Connect with us

U.E.

Președinții parlamentului francez și Bundestagului pledează pentru ”mai multă solidaritate şi integrare financiară”: În faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”

Published

on

© Deutscher Bundestag (DBT)/ Pascal Bastien

Președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schauble, pledează pentru ”mai multă solidaritate și integrare financiară” în Europa în fața crizei de coronavirus, în cadrul unui articol de opinie apărut luni în cotidianele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Figaro, notează AFP, citat de Agerpres.

Această criză fără precedent trebuie să ne facă să gândim la noi paşi pentru mai multă solidaritate şi integrare financiară. Suntem convinşi că această dezbatere merită să fie continuată şi că parlamentele noastre trebuie să contribuie la aceasta pentru a înlătura neînţelegerile şi a merge mai departe împreună”, au precizat aceștia.

Richard Ferrand, membru al partidului lui Macron, La Republique En Marche (LREM), și Wolfgang Schauble, care face parte din formațiunea conservatoare a cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), au punctat, de asemenea, că ”primele acțiuni rapide sunt necesare folosind pe cât posibil instrumentele aflate la dispoziţia noastră pentru a răspunde la situaţia de urgenţă şi a da un semnal de solidaritate”.

”Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, ”Banca Europeană de Investiţii”, precum şi ”Mecanismul european de stabilitate”.

”Regulile în ce priveşte îndatorarea, atât naţionale, cât şi europene, sunt, de asemenea, temporar suspendate în timpul acestei crize”, au mai subliniat cei doi preşedinţi de parlament care sunt de părere că, în faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”.

Un apel la solidaritate a făcut și ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.

”Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.

Coronabondurile a fost aduse în discuție ulterior și de premierul italian Giuseppe Conte, pe care le-a calificat drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

”În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.

Astfel, premierul Italiei a punctat că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.

Acest propuneri veneau după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Banca Centrală Europeană (BCE) va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a lupta împotriva unei inflaţii „excesiv de ridicate” şi care ar urma să rămână la acest nivel „pentru o anumită perioadă” în zona euro, a declarat marţi președinta BCE, Christine Lagarde, informează AFP, potrivit Agerpres

Cu ocazia forumului anual al BCE de la Sintra (Portugalia), Christine Lagarde a subliniat că explozia inflaţiei reprezintă „o mare provocare pentru politica noastră monetară”. Obiectivul BCE este să menţină inflaţia la un nivel apropiat de 2%, în condiţiile în care în luna mai rata anuală a inflaţiei în zona euro a depăşit 8%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi este posibil ca în luna iunie să fii crescut şi mai mult.

„Vom merge oricât de departe e nevoie pentru a ne asigura că inflaţia se stabilizează în jurul ţintei noastre de 2% pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În contextul inflaţiei galopante, BCE se pregăteşte ca în luna iulie să majoreze dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

Pentru a-i linişti pe investitori, oficialii BCE au trebuit să intervină şi să anunţe că pregătesc un nou „instrument împotriva riscurilor de fragmentare”.

Acest nou instrument „va trebui să fie eficient, chiar dacă va fi proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a păstra elanul statelor bugetare spre o politică fiscală sănătoasă”, a spus Christine Lagarde.

Însă BCE se confruntă cu o dilemă deoarece o majorare prea rapidă a dobânzilor ar putea arunca zona euro în recesiune, cu atât mai mult cu cât instituţia de la Frankfurt şi-a revizuit deja, în jos, prognozele de creştere pentru următorii doi ani.

„Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare la rate de creştere pozitive, graţie măsurilor interne de susţinere a economiei. Însă BCE nu trebuie să fie singurul actor şi de acea guvernele, responsabile de politica bugetară, să îşi joace rolul care le revine în reducerea riscurilor şi să furnizeze un sprijin ţintit şi temporar economiei, fără a pierde din vedere stabilitatea finanţelor publice”, a concluzionat Christine Lagarde.

Reamintim că Executivul european și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a votat în PE pentru sprijinirea fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de impactul invadării Ucrainei de către Rusia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European, reunit într-o mini-sesiune plenară în perioada 22-23 iunie, raportul privind Sprijinul temporar excepțional în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ca răspuns la impactul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

”Fermierii și întreprinderile rurale au fost afectați de consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia într-un mod fără precedent. Creșterea prețurilor în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, a creat perturbări economice în sectorul agricol și comunitățile rurale și a condus la probleme de lichiditate pentru fermieri și micile întreprinderi rurale active în procesarea, comercializarea sau dezvoltarea produselor agricole”, a explicat Marinescu.

Potrivit documentului adoptat, sprijinul ia forma unei sume forfetare care urmează să fie plătită până la 15 octombrie 2023, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31 martie 2023.

Rambursarea ulterioară de către Comisie se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanțării disponibile. Nivelul plăților poate fi diferențiat pe categorii de beneficiari, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii: cuantumul maxim al sprijinului nu depășește 15 000 de euro per fermier și 100.000 de euro per IMM.

Atunci când acordă sprijin, statele membre trebuie să ia în considerare sprijinul acordat prin alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau scheme private pentru a răspunde impactului invadării Ucrainei de către Rusia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, mizând pe un mix energetic echilibrat

Published

on

© European Union

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat la reuniunea Conisiului Energiei, prilej cu care a transmis că România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze și că țara noastră rămâne un susținător al solidarității între statele membre și al colaborării în domeniul energetic. 

„România, la rândul ei, mizează pe un mix energetic echilibrat. Dezvoltarea producției interne de gaz natural, energie nucleară și creșterea ponderii energiei regenerabile cuplat cu măsuri de eficiență energetică reprezintă coordonatele strategice pentru perioada următoare. România a început de curând valorificarea resurselor din Marea Neagră din perimetrele de adâncime redusă, cu potențial estimat la 1 miliard metri cubi pe an ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaze al României. Prin preluarea integrală a participației ExxonMobil, de către Romgaz, România are de asemenea în vedere demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep, în perspectiva anului 2026”, a transmis ministrul român în cadrul reuniunii. 

De asemenea, acesta a informat că proiectele în domeniul nuclear continuă conform planificării stabilite (retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4), România anunțând de curând amplasamentul potențial al primului reactor modular de mici dimensiuni, la Doicești, județul Dâmbovița.Pentru iarna viitoare,  „România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, fiind importantă în acest sens și coordonarea cu grupul regional creat la Sofia ca parte a Platformei energetice comune a UE.”

În prima parte a reuniunii, alături de celelalte state membre, ministrul Virgil Popescu adoptat poziția de negociere a Consiliul asupra formelor revizuite ale directivelor privind eficiența energetică și promovarea energiei din surse regenerabile, elemente cheie ale securității energetice în UE: „Cele două directive vor contribui la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și la o utilizare mai eficientă a resurselor, ambele cu impact direct asupra reducerii prețului la energie pentru consumatori. Cele două directive revizuite adoptate la nivelul Consiliului urmează să intre în etapa de negociere inter-instituțională între Parlamentul European și Consiliu.”

În a doua parte, statele membre au dezbătut problema securității energetice în contextul continuării conflictului din Ucraina și al pregătirii pentru iarna viitoare.

Potrivit ministrului, din perspectiva României, sunt importante 5 direcții strategice de acțiune pentru perioada următoare:
(1) creșterea producției din surse interne într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic;
(2) refacerea stocurilor de gaze pentru iarna următoare la un nivel de cel puțin 80%;
(3) consolidarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazului natural – finalizarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) și utilizarea Coridorului Transbalcanic (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova);
(4) operaționalizarea Platformei Energetice pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale;
(5) energie stabilă și accesibilă pentru consumatori.

„România rămâne un susținător al solidarității între Statele Membre și al colaborării în domeniul energetic”, a conchis oficialul Guvernului. 

Continue Reading

Facebook

U.E.35 mins ago

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

ROMÂNIA56 mins ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

SUA2 hours ago

Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

ROMÂNIA2 hours ago

81 de ani de la Pogromul din Iași. Klaus Iohannis: Doar prin asumarea onestă a trecutului putem dezvolta o societate care să se opună încercărilor de negare a Holocaustului

G72 hours ago

Cancelarul german, poziție tranșantă: În relațiile cu Rusia nu putem reveni la perioada de dinainte de invazia în Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

ROMÂNIA2 hours ago

Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

ENERGIE3 hours ago

Nicolae Ciucă: Vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum de gaze al României, cu ajutorul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Marian-Jean Marinescu a votat în PE pentru sprijinirea fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de impactul invadării Ucrainei de către Rusia

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu, privind aderarea la OCDE: Am început să lucrăm din punct de vedere tehnic la elaborarea Memorandumului Inițial, reprezentând următorul pas după adoptarea Foii de Parcurs

ROMÂNIA56 mins ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO22 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO24 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending