Connect with us

ONU

Prestigiosul Premiu Charlemagne îi va fi acordat anul acesta secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru implicarea sa în apărarea valorilor europene

Published

on

 Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va primi Premiul Charlemagne în acest an pentru implicarea sa în apărarea valorilor europene, informează Politico Europe.

Organizatorii au anunțat marți câștigătorul, precizând că Premierul Charlemagne acordat secretrarului general al ONU, Antonio Guterres, reprezintă o recunoaștere a ”dedicării sale revitalizării și consolidării cooperării multilaterale bazată pe valorile și obiectivele Uniunii Europene și ale Națiunilor Unite”.

Munca depusă de Guterres este cu atât mai importantă cu cât drepturile universale şi principiile democratice sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari în perioada modernă, a subliniat purtătorul de cuvânt al asociaţiei Charlemagne, Juergen Linden.

Antonio Guterres, fost prim-ministru al Portugaliei în perioada 1995-2002, se află la conducerea Națiunilor Unite din ianuarie 2017, fiind cel de-al nouălea secretar general al ONU. Acesta a ocupat în perioada 2005-2015 postul de Înalt Reprezentant al ONU pentru Refugiați.

Premiul Charlemagne este acordat anual, începând cu anul 1950, de municipalitatea din Aachen (vestul Germaniei) unor personalităţi care contribuie la unitatea europeană sau la cooperarea între ţările europene. Totuşi, de 10 ori, în anii ’60-’70, premiul nu a fost acordat, în lipsa unui candidat suficient de merituos, potrivit organizatorilor.

Festivitatea de premiere este programată pentru 30 mai.

Anul trecut, premiul i-a fost decernat preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Printre câștigătorii anteriori se numără fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, fostul președinte al Consiliului European Herman Van Rompuy, actualul președinte al Consiliului, Donald Tusk.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL DE SECURITATE

Franța și Germania anunță că doresc o ”alianță pentru multilateralism”: Dorim să ne asigurăm că ONU rămâne și pe viitor instituția pivot pentru pace și securitate

Published

on

Franța și Germania, state care vor co-prezida Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, au anunțat marți dorința lor de a crea o ”Alianță pentru multilateralism”, ca o contrapondere față de tentativele de a rupe această bază a ordinii internaționale care a guvernat lumea de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, anunță AFP, citat de Agerpres.

”În faţa riscurilor de deconstrucţie a edificiului nostru multilateral”, trebuie ”un mesaj de susţinere a Naţiunilor Unite şi acţiunii multilaterale”, a explicat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, în cursul unei conferinţe de presă organizate în comun la New York cu omologul său german, Heiko Maas.

”Dorim să ne asigurăm că ONU rămâne și pe viitor instituția pivot pentru pace și securitate”, a subliniat ministrul german de Externe. ”Dorim, de asemenea, să ne opunem erodării structurilor de dezarmare”, a completat Maas.

Ministrul german de Externe a ținut să facă trimitere la decizia președintelui american, Donald Trump, de a retrage Statele Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), hotărâre care a provocat o reacție similară din partea Rusiei.

Deși s-a arătat sceptic cu privire la posiblitatea salvării acestui acord strategic pe care SUA și Rusia l-au semnar în 1987, Maas a cerut membrilor Consiliului de Securitate al ONU să dezvolte un dialog cu alte puteri nucleare, precum China și Coreea de Nord.

”Războiul rece sa încheiat, Pactul de la Varșovia nu mai există și nu mai există un zid în Germania. Prin urmare, nu putem rezolva problemele cu care ne confruntăm astăzi cu răspunsurile din secolul trecut”, a spus Maas, potrivit Deutsche Welle.

Potrivit unor surse diplomatice, Canada şi Japonia figurează, de asemenea, printre ţările cele mai interesate de această iniţiativă care va fi lansată în cursul unei reuniuni ministeriale în septembrie la New York. Alte ţări i s-ar putea alătura, cu condiţia de a nu crea un front deschis anti-Donald Trump.

Va fi un ”grup neoficial, de impulsionare”, ”o reţea de state care împărtăşesc acelaşi obiectiv”. ”Nu un nou club închis şi îndreptat împotriva unui stat”, au dat asigurări Parisul şi Berlinul care lasă Washingtonului uşa deschisă.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Germania preia astăzi președinția Consiliului de Securitate al ONU, ca parte a unei președinții coordonate cu Franța

Published

on

Germania preia luni, 1 aprilie, președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, informează Agerpres.

Ministrul de externe german Heiko Maas este aşteptat la New York, pentru a prelua preşedinţia de la omologul său francez Jean-Yves Le Drian.

Cele două ţări europene vecine îşi exercită în martie şi aprilie preşedinţiile coordonate, cu o agendă de lucru organizată în comun. Germania a preluat din aprilie postul de preşedinte al Consiliului de Securitate format din 15 membri, după ce Franţa a deţinut acest post în martie.

Ce înseamnă o președinție coordonată?

Atât Germania, cât și Franța, sunt membre ale Consiliului de Securitate al ONU.

Franța deține un loc permanent, ceea ce înseamnă că aceasta își exercită mandatul în cel mai înalt organism al Națiunilor Unite pe o durată neîntreruptă.

Germania deține un loc de membru nepermanent, cu un mandat limitat, din 2019-2020.

Ca simbol al cooperării lor strânse, consfințită prin Tratatul de la Aachen, cele două state au decis ca aceasta să îmbrace și forma unei ”președiții duale”, Franța descriind-o drept un ”acord de înfrățire”. Parisul a predat Berlinului la finalul lunii martie președinția Consiliului de Securitate al ONU, dar în practică aceste modificări nu își vor face simțită prezența, având în vedere că ambele state vor continua să ocupe împreună locul de la prezidiu, anunță Deutsche Welle. 

Care este agenda?

Tema centrală a agendei binomului franco-german este prevenirea crizelor din Africa. Cele două state doresc un sprijin continuu pentru minisiunea Națiunilor Unite din Mali, o strânsă colaborare privind pacea și securitatea în Burkina Faso. Miniștrii celor două țări vor, de asemenea, să faciliteze activitatea voluntarilor umanitari din întreaba lume, asigurându-se că sunt mai bine echipați și protejați.

Se așteaptă ca ministrul german de Externe, Heiko Maas, să prezinte o inițiativă în acest sens la New York.

Un alt accent al președinției lor va fi dat de combaterea comerțului cu arme de calibru mic în Balcani. Parisul și Berlinul doresc o cooperare mai bună cu atoritățile de reglementare din acest domeniu. Germania, în consultare cu Franța, dorește, de asemenea, să recruteze mai multe femei care să participe activa la viața politică, militând, de asemenea, pentru stoparea violențelor sexuale în conflicte. Dezarmarea reprezintă o altă problemă importantă.

În luna aprilie, Germania va prezida o reuniune a Consiliului de Securitate privind neproliferarea și dezarmarea nucleară, eveniment care survine după ce Statele Unite și Rusia au decis să se retragă din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

Va obține Germania un loc permanent în Consiliul de Securitate?

Germania a organizat o campanie pentru a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate încă de la reunificarea statului, în 1990.

Recent, în Tratul de la Achen, Parisul și Berlinul și-au fixat drept ținte reformarea Organizației Națiunilor Unite și obținerea unui loc permanent pentru Germania în Consiliul de Securitate.

Berlinul invocă numeroase argumente: este al patrulea cel mai mare contributor la bugetul ONU, cel mai important furnizor de trupe în cadrul Națiunilor Unite și are un rol activ în domenii cheie promovate de ONU precum politica în domeniul climei, drepturile omului sau dezarmarea.

Germania nu este singurul stat care dorește o reformare a Națiunilor Unite și depune eforturi în acest sens.

Brazilia, Japonia și India se află și ele implicate în această bătălie, luptându-se pentru locuri în Consiliul de Securitate al ONU.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Experți din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit la sediul ONU din Geneva pentru a analiza modalități de prevenire a cursei înarmării în spațiu

Published

on

Experți guvernamentali din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit luni la sediul Națiunilor Unite de la Geneva, pentru a discuta despre modalități menite să prevină situația în care spațiul devine un câmp de luptă, informează DPA, citat de Agerpres.

”Spaţiul este tot mai important pentru dominaţia militară la nivel global”, a declarat preşedintele reuniunii, Guilherme de Aguiar Patriota, înainte de începerea sesiunii de discuţii, care va dura două săptămâni. Majoritatea operaţiunilor militare de pe Pământ se bazează pe comunicaţii prin satelit, iar ţările sunt tot mai îngrijorate cu privire la faptul că asemenea elemente în spaţiu ar putea fi distruse, a adăugat diplomatul brazilian.

În 2008, Rusia şi China au propus încheierea unui acord care să interzică orice armă pe orbita Pământului şi dincolo de ea, precum şi atacuri împotriva obiectelor din spaţiu, însă ţările occidentale s-au opus unui asemenea pact cu clauze obligatorii. SUA şi UE şi-au exprimat susţinerea pentru măsuri fără caracter obligatoriu.

Sesiunea de la Geneva, printre ai cărei participanţi se numără şi România, alături de ţări precum SUA, Rusia, China, Franţa, Germania, India, Pakistan, Australia, Coreea de Sud şi altele, este menită să găsească o soluţie, prin schiţarea unor elemente variate care să poată fi incluse pe viitor într-un pact al ONU.

Participanţii sunt pregătiţi să se concentreze pe modalităţile prin care să fie interzise unele arme sau tipuri de comportamente în spaţiu, potrivit lui Patriota. Ei vor dezbate atât asupra unor norme obligatorii, cât şi asupra unor măsuri fără caracter obligatoriu.

Vor fi considerate ostile acţiuni precum bruierea semnalelor de comunicare, luarea în vizor a sateliţilor cu lasere sau rachete, precum şi dinamitarea de obiecte spaţiale pentru a crea fragmente care să deterioreze alte obiecte din Spaţiu.

Amintim faptul că președintele american, Donald Trump, ordona Pentagonului în luna decembrie să creeze un nou comandament militar special însărcinat pentru spațiu, care va superviza activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Problematica spațiului a devenit un subiect asupra căruia și Rusia s-a aplecat. În luna februarie a anului 2019, Agenția spațială Roscosmos și Academia Rusă de Științe anunța că începe instruirea unor juriști care să poată apăra interesele Rusiei în cazul unor dispute teritoriale pe Lună.

Declarațiile veneau după ce China anunța la începutul lunii ianuarie că a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii, dar și după ce, la 23 ianuarie, comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, semnala necesitatea înființării unei Forțe Spațiale Europene.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending