Connect with us

U.E.

Președinții parlamentului francez și Bundestagului pledează pentru ”mai multă solidaritate şi integrare financiară”: În faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”

Published

on

© Deutscher Bundestag (DBT)/ Pascal Bastien

Președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schauble, pledează pentru ”mai multă solidaritate și integrare financiară” în Europa în fața crizei de coronavirus, în cadrul unui articol de opinie apărut luni în cotidianele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Figaro, notează AFP, citat de Agerpres.

Această criză fără precedent trebuie să ne facă să gândim la noi paşi pentru mai multă solidaritate şi integrare financiară. Suntem convinşi că această dezbatere merită să fie continuată şi că parlamentele noastre trebuie să contribuie la aceasta pentru a înlătura neînţelegerile şi a merge mai departe împreună”, au precizat aceștia.

Richard Ferrand, membru al partidului lui Macron, La Republique En Marche (LREM), și Wolfgang Schauble, care face parte din formațiunea conservatoare a cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), au punctat, de asemenea, că ”primele acțiuni rapide sunt necesare folosind pe cât posibil instrumentele aflate la dispoziţia noastră pentru a răspunde la situaţia de urgenţă şi a da un semnal de solidaritate”.

”Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, ”Banca Europeană de Investiţii”, precum şi ”Mecanismul european de stabilitate”.

”Regulile în ce priveşte îndatorarea, atât naţionale, cât şi europene, sunt, de asemenea, temporar suspendate în timpul acestei crize”, au mai subliniat cei doi preşedinţi de parlament care sunt de părere că, în faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”.

Un apel la solidaritate a făcut și ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.

”Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.

Coronabondurile a fost aduse în discuție ulterior și de premierul italian Giuseppe Conte, pe care le-a calificat drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

”În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.

Astfel, premierul Italiei a punctat că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.

Acest propuneri veneau după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

U.E.

”Ziua Z” pentru turismul european. Italia pledează pentru o redeschidere coordonată a frontierelor în UE la 15 iunie

Published

on

© Luigi Di Maio/ Facebook

Italia pledează pentru o reluarea coordonată a deplasărilor pe teritoriul Uniunii Europene la 15 iunie, care ar putea deveni ”Ziua Z” pentru turismul european, a declarat luni seara ministrul italian de externe Luigi Di Maio, anunță AFP, citat de Agerpres.

Lucrăm pentru a putea reporni toţi odată pe 15 iunie în Europa. Pentru turism, 15 iunie este într-un fel Ziua Z europeană”, a subliniat ministrul în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Rai 1. ”Germania aspiră să redeschidă (frontierele) pe 15 iunie (…), noi lucrăm la aceasta cu Austria şi cu alte ţări”, a adăugat Luigi Di Maio.

În ceea ce privește relansarea turismului italian, Luigi Di Maio a precizat că ”trebuie să salvăm ceea ce putem salva din (această) vară, pentru a-i ajuta pe oamenii noştri de afaceri”.

Teoretic, deplasările între regiunile Italiei se vor face fără restricţii începând cu 3 iunie, însă o decizie finală este aşteptată la sfârşitul săptămânii, pentru că executivul este îngrijorat de situaţia din Lombardia şi din Piemont, în nordul ţării, două regiuni ce totalizau luni două treimi dintre noile cazuri de contaminare.

Declarațiile sale vin în întâmpinarea apelului lansat de președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Budestagului, care au cerut redeschiderea cât mai rapidă a frotierelor din Europa, după câteva săptămâni de restricționare a circulației ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Amintim că Executivul european a cerut statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen la începutul lunii mai să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate acestea, unele țări membre ale Uniunii Europene au demarat deja acțiuni individuale de redeschidere a frontierelor, în pofida apelului Executivului european la măsuri coordonate. 

Să nu uităm că la 15 aprilie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2. În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie: o abordare europeană, un calendar și măsuri de însoțire.

În ceea ce privește sectorul turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Continue Reading

U.E.

Comisarul european Mariya Gabriel a inaugurat un nou grup consultativ privind microcreditele în vederea înzestrării cu aptitudini și competențe a angajaților din UE

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a inaugurat, printr-un discurs virtual, la 26 mai, constituirea unui nou grup consultativ privind microcreditele, potrivit unui comunicat. Acesta este format din profesioniști cu experiență din rândul autorităților naționale, al instituțiilor de învățământ superior și al grupurilor de asigurare a calității din statele membre.

„Dorim să reflectăm asupra modului în care adoptarea unor module de învățare scurte și flexibile, care să conducă la microcredite, ar duce la inovare în domeniul social, economic și pedagogic. Scopul nostru este să le permitem oamenilor să dobândească, în orice etapă a carierei, cunoștințe, aptitudini și competențe în toate domeniile”, a declarat comisarul european.

Microcertificatele sunt unități de învățare mai mici, dezvoltate ca răspuns la evoluția nevoilor profesionale și societale. Acestea se eliberează după încheierea cursurilor sau a modulelor scurte în urma unei evaluări corespunzătoare a competențelor dobândite.

Alte două reuniuni online ale grupului sunt programate pentru 30 iunie și 16 septembrie, înainte de a se înainta un raport final privind caracteristicile comune ale unei abordări europene privind microcalificările și o foaie de parcurs pentru noi acțiuni la toate nivelurile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending