Connect with us

U.E.

Prețul pe care trebuie să-l plătească Regatul Unit pentru confuzia din jurul Brexit-ului. Emmanuel Macron ar urma să ceară Marii Britanii să renunțe la postul de comisar european

Published

on

©️UK Prime Minister/ Twitter

Președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să ceară Regatului Unit la summitul șefilor de stat și de guvern reuniuniți miercuri într-un summit extraordinar al Consiliului European să renunțe la postul de comisar european pe care îl deține actualmente Julian King, însărcinat cu uniunea securității, informează The Guardian.

Ar fi pentru prima dată din 1973, de când Regatul Unit a devenit membru al Uniunii Europene, când Marea Britanie rămâne fără un comisar european în echipa care numără 28 de comisari, fiecare responsabil pentru un portofoliu.

Macron ar urma să ceară Marii Britanii să renunțe la postul de comisar european miercuri seara, la summitul liderilor UE pe tema Brexitului. Potrivit publicației britanice, Comisia Europeană susține poziția Franței în această chestiune.

”Comisia va cere acest lucru, este logic. Un comisar european din partea Marii Britanii nu va putea ocupa postul, dacă este vorba despre un mandat pe termen scurt”, a declarat un oficial european pentru publicația amintită mai sus.

Pierderea portofoliului pentru comisarul european britanic este văzută drept prețul pe care Regatul Unit trebuie să îl plătească pentru întârzierea și confuzia din jurul Brexitului.

Guvernul britanic va fi nevoit să accepte pierderea locului pentru comisarul european și, în plus, este puțin probabil ca premierul Theresa May să poată contesta termenii impuși de Uniunea Europeană pentru extinderea termenului-limită pentru Brexit.

Este de așteptat ca liderii UE să respingă cererea Theresei May pentru amânarea Brexitului până pe 30 iunie, însă în același timp există diferențe de opinii între liderii statelor membre. Pe de o parte, unii dintre ei susțin o amânare a Brexitului până pe 31 decembrie 2019, în timp ce alții cred că o amânare până la finalul lui martie 2020 este mai realistă.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ar fi în favoarea unei amânări a ieșirii Marii Britanii din UE până la finalul lunii martie 2020.

Franța s-a opus cu vehemență oricărei forme de concesie pentru Regatul Unit fără ca Londra să prezinte un plan concret, spunând că Uniunea Europeană nu va fi ostaticul ”crizei politice”.

Cu toate acestea, se așteaptă acum ca Parisul să se concentreze pe condițiile impuse Marii Britanii pentru o nouă amânare a Brexit-ului, inclusiv aceea de a renunța la postul de comisar european.

Potrivit unei dispoziții a Tratatului de la Lisabona, Bruxelles-ul poate reduce numărul de 28 de comisari.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus marți, în tradiționala scrisoare transmisă șefilor de stat sau de guvern, ca liderii europeni să ia în calcul propunerea Theresei May de extindere a articolului 50, argumentând totodată în favoarea unei ”prelungiri mai lungi”, una cu caracter flexibil, în condițiile în care evoluțiile din Camera Comunelor – trei respingeri ale acordului de retragere în mai puțin de 100 zile – nu creează alte premise favorabile.

În presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE-27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europe, prevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

U.E.

Viorica Dăncilă și Ursula von der Leyen ”au convenit să continue dialogul” privind viitorul comisar european din partea României, inclusiv portofoliul alocat țării noastre

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Twitter

România este deschisă pentru o cooperare strânsă cu noua Comisie Europeană, i-a transmis premierul Viorica Dăncilă președintei alese a executivului european, Ursula von der Leyen, cu care a avut marți o întrevedere la Bruxelles și pe a cărei agendă s-au aflat ”aspecte legate de viitorul comisar european din partea României”.

”O mare plăcere să o întâlnesc pe Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene. Am subliniat că România este deschisă unei cooperări strânsă cu noua Comisie Europeană pentru prioritățile noastre comune”, a scris Dăncilă, pe Twitter, după prima întâlnire între un înalt oficial român și noua șefă a executivului european.

 

Potrivit unui comunicat publicat ulterior de Guvernul României, ”în cadrul discuțiilor, au fost abordate aspecte legate de viitorul comisar european din partea României, inclusiv în ceea ce privește conturarea portofoliului alocat țării noastre în cadrul Comisiei Europene”.

Amintim că, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

În cadrul întrevederii de la Bruxelles, prim-ministrul României i-a transmis felicitări oficialului european pentru nominalizarea la conducerea viitoarei Comisii Europene și a asigurat de întregul său sprijin în eforturile Comisiei Europene de consolidare a proiectului european și de a răspunde provocărilor actuale.

”Președintele ales al Comisiei Europene a mulțumit premierului Viorica Dăncilă pentru rezultatele excepționale obținute de România în exercitarea mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene”, mai menționează sursa citată.

Totodată, cei doi oficiali au avut o discuție amplă cu privire la prioritățile viitoarei Comisii Europene și implementarea Agendei Strategice a UE (2019-2024). În context, prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat obiectivele României pentru perioada suprapusă mandatului noii Comisii Europene, în domenii legate de asigurarea securității energetice, sectorul digital, schimbările climatice, rolul UE în plan global.

Cei doi înalți oficiali au convenit să continue dialogul în perioada următoare.

Duminică seară, premierul Viorica Dăncilă a precizat că pe agenda vizitei sale la Bruxelles se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

Până în prezent, 22 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 22 de propuneri, zece sunt femei, inclusiv România, care a transmis două propuneri, un bărbat și ofemeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Croația, Franța, Italia, Portugalia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019.

România este cea de-a 22-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel: ”Europa cu adevărat unită” include Balcanii de Vest

Published

on

© EU Council

”Europa va fi cu adevărat unită, doar atunci când toate țările din Balcanii de Vest se vor alătura Uniunii Europene”, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, realtează Politico.

Observațiile cancelarului german au reprezentat o reiterare a angajamentului Berlinului pentru extinderea Uniunii Europene, idee care este nepopulară în raport cu unele guverne din alte state membre și cu mulți alegători din Europa de Vest. În acest context președintele francez, Emmanuel Macron, a atins în ultimii ani o notă deosebit de sceptică cu privire la această extindere.

Reamintim că la ultimul summit al liderilor europeni de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene în contextul eșecului negocierilor între liderii celor 28 de state membre pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor, insucces pe care liderul de la Elysee îl pune pe seama liderilor PPE.

Citiți și: Emmanuel Macron îi avertizează pe liderii PPE, învinuindu-i de eșecul negocierilor de la Bruxelles: Nu ne putem înțelege în 28, așa că voi refuza orice extindere a Uniunii Europene

Angela Merkel a oferit aceste declarații în cadrul unui eveniment din Ungaria, marcând 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

“Dacă observi lucrurile dintr-o perspectivă geostrategică și te uiți și la hartă, atunci Europă cu adevărat unită va exista doar cu statele din Balcanii de Vest”, a declarat Merkel reporterilor din orașul de frontieră Sopron.

Șase state din Balcanii de Vest nu sunt membre ai Uniunii Europene, iar Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Albania sunt țări candidate oficiale pentru aderarea la UE, în timp ce Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt clasificate drept „potențiali candidați”.

Atât Serbia, cât și Muntenegru sunt angajați în discuții pentru aderare de ani buni. Miniștrii UE au decis, în iunie, să amâne o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania până în octombrie, cel puțin. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending