Connect with us

JUSTIȚIE

Președinții celor două camere ale Parlamentului: Comisia Europeană a fost informată incorect. Preocupările exprimate sunt surprinzătoare

Published

on

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă, într-o scrisoare comună adresată oficialilor Comisiei Europene, că sunt îngrijoraţi cu privire la “modul incorect” în care a aceasta a fost informată “în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema justiţiei din România”.

Miercuri, Comisia Europeană și-a anunțat îngrijorarea cu privire la evoluțiile recente din România și a subliniat că una dintre condițiile necesare pentru renunțarea la MCV este ireversibilitatea progreselor în domeniul judiciar, conform declarațiilor comune ale președintelui executivului european, Jean-Claude Juncker și a prim-vicepreședintelui Frans Timmermans.

FOTO: Facebook/ Liviu Dragnea

În documentul adresat preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker şi prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, Dragnea şi Tăriceanu susţin că elaborarea şi examinarea textelor de lege s-a făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale şi că au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu privire la independenţa şi reforma sistemului judiciar, informează Agerpres.

“În acelaşi timp, însă, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema Justiţiei din România. Pentru a clarifica aceste aspecte vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea pe acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, înt-o primă fază, de Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic”, subliniază cei doi oficiali români.

Aceşti precizează că, ulterior, proiectele au intrat în dezbaterea Parlamentului, cu participarea reprezentanţilor respectivelor organizaţii.

“Subliniem, totodată, că dezbaterile parlamentare au durat 4 luni şi au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaţilor, pe toată perioada desfăşurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesaţi să urmărească îndeaproape argumentele şi votul pentru fiecare amendament”, susţin semnatarii scrisorii.

Documentul citat mai menţionează, “referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce priveşte consensul realizat faţă de aceste legi”, că “din cele 316 de amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susţinute de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor”.

“O bună parte dintre acestea au fost susţinute şi de partidele din opoziţie, iar zeci de amendamente au fost adoptate în unanimitate de către cei prezenţi la dezbateri”, mai precizează documentul citat.

De asemenea, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au menţionat că asupra legilor Justiţiei urmează să se pronunţe Curtea Constituţională.

“Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare şi obiectivă a reformei justiţiei din România. în acest sens, subliniem faptul că mecanismele de control constituţional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfăşurare, iar Curtea Constituţională urmează să se pronunţe”, se subliniază în scrisoare.

Documentul citat menţionează că România are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună Directiva UE privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie.

“La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, şi preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal şi a Codului de procedură penală, în condiţiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale”, se susţine în document.

Cei doi oficiali români şi-au exprimat speranţa că România va încheia cu succes Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.

Ei au apreciat că “manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul României pe teama justiţiei reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent între cele două instituţii pentru clarificarea tuturor problemelor în dezbatere”.

“Drept urmare, ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr şi informare reciprocă corectă, care să asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, în România, concomitent cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului”, se mai menţionează în scrisoare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să voteze la referendum: „Pe 26 mai sa spunem răspicat DA pentru România europeană”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, că îi îndeamnă pe români să vină să voteze la referendum dacă își doresc o Românie europeană.

Dragi români, cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai sa spunem răspicat Da pentru România europeană, ”DA” pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați ”DA” la referendum și nu-i lăsați pe alții să decida în locul vostru. Românii votează pentru ca românii contează”, este mesajul șefului statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene reia avertismentele scrisorii lui Frans Timmermans: Comisia va activa fără întârziere mecanismul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda MCV

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele Frans Timmermans le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.

”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas, citat de Agerpres.

În scrisoarea menționată, Comisia Europeană avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Interesant este faptul că în motivarea sa Comisia Europeană a precizat că va declanşa “Rule of law Framework”, un mecanism care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.


“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.


Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Continue Reading

#RO2019EU

Summitul de la Sibiu, la final. Președintele Consiliului European, Donald Tusk: Nu poate exista Europa fără stat de drept. Acesta este chintesența Europei ca entitate politică

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Nu poate exista Europa fără stat de drept, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul conferinței de presă cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele României, Klaus Iohannis, la finalul summitului de la Sibiu.

”Statul de drept este chintesența activității noastre politice și va fi în centrul atenției noastre și în viitoarele documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că art fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența Europei ca entitate politică. Nu cred că este de cădere ca eu să inervin într-o dezbatere politcă internă din România”, a spus Tusk, răspunzând unei întrebări legate de crearea unui nou post de comisar care să fie însărcitat cu respectarea statului de drept.

”Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda şi de aceea noi sperăm ca ideea statului de drept să se menţină în Europa”, a completat președintele Consiliului European.

”Respectarea statului de drept este o chestiune în vigoare și astăzi. Timmermans (n.r. prim-vicepreședintele Comisiei Europene) se ocupă de asta”, a declarat Jucker. 

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că românii își dorest stat de drept, dar sunt în România unii politicieni care nu vor acest lucru.

”Conceptul statului de drept e la baza valorilor europene. Românii își doresc stat de drept, avem și unii politicieni care nu-și doresc stat de drept în România”, a subliniat şeful statului.

Amintim că președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a spus în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de președinteel Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, că ”i-am solicitat candidatului nostru la șefia Comisiei Europene Mafred Weber, să creeze o poziție de comisar care să fie însărcinat cu respectarea statului de drept, a justiției independente și a luptei împotriva corupției”, dând drept exemplu negativ România.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending