Connect with us

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE a facilitat obținerea unui acord între instituțiile de la Bruxelles privind operaționalizarea Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare și inovare al UE, pentru perioada 2021-2027

Published

on

@Gerd Altmann/Pixabay License

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent, va deveni operațional din 2021 când va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu, după ce instituțiile europene au ajuns la un acord politic asupra sa. Programul mai trebuie să fie aprobat în mod oficial de co-legiutori, Consiliul UE și Parlamentul European, potrivit unui comunicat.

Finanțarea din partea UE a permis unor echipe interdisciplinare din diferite țări să colaboreze și să facă descoperiri inimaginabile, transformând Europa într-un lider de talie mondială în domeniul cercetării și inovării. Programul Orizont Europa se bazează pe acest succes și  va asigura un grad ridicat de continuitate cu programul Orizont 2020, actualul program de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020. Acesta se fundamentează pe trei piloni, în care excelența va continua să ocupe un loc central și se vor menține normele și procedurile de finanțare testate ale programului Orizont 2020. În plus față de acestea, programul a fost îmbunătățit pentru a i se maximiza impactul, relevanța pentru societate și potențialul de inovare revoluționară.

Salut călduros acest acord care sprijină ferm noul Consiliu european pentru inovare și agendele noastre de cercetare axate pe misiuni. Ne aflăm acum pe drumul cel bun în ceea ce privește lansarea, în 2021, a celui mai ambițios program european de cercetare și inovare, care conturează viitorul unei economii europene puternice, durabile și competitive și în beneficiul tuturor regiunilor europene”, a declarat Comisarul Carlos Moedas, responsabil pentru cercetare, inovare și știință.

Orizont Europa  va continua să impulsioneze excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie și va beneficia de consilierea științifică, asistența tehnică și activitățile de cercetare specifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific și de cunoștințe al Comisiei.

Programul va introduce elemente noi, inclusiv Consiliul european pentru inovare (CEI). Însă CEI va face parte dintr-un ecosistem mai amplu pe care UE îl pune în practică pentru a oferi numeroșilor întreprinzători europeni posibilitatea de a deveni companii de renume mondial. Consiliul, care se află deja în faza pilot, va fi un ghișeu unic al cărui obiectiv va fi să facă tranziția inovațiilor revoluționare și radicale din laborator la aplicarea pe piață și să ajute întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să își dezvolte ideile. De asemenea, el va furniza sprijin direct inovatorilor cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și introducerea pe piață. Consiliul vine în completarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”. Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai anul trecut, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial. Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum și va menține UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Amintim faptul că România a alocat în 2017 doar 0.5% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și dezvoltare, aflându-se cu mult sub media de 2.03% din PIB, cât este media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De altfel, țara noastră se află pe ultimul loc la cheltuielile pentru cercetare și inovare. În schimb, statele din UE care alocă cel mai mult din bugetul lor acestui domeniu sunt Austria, Danemarca, Germania și Suedia, cu peste 3% din PIB.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending