunerile și paralelismele cu alte mecanisme și procese.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru 2020, după 14 ore de negocieri

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2020, după lungi ore de negocieri care s-au prelungit până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, anunță DPA, citat de Agerpres.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Cele două părţi au timp până luni la miezul nopţii (23.00 GMT) pentru a ajunge la un compromis asupra bugetului pe anul viitor, în caz contrar Comisia Europeană fiind nevoită să avanseze o nouă propunere.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene. 

Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.

De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi

Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.

Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.

Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending