Connect with us

U.E.

Președinții parlamentului francez și Bundestagului pledează pentru ”mai multă solidaritate şi integrare financiară”: În faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”

Published

on

© Deutscher Bundestag (DBT)/ Pascal Bastien

Președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schauble, pledează pentru ”mai multă solidaritate și integrare financiară” în Europa în fața crizei de coronavirus, în cadrul unui articol de opinie apărut luni în cotidianele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Figaro, notează AFP, citat de Agerpres.

Această criză fără precedent trebuie să ne facă să gândim la noi paşi pentru mai multă solidaritate şi integrare financiară. Suntem convinşi că această dezbatere merită să fie continuată şi că parlamentele noastre trebuie să contribuie la aceasta pentru a înlătura neînţelegerile şi a merge mai departe împreună”, au precizat aceștia.

Richard Ferrand, membru al partidului lui Macron, La Republique En Marche (LREM), și Wolfgang Schauble, care face parte din formațiunea conservatoare a cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), au punctat, de asemenea, că ”primele acțiuni rapide sunt necesare folosind pe cât posibil instrumentele aflate la dispoziţia noastră pentru a răspunde la situaţia de urgenţă şi a da un semnal de solidaritate”.

”Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, ”Banca Europeană de Investiţii”, precum şi ”Mecanismul european de stabilitate”.

”Regulile în ce priveşte îndatorarea, atât naţionale, cât şi europene, sunt, de asemenea, temporar suspendate în timpul acestei crize”, au mai subliniat cei doi preşedinţi de parlament care sunt de părere că, în faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”.

Un apel la solidaritate a făcut și ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.

”Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.

Coronabondurile a fost aduse în discuție ulterior și de premierul italian Giuseppe Conte, pe care le-a calificat drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

”În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.

Astfel, premierul Italiei a punctat că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.

Acest propuneri veneau după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au convenit joi, la Bruxelles, să solicite Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova în scopul de a ajuta această țară în fața tentativelor de destabilizare din partea Rusiei și de a susține parcursul de aderare al Moldovei la UE.

“Uniunea Europeană va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări confruntate cu acțiuni destabilizatoare desfășurate de actori externi, precum și pentru a susține parcursul ei de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European invită Comisia să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea sa reuniune”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni la summitul european de primăvară.

Această decizie a fost anunțată în avanpremieră de președintele Klaus Iohannis.

Sosind joi la reuniunea Consiliului European, șeful statului a precizat că, prin implicarea României, Republica Moldova va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene, punctând că este “inadmisibil ca această ţară să fie lăsată pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei”.

Un punct special pe care l-aş menţiona: în concluzii, noi am reuşit – colegele şi colegii noştri s-au implicat foarte mult – am reuşit să includem un pasaj relevant pentru Moldova. Moldova va primi un ajutor suplimentar, consistent, un sprijin din partea UE şi acest lucru credem că este foarte important pentru Moldova, dar şi pentru noi şi pentru toată Europa, fiindcă este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei“, a spus şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European de primăvară.

Amintim că la reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

Ulterior, Parlamentul European a organizat o dezbatere consacrată situației de securitate din Republica Moldova pe fondul încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, demers politic în urma căruia deputații europeni au cerut adoptarea unei rezoluții prin care solicită adoptarea de sancțiuni din partea UE împotriva celor care destabilizează țara.

Potrivit presei de la Bruxelles, Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Potrivit EU Observer, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

Published

on

© European Union, 2023

Uniunea Europeană plănuiește o nouă propunere legislativă pentru a îmbunătăți producția de muniție din Europa, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul primei zile a summitului Consiliului European în urma căruia liderii europeni au salutat acordul de la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării europeni de a livra urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune.

“Comisia va veni cu o propunere legală care să permită accelerarea producției industriale de muniție”, a declarat aceasta, într-o conferință de presă alături de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Această propunere ar putea include și “sprijin de la bugetul UE”.

Noul efort vine ca parte a unui acord mai amplu pe care liderii UE l-au aprobat joi și care va trimite Ucrainei 1 milion de cartușe.

 

În concluziile reuniunii se arată că “Uniunea Europeană se poziționează ferm și pe deplin alături de Ucraina și va continua să furnizeze un important sprijin politic, economic, militar, financiar și umanitar Ucrainei” și că “Uniunea Europeană și statele membre își intensifică eforturile pentru a contribui la satisfacerea nevoilor presante ale Ucrainei în plan militar și în materie de apărare”.

Astlfel, ținând seama de interesele în materie de securitate și apărare ale tuturor statelor membre, “Consiliul European salută acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de a livra urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune și prin mobilizarea unei finanțări adecvate efectuate, între altele, prin intermediul Instrumentului european pentru pace, cu scopul de a furniza un milion de muniții de artilerie în următoarele 12 luni, în cadrul unui efort comun, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a anumitor state membre“.

Deciziile de joi au venit și după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat prin videoconferință Consiliului European pe drumul său de întoarcere din regiunea Herson, în apropiere de frontul de sud.

El a mulțumit europenilor pentru ajutorul lor militar, însă a avertizat că reticenţele în ceea ce priveşte furnizarea de rachete cu rază de acţiune lungă şi de avioane de luptă riscă să prelungească războiul.

Acest acord reprezintă un remarcabil pentru UE, un proiect de pace care, în esență, intră acum pentru prima dată în afaceri cu arme, notează Politico Europe.

Un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care și România, plus Norvegia, au semnat luni acordul de proiect de 2 miliarde de euro al Agenției Europene de Apărare pentru achiziția comună de muniție pentru a ajuta Ucraina și a reface stocurile naționale ale statelor membre.

Referitor la acest acord, președintele Klaus Iohannis a precizat că “este o abordare europeană, nu este o abordare națională și noi o sprijinim”.

“Ea este gândită să se desfășoare cu bani europeni, deci cu finanțare europeană, și printr-o agenție europeană, deci nu se țintește achiziție de tip național. Şi noi credem că este o abordare foarte bună, de aceea suntem de acord cu ea”, a explicat el, joi, la Bruxelles, înainte de lucrările summitului european.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA21 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE16 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA18 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

NATO20 hours ago

Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending