Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Consiliul UE a decis marți, 26 iulie, să prelungească cu șase luni, până la 31 ianuarie 2023, măsurile restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federației Ruse, informează comunicatul oficial.

Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea constau într-un spectru larg de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind finanțele, energia, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transportul și bunurile de lux.

Citiți și: Al șaselea pachet de sancțiuni: UE impune măsuri restrictive împotriva a încă 65 de persoane și 18 entități din Rusia

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea anexată ilegal și cu orașul Sevastopol, precum și cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) pentru o gamă largă de persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie, UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni fără precedent ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Potrivit comunicatului citat, UE condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod flagrant suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE îndeamnă Rusia să înceteze imediat atacurile sale nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană este de neclintit în angajamentul său de a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să construiască un viitor pașnic, democratic și prosper. De asemenea, rămâne angajată să continue să susțină capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială și suveranitatea.

Statele membre au ajuns marți la un acord politic privind reducerea voluntară a consumului de gaz natural cu 15% până în primăvara anului viitor, în încercarea de a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE.

Regulamentul prevede, de asemenea, posibilitatea de a declanșa o ”alertă la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, scopul acestei reduceri a cererii de gaze este de a face economii înaintea iernii, în contextul în care există temeri cu privire la posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din partea Rusiei, care folosește în mod constant energia ca pe o armă.

”UE este unită și solidară. Decizia de astăzi a arătat în mod clar că statele membre se vor opune cu tărie oricărei încercări a Rusiei de a diviza UE prin utilizarea aprovizionării cu energie drept armă. Adoptarea propunerii de reducere a gazelor într-un timp record a consolidat, fără îndoială, securitatea noastră energetică comună. Economisirea gazului acum va îmbunătăți gradul de pregătire. Iarna va fi mult mai ieftină și mai ușoară pentru cetățenii și industria UE”, a transmis ministrul ceh pentru industrie și comerț, Jozef Sikela, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și:

Comisia Europeană propune un plan pentru a reduce consumul de gaze în UE cu 15% până în primăvara anului viitor

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, recurgând la măsuri pe care acestea le aleg.

Excepții

Întrucât toate țările UE vor depune eforturile necesare pentru a atinge aceste ținte, Consiliul a prevăzut anumite excepții și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul obligatoriu de reducere a cererii de gaze naturale, reflectând astfel situațiile particulare din statele membre, asigurându-se în același timp că reducerea cererii de gaze este suficientă în privința creșterii securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit ca statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre să fie scutite de reducerea obligatorie de gaze, deoarece acestea nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. S

Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaz pentru producția de energie electrică sunt, de asemenea, scutite, pentru a evita riscul unei crize de aprovizionare cu energie electrică.

Țările UE pot solicita derogare pentru a se adapta la obligațiile de reducere a cererii de gaze în cazul în care dispun de interconexiuni limitate cu alte țări UE și în cazul în care pot face dovada că ale lor capacități de export prin interconectoare și infrastructură internă de gaz natural lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazele către alte state membre.

De asemenea, statele membre pot solicita o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a depozitelor de gaz, dacă depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.

În ce condiții poate fi declarată ”alertă la nivelul Uniunii”?

Țările membre au convenit, de asemenea, să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei ”alerte la nivelul Uniunii”.

Astfel, aceasta va fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, la propunerea Comisiei.

Alerta la nivelul Uniunii poate fi declanșată atunci când există un risc considerabil de penurie de gaze, o cerere neobișnuit de mare de gaze sau în cazul în care cel puțin cinci țări membre care au declarat alertă națională solicită Comisiei Europene să declanșeze acest mecanism.

Când vine vorba de măsurile necesare pentru reducerea cererii de gaze, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejași, precum consumatorii casnici sau serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.

Măsuri sugerate pentru reducerea cererii de gaze naturale 

Printre măsurile care ar putea contribui ale atingerea acestei ținte convenite marți se numără reducerea gazului consumat în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a schimbării combustibilului în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii și vor informa periodic Comisia cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul reprezintă o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.

Prin urmare, acesta se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa, având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE, până în mai 2023.

Textul convenit marți va fi adoptat în mod oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma unor revizuiri tehnice ale textului.