Connect with us

#RO2019EU

Președinția României la Consiliul UE, acord cu impact pozitiv pentru cetăţenii UE în sectorul digital: Țările UE au adoptat un acord privind reutilizarea pe scară mai largă a datelor finanțate din fonduri publice

Published

on

Volume mari de date deținute de sectorul public, precum date meteorologice și date privind mediul înconjurător, vor fi disponibile mai rapid și mai ușor pentru crearea de noi produse și servicii, precum și pentru dezvoltarea generală a unei societăți bazate pe date, conform unui acord obținut miercuri de președinția română a Consiliului și Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul confirmat de ambasadorii țărilor UE reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanentați vizează o reformă care va aduce la zi normele UE privind reutilizarea datelor din sectorul public, astfel încât să reflecte evoluțiile din domeniul tehnologiilor digitale. Noile norme vor stimula într-o și mai mare măsură inovarea digitală, în special în domeniul inteligenței artificiale.

Această reformă reprezintă o etapă importantă în furnizarea de materie primă esențială pentru aplicații de inteligență artificială, dar și pentru alte aplicații care se bazează pe disponibilitatea unor volume mari de date. Ea creează oportunități pentru toate sectoarele economiei, stimulând crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică”, a declarat, în context, Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale din România.

Acordul dintre Preşedinţia României la Consiliul UE şi Parlamentul European generează un impact pozitiv pentru cetăţenii UE în sectorul digital”, a completat, ulterior, ministrul de resort, într-un mesaj pe pagina sa de LinkedIn.

Ce conține textul agreat?

Reforma extinde domeniul de aplicare al normelor privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (ISP) astfel încât să nu mai cuprindă doar organismele din sectorul public, ci să includă întreprinderile publice din sectorul transporturilor și din cel al utilităților publice. Aceste sectoare nu vor avea obligația de a pune date la dispoziție, cu excepția cazului în care se prevede astfel în legislația națională, în legislația Uniunii sau chiar în directiva privind ISP. Însă dacă doresc să pună datele la dispoziție, vor trebui să respecte aceleași principii ca organismele din sectorul public, inclusiv privind transparența, nediscriminarea și acordurile exclusive. Va exista o garanție împotriva dezavantajelor concurențiale, care va proteja întreprinderile din sectorul public aflate în concurență directă cu companii private.

Reforma introduce conceptul de seturi de date cu valoare ridicată, care vor fi puse la dispoziție în mod gratuit prin intermediul unei interfețe de programare a aplicațiilor (API). Textul prevede șase categorii principale de seturi de date cu valoare ridicată: date geospațiale, date privind observarea Pământului și mediul înconjurător, date meteorologice, date statistice, date privind companiile și structura de proprietate a companiilor și date privind mobilitatea. Această listă va fi actualizată și vor fi selectate seturi de date specifice din cadrul acestor categorii (de exemplu hărți și coduri poștale din categoria datelor geospațiale) prin intermediul legislației secundare.

Normele vor viza și datele provenite din cercetare care beneficiază de finanțare publică și care sunt disponibile deja în baze de date publice și vor încuraja diseminarea de date dinamice, cum ar fi transportul în timp real sau datele meteorologice generate de senzori sau de sateliți.

În general, datele din sectorul public vor fi disponibile în mod normal fie gratuit, fie la un preț egal cu costul marginal. Însă, deoarece unele organisme din sectorul public trebuie să genereze venituri, în anumite situații se permite perceperea unor taxe limitate.

Noua directivă promovează, în plus, utilizarea datelor deschise (date în formate deschise care pot fi utilizate liber și pot fi partajate în orice scop); de aceea, pentru a reflecta acest fapt, noțiunea de date deschise a fost adăugată în titlul directivei.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a integra aceste dispoziții în legislația națională. Întrucât directiva stabilește doar standarde minime, statele membre au libertatea de a depăși aceste standarde în normele lor naționale. 

Propunerea constituie un element esențial al „pachetului privind datele”, publicat de Comisie în aprilie 2018 în cadrul strategiei privind piața unică digitală.

Care sunt pașii următori?

După aprobarea dată miercuri de Comitetul Reprezentanților Permanenți, textul va face obiectul unei revizuiri de către experții juriști-lingviști. Apoi, actul legislativ trebuie să fie adoptat în mod formal de către Parlamentul European și Consiliu. Se preconizează că adoptarea va avea loc în cursul primăverii.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending