Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a propus o schemă de condiționare a fondurilor europene, inclusiv cele cuprinse în cadrul Fondurul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, de respectarea statului de drept, potrivit unui document consultat de Reuters.
Propunerea Berlinului reprezintă o bază de negocieri între Parlamentul European și cele 27 de state membre care, în luna iulie, au convenit un astfel de mecanism, înregistrându-se astfel o premieră la nivelul Uniunii Europene.
În cadrul discuțiilor de la mijlocul lunii iulie, Budapesta şi Varşovia ameninţaseră să se opună prin veto oricărei corelări între finanţare şi stat de drept, dar în cursul celei de-a patra nopţi de negocieri s-a conturat un proiect de acord.
Potrivit documentului agreat de liderii UE, mecanismul va funcționa astfel: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.
Europarlamentarii doresc însă să consolideze acest mecanism, ceea ce implică faptul că propunerea președinției germane, care se menține aproape de acordul convenit în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din luna iulie, va provoca reacții ostile.
Conform documentului consultat de Reuters, printre sancțiunile pentru cei care se abat de la statul de drept s-ar număra și suspendarea fondurilor europene, chestiune care ar urma să fie hotărâtă prin votul majorității statelor membre UE, la recomandarea Comisiei Europene, după cum este precizat mai sus.
Cei care vor un mecanism mai solid susţin că Executivul european ar trebui să fie cel care recomandă suspendarea sau retragerea fondurilor pentru o ţară care încalcă statul de drept, iar de majoritatea statelor membre UE ar fi nevoie pentru a bloca, în loc de a aproba, o astfel de penalizare.
Acest mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, care va fi unul puternic, potrivit declarațiilor președinției germane a Consiliului UE din data de 28 iulie, necesită însă aprobarea Consiliului pentru a deveni operațional, iar Ungaria și Polonia – state care se află în colimatorului Bruxelles-ului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează valorile democratice, ambele fiind vizate de procedurile articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene – au anunțat încă din luna iulie că ”fără acordul Grupului de la Visegrad nu se va întâmpla nimic”.
De altfel, într-un gest de sfidare, Budapesta și Varșovia, prin miniștrii de externe ungar și polonez, Peter Szijjarto, respectiv Zbigniew Rau, au anunțat că vor înființa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Potrivit mențiunilor șefului diplomației maghiare, scopul acestui institut comparativ este acela de ”a nu fi luați de proști”, completând că există ”destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.
Într-un efort concertat la nivelul Guvernului Viktor Orban, ministrul ungar al Justiției, i-a cerut vicepreședintelui Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, să demisioneze după ce oficialul european a declarat într-un interviu pentru Der Spiegel că premierul ungar construiește o ”democrație bolnavă”, informează Politico Europe.
Aceste manifestări de revoltă ale Ungariei și Poloniei apar în contextul în care Comisia Europeană va publica în curând primul său raport anual privind statul de drept în toate țările membre ale Uniunii Europene, la șase ani distanță de la primul și unicul raport privind corupția în statele Uniunii Europene publicat în 2014.
