Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția malteză a UE, încrezătoare în poziția convergentă a statelor membre față de Brexit: N-am mai văzut niciodată o asemenea unitate în familia europeană

Published

on

Uniunea Europeană este ma unită în politica sa privind părăsirea spațiului comunitar de către Marea Britanie cum nu a fost niciodată într-o altă chestiune trecută, a precizat miercuri premierul maltez, Joseph Muscat, al cărui stat a preluat de la 1 ianuarie președinția rotativă a UE, potrivit Reuters, informează Agerpres.

Am discutat și am vorbit în esență cu toate celelalte 26 de state membre ale UE și există o convergență în ce privește atitudinea față de Brexit. N-am mai văzut niciodată o asemenea convergență în familia europeană”, a afimrat Joseph Muscat presei în marja unei conferințe diplomatice desfășurată în Slovenia.

Citiți și Malta a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene. Pe agenda malteză se află migraţia, securitatea, piaţa unică, incluziunea socială, politica de vecinătate şi politicile maritime

”Este exclusiv o chestiune națională pentru ei… Rămânem la opinia că nu ar trebui să existe negocieri fără o notificare”, a răspuns Muscat unei întrebări care făcea trimitere la demisia ambasadorului englez la UE, Ivan Rogers.

Citiți și Ambasadorul Marii Britanii la UE demisionează înainte de declanșarea negocierilor oficiale privind Brexit

Conform afirmațiilor prim-ministrului maltez, Uniunea Europeană trebuie să-și securizeze granițele, în special cele maritime. ”Vrem să avansăm propuneri privind securizarea granițelor maritime. De aceea, credem că încheierea oricărui acord similar cu cel semnat cu Turcia în Mediterana centrală este foarte importantă în următoarele câteva luni, înainte de o extindere a crizei”.

Malta, situată aproape de nordul Africii, este unul dintre statele UE aflate în prima linie a frontului în criza migrației.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Numirea procurorului european: Prima rundă negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE s-a încheiat fără niciun rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Published

on

Negociatorii Parlamentului European (PE) şi ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la desemnarea primului procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruța Kövesi, următoarea lor reuniune fiind prevăzută pentru data de 27 martie, anunță Agerpres.

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu vor ajunge la un acord nici pe 27 martie, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 4 aprilie şi 10 aprilie.

Echipele de negocieri ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au început miercuri primele tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European sunt mandatați să conducă negocierile.

Citiți mai multe la Zi importantă la Bruxelles pentru Laura Codruța Kövesi: Astăzi încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european. Ce trebuie să știm

Ulterior, eurodeputatul Siegfried Mureșan a explicat, într-o postare pe Facebook, că la prima rundă de negocieri ”atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile”. 

Potrivit acestuia, ”delegația Parlamentului European a spus foarte clar că în Parlament a existat o procedură publică, transparentă și democratică de audiere și de stabilire a poziției Parlamentului, în timp ce în Consiliu nu a existat o astfel de procedură”. 

Eurodeputatul român a mai indicat că Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invite și comitetul de selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român, pe Laura Codruța Kövesi, pe primul loc pentru această poziție.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Zi importantă la Bruxelles pentru Laura Codruța Kövesi: Astăzi încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european. Ce trebuie să știm

Published

on

© Harvard University

Echipele de negocieri ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene încep miercuri primele tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European sunt mandatați să conducă negocierile.

Citiți și UPDATE Numirea procurorului european: Prima rundă negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE s-a încheiat fără niciun rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Informația a fost confirmată de către ofițerul de presă al Parlamentului European, Iina Lietzen. Anterior, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, a anunțat pentru CaleaEuropeană.ro că această primă etapă de negocieri va avea loc pe 20 martie.

În acest moment, candidatul român are prima șansă. Parlamentul European are o echipă de negociere care are un mandat foarte clar să o susțină pe Laura Codruța Kövesi și va fi foarte greu să devieze de la acest mandat. Prima întâlnire de negociere dintre Parlament și Consiliu va avea loc pe 20 martie”, a declarat Marian-Jean Marinescu, acesta fiind cel care a reprezentat grupul său politic la ședința Conferinței Președinților din 7 martie, când liderii politici ai Parlamentului European i-au acceptat propunerea ca echipa de negociere a PE pentru numirea procurorului-șef euroepan să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE.

Când sunt programate etapele tratativelor?

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentul European și ale Consiliului Uniunii Europene nu ajung miercuri la un acord, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 27 martie, dată care urmează să fie confirmată, 4 aprilie și 10 aprilie.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Parlamentul European o susține pe Laura Codruța Kövesi

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

#RO2019EU

Primul dosar legislativ încheiat de Președinția României la Consiliul UE a fost adoptat în formă finală: Partidele politice europene vor fi sancționate dacă vor utiliza în mod abuziv date cu caracter personal în scop electoral

Published

on

© European Parliament/ Flickr

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți norme menite să împiedice partidele politice europene să utilizeze în mod abuziv datele cu caracter personal în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, adoptarea acestora fiind posibilă în urma finalizării negocierilor dintre președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European în luna ianuarie.

Potrivit unui comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro, noile norme iau forma unor modificări la regulamentul din 2014 care reglementează statutul și finanțarea partidelor și a fundațiilor politice europene. Mai mult, aceste norme prevăd sancțiuni pentru partidele politice care utilizează în mod abuziv datele cu caracter personal.

”Acestea vor permite impunerea de sancțiuni financiare partidelor și fundațiilor politice europene care influențează sau încearcă să influențeze în mod deliberat rezultatul alegerilor pentru PE, profitând de încălcări ale normelor privind protecția datelor”, mai arată sursa citată.

Va fi instituită o procedură de verificare pentru a se stabili dacă o încălcare a Regulamentului general privind protecția datelor al UE, constatată de o autoritate națională de supraveghere, este legată de activitățile politice ale unui partid politic european sau ale unei fundații politice europene în contextul alegerilor pentru PE. Aceasta implică sesizarea cu privire la acest caz a Comitetului de personalități independente instituit în temeiul regulamentului din 2014.

Sancțiunile sunt impuse de către Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, după obținerea unui aviz din partea comitetului menționat. Aceste sancțiuni ar urma să se ridice la 5% din bugetul anual al partidului european sau al fundației europene în cauză. În plus, partidul european sau fundația europeană supusă unei sancțiuni nu ar mai putea beneficia de finanțare de la bugetul UE în anul următor.

Noile norme vor intra în vigoare la data publicării lor.

Reamintim că acesta a fost primul dosar legislativ încheiat de președinția română a Consiliului UE în negocierile cu Parlamentul European.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending