Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția malteză a UE: Termenii separării Marii Britanii de UE trebuie să fie mai duri decât cei privind apartenența

Published

on

Prim-ministrul maltez, Joseph Muscat a precizat că Marea Britanie nu ar trebui să obțină avantaje după ce va fi părăsit Uniunea Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a reiterat că Brexitul nu reprezintă sfârșitul blocului, informează Deusche Welle.

Adresându-se jurnaliștilor în capitala malteză Valletta miercuri, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a subliniat că ar fi „o greșeală majoră dacă vom considera cazul britanic drept începutul sfârșitului blocului comunitar european”.

În cadrul aceleiași conferințe, prim-ministrul maltez Josph Muscat a afirmat că orice fel de înțelegere între Marea Britanie și Uniunea Europeană trebuie să fie mai dură, ca termeni, decât cea privind statutul de membru.

Dorim un acord corect pentru Marea Britanie, dar acest acord trebuie să fie inferior celui privind apartenența”, a afirmat Muscat, al cărui stat deține în prezent președinția rotativă a UE.

Joseph Muscat a afirmat că rar i-a dat să vadă o asemenea unitate în rândul guvernelor UE așa cum ele au arătat în cazul negocierilor cu Marea Britanie.

Potrivit premierului maltez, va fi doar ”un singur punct de contact” pentru negocieri — Comisia Europeană—, care se va consulta din când în când cu guvernele UE, când va fi nevoie de luarea unei decizii politice.

Prim-ministrul britanic Theresa May a susținut că va activa începe negocierile oficiale privind Brexit până cel târziu în luna martie a anului curent.

Cu toate acestea, premierului englez este una neclară, problemele referitoare la libertatea de mișcare a forței de muncă și controlul valului de imigranți fiind principalele subiecte ale dezbaterilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Șeful diplomației spaniole, Josep Borrell, nominalizat oficial de țările UE pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate

Published

on

© European Parliament

Țările Uniunii Europene l-au nominalizat oficial pe șeful diplomației spaniole Josep Borrell pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, un pas formal după ce ministrul socialist spaniol a făcut parte din pachetul de nume agreat de liderii europeni la summitul maraton din 30 iunie – 2 iulie în urma căruia Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, Charles Michel a fost ales președintele Consiliului European, iar Christine Lagarde va prelua șefia Băncii Centrale Europene.

Consiliul Uniunii Europene l-a numit oficial pe ministrul spaniol de externe după ce a primit unda verde din partea preşedintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 26 iulie, a declarat luni un purtător de cuvânt la Bruxelles pentru DPA, scrie Agerpres.

După ce va trece prin același proces de audieri în Parlamentul European ca toți ceilalți viitori comisari europeni, Borrell, cel care va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene, va deveni al patrulea șef al diplomației europene și al doilea spaniol în funcția de Înalt Reprezentant după primul deținător al acestei poziții, Javier Solana, în perioada 1999-2009.

Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european. 

În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales.

Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012. 

În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Borrell a intrat și în atenția celor de la Politico Europe, care i-au dedicat în amplu material intitulat ”Josep Borrell, trimisul nediplomatic al Europei” și în care sunt prezentate pozițiile cu privire la Rusia, pe care a descris-o ”vechiul nostru inamic”, în timp ce a etichetat politica Statelor Unite în Venezuela drept o diplomație ”cowboy”.

Fiu al unui brutar dintr-un sat din Munții Pirinei, Borrell are origine catalană. Acesta a studiat economie și inginerie și a fost educat ulterior la Universitatea Stanford.

Potrivit Politico Europe, originile sale umile sunt un contrast în raport cu ceilalți nominalizați pentru funcțiile cheie în UE: Ursula von der Leyen este fiica unui înalt oficial european care a ocupat și funcția de prim-ministru al landului Saxonia Inferioară din Germania, iar tatăl lui Charles Michel a fost ministru de Externe al Belgiei și comisar european.

De la 1 noiembrie 2019, Borrell o va înlocui în funcția de Înalt Reprezentant pe Federica Mogherini.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Ana Birchall participă la reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE în cadrul Consiliului JAI din Helsinki

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, Ana Birchall, va participa în perioada 18 – 19 iulie 2019, la lucrările reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Helsinki, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta este prima reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne sub Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Începând din 1 iulie 2019,  Finlanda deține pentru a treia oară Președinția Consiliului Uniunii Europene  și va fi urmată în primul semestru al anului 2020 de Croația, în cadrul Trio-ului de Președinții deschis de Președinția română a Consiliului.

Pe agenda secțiunii dedicate justiției sunt incluse o serie de subiecte privind consolidarea spațiului de justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului, miniștrii vor discuta despre consolidarea statului de drept  – independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și importanța unui proces echitabil, precum și despre detenție și alternativele la aceasta în contextul cooperării judiciare în materie penală.

În cadrul dejunului de lucru miniștrii vor aborda și tema justiției civile europene în context multilateral. Totodată, în marja reuniunii JAI, Ana Birchall va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending