Președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schauble, pledează pentru ”mai multă solidaritate și integrare financiară” în Europa în fața crizei de coronavirus, în cadrul unui articol de opinie apărut luni în cotidianele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Figaro, notează AFP, citat de Agerpres.
”Această criză fără precedent trebuie să ne facă să gândim la noi paşi pentru mai multă solidaritate şi integrare financiară. Suntem convinşi că această dezbatere merită să fie continuată şi că parlamentele noastre trebuie să contribuie la aceasta pentru a înlătura neînţelegerile şi a merge mai departe împreună”, au precizat aceștia.
Richard Ferrand, membru al partidului lui Macron, La Republique En Marche (LREM), și Wolfgang Schauble, care face parte din formațiunea conservatoare a cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), au punctat, de asemenea, că ”primele acțiuni rapide sunt necesare folosind pe cât posibil instrumentele aflate la dispoziţia noastră pentru a răspunde la situaţia de urgenţă şi a da un semnal de solidaritate”.
”Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, ”Banca Europeană de Investiţii”, precum şi ”Mecanismul european de stabilitate”.
”Regulile în ce priveşte îndatorarea, atât naţionale, cât şi europene, sunt, de asemenea, temporar suspendate în timpul acestei crize”, au mai subliniat cei doi preşedinţi de parlament care sunt de părere că, în faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”.
Un apel la solidaritate a făcut și ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.
”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.
”Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.
Coronabondurile a fost aduse în discuție ulterior și de premierul italian Giuseppe Conte, pe care le-a calificat drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.
”În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.
Astfel, premierul Italiei a punctat că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.
Acest propuneri veneau după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.