Europa ar trebui să-şi concentreze eforturile actuale pe sprijinirea Ucrainei şi nu ar trebui să se angajeze în discuţii premature pentru negocieri de pace, a susţinut joi şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
„Trebuie să discutăm cum putem sprijini Ucraina mai mult. Orice presiuni pentru a avea negocieri prea devreme va fi de fapt un lucru rău pentru Ucraina”, a spus Kallas înaintea summitului UE de la Bruxelles.
În opinia sa, singura care ar avea de câştigat de pe urma unui potenţial război comercial între Uniunea Europeană şi SUA ar fi China.
„Nu există câştigători în războaiele comerciale, asta este foarte clar”, a afirmat Kaja Kallas, răspunzând unei întrebări legate de răspunsul UE la o eventuală decizie a viitoarei administraţii de la Washington de a impune tarife de 20% asupra importurilor americane de produse europene.
Mai mult, șefa dipomației europene a precizat că SUA şi Uniunea Europeană ar trebui să prezinte un front unit contra Chinei.
„Dacă începem să avem un război comercial cu Statele Unite, nici oamenii din SUA nu ar avea de câştigat din asta, aşa că trebuie să avem foarte mare grijă”, a explicat ea.
În același context, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat joi, la Bruxelles, la unitate între Europa şi SUA, pentru a se putea ajunge la pace şi „a salva Ucraina”. Vorbind alături de noul președinte Consiliului European, Antonio Costa, președintele ucrainean a declarat că „ar fi dificil” pentru Europa să sprijine Ucraina fără ajutorul Statelor Unite.
António Costa a declarat că Europa este pregătită să facă „tot ceea ce este necesar și pentru timpul necesar” pentru a sprijini Ucraina. „Acum în război, în viitor în pace”, a spus el.
De asemenea, reacții au venit și din partea cancelarului german Olaf Scholz, care a participat la întâlnirea de miercuri seară cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Zelenski și un grup restrâns de lideri.
„Trebuie să asigurăm sprijin pe termen lung pentru Ucraina. Toate țările UE trebuie să analizeze la ce se pot angaja în ceea ce privește apărarea aeriană, artileria și muniția, astfel încât Ucraina să își poată apăra independența și suveranitatea”, a spus el.
Aliaţii europeni ai Ucrainei se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.
Astfel, șefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit și noul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas s-au reunit joia trecută pentru a reafirma susţinerea pentru Ucraina pe calea sa “ireversibilă” către aderarea la NATO şi a promite Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict. Oficialii au semnat și un document pe care l-au denumit “Declaraţia de la Berlin”, în contextul în care ipoteza unor negocieri de pace între Ucraina şi Rusia capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
