Connect with us

U.E.

Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a propus o schemă de condiționare a fondurilor europene, inclusiv cele cuprinse în cadrul Fondurul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, de respectarea statului de drept, potrivit unui document consultat de Reuters.

Propunerea Berlinului reprezintă o bază de negocieri între Parlamentul European și cele 27 de state membre care, în luna iulie, au convenit un astfel de mecanism, înregistrându-se astfel o premieră la nivelul Uniunii Europene.

În cadrul discuțiilor de la mijlocul lunii iulie, Budapesta şi Varşovia ameninţaseră să se opună prin veto oricărei corelări între finanţare şi stat de drept, dar în cursul celei de-a patra nopţi de negocieri s-a conturat un proiect de acord.

Potrivit documentului agreat de liderii UE, mecanismul va funcționa astfel: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

Europarlamentarii doresc însă să consolideze acest mecanism, ceea ce implică faptul că propunerea președinției germane, care se menține aproape de acordul convenit în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din luna iulie, va provoca reacții ostile.

Conform documentului consultat de Reuters, printre sancțiunile pentru cei care se abat de la statul de drept s-ar număra și suspendarea fondurilor europene, chestiune care ar urma să fie hotărâtă prin votul majorității statelor membre UE, la recomandarea Comisiei Europene, după cum este precizat mai sus.

Cei care vor un mecanism mai solid susţin că Executivul european ar trebui să fie cel care recomandă suspendarea sau retragerea fondurilor pentru o ţară care încalcă statul de drept, iar de majoritatea statelor membre UE ar fi nevoie pentru a bloca, în loc de a aproba, o astfel de penalizare.

Acest mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, care va fi unul puternic, potrivit declarațiilor președinției germane a Consiliului UE din data de 28 iulie, necesită însă aprobarea Consiliului pentru a deveni operațional, iar Ungaria și Polonia – state care se află în colimatorului Bruxelles-ului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează valorile democratice, ambele fiind vizate de procedurile articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene – au anunțat încă din luna iulie că ”fără acordul Grupului de la Visegrad nu se va întâmpla nimic”.

De altfel, într-un gest de sfidare, Budapesta și Varșovia, prin miniștrii de externe ungar și polonez, Peter Szijjarto, respectiv Zbigniew Rau, au anunțat că vor înființa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit mențiunilor șefului diplomației maghiare, scopul acestui institut comparativ este acela de ”a nu fi luați de proști”, completând că există ”destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Într-un efort concertat la nivelul Guvernului Viktor Orban, ministrul ungar al Justiției, i-a cerut vicepreședintelui Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, să demisioneze după ce oficialul european a declarat într-un interviu pentru Der Spiegel că premierul ungar construiește o ”democrație bolnavă”, informează Politico Europe.

Aceste manifestări de revoltă ale Ungariei și Poloniei apar în contextul în care Comisia Europeană va publica în curând primul său raport anual privind statul de drept în toate țările membre ale Uniunii Europene, la șase ani distanță de la primul și unicul raport privind corupția în statele Uniunii Europene publicat în 2014.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că emblematicul program Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul Pactului Ecologic European și al transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu stabilite pentru fiecare industrie.

Astfel, Parlamentul European a adoptat ”raportul privind stabilirea celor 10 parteneriate instituționalizate, întreprinderile public-private organizate în funcție de domeniile de cercetare prioritate pentru Uniune, așa numitele Joint Undertakings.”

”Cu un buget de 10 miliarde euro fonduri publice, care urmează să fie dublat de fondurile private, funcționarea celor 10 parteneriate a fost astfel gândită încât să contribuie la creșterea nivelului de deschidere către partenerii privați, al transparenței și al gradului de incluziune a actorilor relevanți din fiecare domeniu de activitate”, a detaliat Marian-Jean Marinescu.

Acesta a explicat că varianta propusă de Parlamentul European ”a urmărit simplificarea considerabilă a procedurilor administrative și a crescut gradul de flexibilitate pentru a permite accesul mai facil al întreprinderilor mici și mijlocii și a crește atractivitatea acestor programe de cercetare.”

”Una dintre cele mai importante modificări aduse de PE și acceptată de Consiliu este cea prin care principiul <<a nu dăuna mediului>> este limitat la activitățile stabilite deja prin reglementările referitoare la taxonomie. Un bun exemplu al importanței acestor îndreprinderi mixte de cercetare este Clean Aviation – O aviație curată- destinat găsirii acelor tehnologii care să reducă emisiile poluante din sectorul aviatic și, în același timp să favorizeze crearea de noi locuri de muncă”, a explicat eurodeputatul român.

Programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa are un buget total care se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul este axat pe trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre, o propunere care dacă ar fi aplicată, ar îmbunătăți reziliența sistemului energetic european, a declarat marți comisarul pentru energie Kadri Simson, în urma reuniunii miniștrilor de resort la Luxemburg pentru a discuta despre soluțiile comune pentru contracararea valului de scumpiri ale energiei din ultimele două luni, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Va trebui să evaluăm avantajele și dezavantajele unui astfel de sistem”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson. „Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare – cine va plăti costurile de achiziție și stocare a gazului, cum va fi transportat gazul din diferite regiuni”, a explicat aceasta, într-o conferință de presă, adăugând că achiziția comună de gaz se numără printre o serie de opțiuni pe care UE le analizează pentru a-și face sistemul de gaze mai rezilient.

Potrivit oficialilor UE, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 170% de la începutul anului.

Unele țări ale UE, printre care Franța și Spania, solicită o reformă structurală a pieței energetice a blocului, în timp ce altele au adoptat poziția conform căreia criza este doar temporară și nu necesită schimbări radicale. Nouă state membre ale UE, printre care și Germania, sunt ferme în convingerea lor de a nu susține o revizuire a pieței energiei electrice.

În acest sens, comisarul european a menționat că se fac eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea pieței europene a gazelor naturale, în special în contextul dependenței de rolul lor în tranziția ecologică, înlocuind sursele de energie mai poluante, precum cărbunele și lignitul, și echilibrând utilizarea surselor regenerabile intermitente, în timp ce se dezvoltă alte surse alternative.

Citiți și Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Astfel, Comisia Europeană va prezenta, în decembrie, un pachet legislativ cuprinzător conceput pentru a decarboniza piața internă a gazelor natuale și pentru a crea o piață pentru hidrogen, a mai informat Kadri Simson. „Acest lucru ne permite, de asemenea, să evaluăm lichiditatea, transparența și flexibilitatea pieței gazelor în general și să analizăm aspecte legate de stocare, achiziții comune și responsabilizarea consumatorilor”, a mai precizat aceasta. 

Discuțiile de urgență care a avut loc marți, în Consiliu, s-a desfășurat pe fondul unor divergențe profunde între cele 27 de state membre cu privire la modul de abordare a crizei prețurilor, care a dus la creșterea dramatică a facturilor consumatorilor în ultimele luni.

Valul de creșteri de prețuri nu se estimează că se va atenua prea curând, astfel că miniștrii au discutat o serie de măsuri pe termen scurt propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile să facă față turbulențelor. Totuși, ei nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor noi măsuri menite să frâneze valul de scumpiri ale facturilor la energie după reuniune de la Luxemburg.

Comisia Europeană a adoptat pe 13 octombrie o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene. Setul de instrumente pe care statele membre le pot utiliza pentru a aborda creșterea prețurilor pe termen scurt: de exemplu, prin reducerea ratei taxei pe valoarea adăugată și/sau a altor taxe pe energie, prin adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini consumatorii săraci și vulnerabili sau prin alte măsuri temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor mici.

În acest context, comisarul european pentru energie a precizat că este important „să coordonăm aceste acțiuni pentru a asigura buna funcționare și beneficiile pieței noastre energetice comune”, statele membre având libertatea, în același timp, să pună în aplicare „acele măsuri care sunt cele mai potrivite pentru situația și pentru cetățenii săi”, având în vedere că„ statele membre diferă foarte mult în ceea ce privește mixul de energie, politicile fiscale și situația socială, ceea ce înseamnă că nu există o soluție unică pentru toate”.

Totuși, în rândul statelor membre există „un consens larg în ceea ce privește factorii determinanți ai actualei creșteri a prețurilor, aceasta fiind cauzată de cererea extraordinară de gaze la nivel mondial, nu de configurația noastră de piață”, a spus Kadri Simson. „M-am bucurat să văd că multe state membre au recunoscut acest lucru astăzi”, a adăugat oficialul european. 

De altfel, aceasta a subliniat că „actualul model de piață oferă un cadru stabil care furnizează mai multe surse de energie regenerabilă, îmbunătățește integrarea transfrontalieră și, în general, asigură energie mai ieftină pentru toți consumatorii”.

 

 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, a semnat marți Casa Albă consacrată luptei împotriva cancerului de ficat, subliniind că “niciun pacient cu cancer de ficat nu trebuie lăsat în urmă”.

Aceasta este deviza Cartei Albe pe care Bușoi a semnat-o în calitate de membru al Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European și responsabil al Programului de Sănătate din UE.

“În calitate de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, a fost important pentru mine să mă asigur că lupta împotriva bolilor cronice și în special a cancerului va fi bine finanțată. Avem in EU4Health un plafon minim garantat pentru prevenirea bolilor cronice, iar acest lucru va asigura un echilibru corect și va determina o cheltuire corectă a banilor în direcția cea bună pentru sănătatea și viața pacienților”, a afirmat europarlamentarul român.

El a insistat că o prevenție eficiență, diagnosticul timpuriu și îngrijirile de calitate pe toate durata vieții pentru pacienții cu cancer vor reduce semnificativ povara bolii. În plus, crearea unor rețele transnaționale de excelență este inclusă ca acțiune în cadrul EU4Health.

“Astăzi, ne aflăm la o răscruce de drumuri în lupta noastră împotriva cancerului de ficat, în Europa”, a subliniat el, arătând că peste 98.000 de cetățeni europeni sunt diagnosticați cu cancer hepatic, în timp ce aproximativ 89.000 mor din cauza bolii în fiecare an.

“Există discrepanțe mari între țările UE în ceea ce privește punerea în aplicare a celor mai bune practici și de aici și diferențe privind ratele de supraviețuire. Acest lucru trebuie să se schimbe și am convingerea că EU4Health va ajuta la această schimbare în bine”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu10 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA10 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA11 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.12 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL12 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda12 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL15 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi7 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending