Connect with us

U.E.

Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Published

on

© eu2019.fi

Guvernul Finlandei și membrii Comisiei Europene s-au întâlnit vineri pentru a marca președinția țării nordice la Consiliul UE în următoarele șase luni și pentru a discuta agenda sa, potrivit DPA și Agerpres. Cu acest prilej, s-a subliniat faptul că Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

Finlanda a declarat că o chestiunea centrală în timpul președinției sale va fi promovarea conducerii globale a UE în acțiunile în domeniul schimbărilor climatice. Alte subiecte includ un nou buget pe termen lung și necesitatea de a apăra valori comune ale UE, cum ar fi statul de drept.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a arătat optimist faţă de preşedinţia finlandeză, deoarece ,,Finlanda s-a dovedit a fi lider în Uniunea noastră, se comportă ca un membru fondator, în timp ce membrii fondatori nu se comportă întotdeauna ca membri fondatori, deoarece Finlanda a ales întotdeauna calea europeană”. Vorbind despre calitățile de lider și despre stabilitatea Finlandei, Juncker s-a declarat nerăbdător pentru a lucra în direcţia unui ,,obiectiv comun” şi a descris această ţară ca fiind una ‘,,pragmatică, realistă, calmă, exact ce ne trebuie în următoarele şase luni”, se arată în discursul acestuia. 

Jean-Claude Juncker s-a întâlnit pentru o discuțue cu premierul finlandez Antti Rinne, în timp ce alți membri ai comisiei și membrii cabinetului finlandez s-au întâlnit în diferite constelații.

Rinne a declarat că unul din subiectele discutate a fost ,,cum să legăm statul de drept de finanţarea” din bugetul pe termen lung al UE. De altfel, în programul preşedinţiei finlandeze se menţionează că vor continua eforturile de ,,condiţionare a primirii fondurilor europene de respectarea statului de drept”.

Comisia Europeană a anunţat de anul trecut că doreşte ca în viitorul buget multianual al UE – care va avea un gol de 12-14 miliarde de euro ca urmare a retragerii Marii Britanii – să condiţioneze accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept.

,,Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, a menţionat Comisia Europenă în propunerile avansate în mai anul trecut privind bugetul multianual, pe care-l dorea să fie finalizat înaintea alegerilor europarlamentare de anul acesta, ceea ce nu s-a reuşit.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending