Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind bugetul UE de 1,82 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Europarlamentarii refuzaseră să-şi dea acordul asupra viitorului buget multianual pentru perioada 2021-2027, estimând că suma de 1.074,3 miliarde de euro convenită în urma negocierilor între liderii europeni pentru acesta este insuficientă. Eurodeputaţii au cerut de asemenea instituirea unui mecanism de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept şi crearea de noi surse de venit pentru bugetul european.

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include:

– o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie;

– mai multă flexibilitate pentru a permite UE să răspundă nevoilor neprevăzute

– o mai mare implicare a autorității bugetare în supravegherea veniturilor în cadrul următoarei generații UE

– ambiție mai mare în ceea ce privește biodiversitatea și monitorizarea consolidată a cheltuielilor legate de biodiversitate, climă și gen

– o foaie de parcurs indicativă către introducerea de noi resurse proprii

Acordul va fi prezentat statelor membre spre aprobare împreună cu celelalte elemente ale următorului cadru financiar multianual și ale pachetului de recuperare, inclusiv regimul general de condiționalitate a fondurilor UE de respectarea statului de drept pentru protecția bugetului Uniunii, un acord provizoriu fiind obținut la 5 noiembrie în urma tratativelor dintre președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Noi norme privind raportarea sustenabilității corporative: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți, 21 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSDR), informează comunicatul oficial

Propunerea vizează remedierea deficiențelor normelor existente privind divulgarea informațiilor nefinanciare, care nu au fost de o calitate suficientă pentru a permite luarea în considerare în mod corespunzător de către investitori. Astfel de deficiențe împiedică tranziția către o economie durabilă.

„Acest acord este o veste excelentă pentru toți consumatorii europeni. Aceștia vor fi acum mai bine informați cu privire la impactul întreprinderilor asupra drepturilor omului. Acest lucru înseamnă mai multă transparență pentru cetățeni, consumatori și investitori. Aceasta înseamnă, de asemenea, mai multă lizibilitate și simplitate în informațiile furnizate de companii, care trebuie să-și joace pe deplin rolul lor în societate. Prin acest text, Europa se află în fruntea cursei internaționale către standarde, stabilind standarde înalte în conformitate cu ambițiile noastre sociale și de mediu”, a declarat Bruno le Maire, ministru francez al economiei.

Care sunt noile reguli?

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative modifică directiva din 2014 privind raportarea nefinanciară. Aceasta introduce cerințe de raportare mai detaliate și garantează că marile companii sunt obligate să raporteze cu privire la aspecte legate de sustenabilitate, cum ar fi drepturile de mediu, drepturile sociale, drepturile omului și factorii de guvernanță.

CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea durabilității, precum și o accesibilitate îmbunătățită a informațiilor, impunând publicarea acestora într-o secțiune specială a rapoartelor de gestiune ale întreprinderilor.

Grupul consultativ european pentru raportarea financiară va fi responsabil pentru stabilirea standardelor europene, în urma consultanței tehnice oferite de o serie de agenții europene.

Cine va fi vizat de această directivă?

Normele UE privind informațiile nefinanciare se aplică marilor societăți de interes public cu peste 500 de angajați, precum și tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate pe piețele reglementate. Aceste societăți sunt, de asemenea, responsabile de evaluarea informațiilor la nivelul filialelor lor.

Normele se aplică, de asemenea, IMM-urilor, ținând cont de caracteristicile lor specifice. IMM-urile vor avea posibilitatea de a renunța la aplicarea directivei în timpul unei perioade de tranziție, ceea ce înseamnă că vor fi scutite de aplicarea directivei până în 2028.

Pentru societățile din afara Europei, cerința de a furniza un raport de sustenabilitate se aplică tuturor societăților care generează o cifră de afaceri netă de 150 milioane euro în UE și care au cel puțin o filială sau sucursală în UE. Aceste societăți trebuie să prezinte un raport privind impactul lor asupra ESG, și anume impactul asupra mediului, social și asupra guvernanței, așa cum este definit în prezenta directivă.

Cine asigură calitatea raportării?

Raportarea trebuie să fie certificată de un auditor sau de un certificator independent acreditat. Pentru a se asigura că societățile respectă normele de raportare, un auditor sau un certificator independent trebuie să se asigure că informațiile privind dezvoltarea durabilă sunt conforme cu standardele de certificare adoptate de UE. Rapoartele societăților din afara Europei trebuie, de asemenea, să fie certificate, fie de un auditor european, fie de unul stabilit într-o țară terță.

De la ce dată se vor aplica normele?

Aplicarea regulamentului va avea loc în trei etape:

  • 1 ianuarie 2024 pentru societățile care fac deja obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2025 pentru societățile care nu fac în prezent obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, instituțiile de credit mici și necomplexe și societățile de asigurare captive.          

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE îndeamnă la acțiuni suplimentare pentru protejarea jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul intensificării amenințărilor la adresa jurnaliștilor și, în consecință, al obstacolelor în calea libertății de exprimare și a libertății de informare, Consiliul UE a aprobat marți concluzii privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, informează comunicatul oficial

Statele membre fac apel la Comisie să consolideze finanțarea jurnalismului independent și de investigație și să țină seama de siguranța online și de libertatea de exprimare a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei în toate inițiativele relevante care decurg din strategia digitală a UE.

Consiliul recunoaște că mulți jurnaliști și alți profesioniști din domeniul mass-mediei nu sunt în măsură să lucreze liber și independent pretutindeni așa cum ar trebui. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, numărul de cazuri semnalate privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa aproape s-a dublat față de 2016 (numărul cazurilor semnalate în 2021 a fost de 282).

În plus, pe lângă amenințările la adresa siguranței lor, și situația economică a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei devine din ce în ce mai precară. Transformarea digitală, închiderea unei varietăți de canale mediatice și consecințele pandemiei au condus la o înrăutățire a insecurității economice a jurnaliștilor.

Învățare, acțiune internațională și sprijin pentru jurnaliști

În concluziile sale, Consiliul invită statele membre și Comisia, printre altele:

  • Să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei pentru managerii de presă, autoritățile de aplicare a legii, judecători și alte părți interesate în cauză
  • Să se angajeze să facă eforturi pentru protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei din întreaga lume în forurile multilaterale relevante, în relațiile bilaterale și în inițiativele internaționale
  • Să acorde sprijin – de exemplu, prin asistență profesională, financiară, socială sau juridică, – jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-mediei independenți și exilați, în special din țări precum Ucraina, Belarus și Federația Rusă

Aceste concluzii aprobate marți fac parte dintr-un set mai larg de inițiative. La 16 septembrie 2021, Comisia a prezentat o recomandare care stabilește orientări adresate statelor membre pentru ca acestea să ia măsuri eficace, adecvate și proporționale pentru a asigura protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor.

La 27 aprilie, Comisia a propus un proiect de lege a UE pentru a proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive (cunoscută sub denumirea de Directiva SLAPP). Nu în ultimul rând, Comisia plănuiește, de asemenea, să adopte o lege europeană privind libertatea mass-mediei, care intenționează să protejeze pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE.

Statele membre au convenit să facă schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și să facă un bilanț al punerii în aplicare a concluziilor în 2025.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European convin să reducă valorile limită pentru prezența poluanților organici persistenți în deșeuri

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la revizuirea anexelor la regulamentul privind poluanții organici persistenți pentru a stabili restricții suplimentare privind prezența acestor substanțe în deșeuri, informează comunicatul oficial

Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice deosebit de dăunătoare. Deși, în general, aceștia nu mai sunt utilizați în produsele noi, pot fi încă găsiți în deșeurile provenite de la unele produse de consum, cum ar fi textilele impermeabile, mobilierul, materialele plastice și echipamentele electronice.

Pentru a ajunge la o economie circulară, în care deșeurile vor fi utilizate din ce în ce mai mult ca materie primă secundară, este esențial să se limiteze prezența poluanților organici persistenți în deșeuri.

Prin urmare, Consiliul UE și Parlamentul European au convenit să introducă noi substanțe chimice pe lista poluanților organici persistenți și să restricționeze prezența acestora în deșeuri prin consolidarea valorilor limită de concentrație.

Comisia Europeană a înaintat propunerea de regulament Parlamentului European și Consiliului la 28 octombrie 2021.

În cadrul Consiliului, acordul politic provizoriu constatat astăzi va fi supus mai întâi aprobării Comitetului reprezentanților permanenți. Apoi va fi lansată o procedură oficială de adoptare.

Continue Reading

Facebook

G76 mins ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G741 mins ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G73 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G74 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G74 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G77 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending