Connect with us

U.E.

Prețul pe care trebuie să-l plătească Regatul Unit pentru confuzia din jurul Brexit-ului. Emmanuel Macron ar urma să ceară Marii Britanii să renunțe la postul de comisar european

Published

on

©️UK Prime Minister/ Twitter

Președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să ceară Regatului Unit la summitul șefilor de stat și de guvern reuniuniți miercuri într-un summit extraordinar al Consiliului European să renunțe la postul de comisar european pe care îl deține actualmente Julian King, însărcinat cu uniunea securității, informează The Guardian.

Ar fi pentru prima dată din 1973, de când Regatul Unit a devenit membru al Uniunii Europene, când Marea Britanie rămâne fără un comisar european în echipa care numără 28 de comisari, fiecare responsabil pentru un portofoliu.

Macron ar urma să ceară Marii Britanii să renunțe la postul de comisar european miercuri seara, la summitul liderilor UE pe tema Brexitului. Potrivit publicației britanice, Comisia Europeană susține poziția Franței în această chestiune.

”Comisia va cere acest lucru, este logic. Un comisar european din partea Marii Britanii nu va putea ocupa postul, dacă este vorba despre un mandat pe termen scurt”, a declarat un oficial european pentru publicația amintită mai sus.

Pierderea portofoliului pentru comisarul european britanic este văzută drept prețul pe care Regatul Unit trebuie să îl plătească pentru întârzierea și confuzia din jurul Brexitului.

Guvernul britanic va fi nevoit să accepte pierderea locului pentru comisarul european și, în plus, este puțin probabil ca premierul Theresa May să poată contesta termenii impuși de Uniunea Europeană pentru extinderea termenului-limită pentru Brexit.

Este de așteptat ca liderii UE să respingă cererea Theresei May pentru amânarea Brexitului până pe 30 iunie, însă în același timp există diferențe de opinii între liderii statelor membre. Pe de o parte, unii dintre ei susțin o amânare a Brexitului până pe 31 decembrie 2019, în timp ce alții cred că o amânare până la finalul lui martie 2020 este mai realistă.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ar fi în favoarea unei amânări a ieșirii Marii Britanii din UE până la finalul lunii martie 2020.

Franța s-a opus cu vehemență oricărei forme de concesie pentru Regatul Unit fără ca Londra să prezinte un plan concret, spunând că Uniunea Europeană nu va fi ostaticul ”crizei politice”.

Cu toate acestea, se așteaptă acum ca Parisul să se concentreze pe condițiile impuse Marii Britanii pentru o nouă amânare a Brexit-ului, inclusiv aceea de a renunța la postul de comisar european.

Potrivit unei dispoziții a Tratatului de la Lisabona, Bruxelles-ul poate reduce numărul de 28 de comisari.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus marți, în tradiționala scrisoare transmisă șefilor de stat sau de guvern, ca liderii europeni să ia în calcul propunerea Theresei May de extindere a articolului 50, argumentând totodată în favoarea unei ”prelungiri mai lungi”, una cu caracter flexibil, în condițiile în care evoluțiile din Camera Comunelor – trei respingeri ale acordului de retragere în mai puțin de 100 zile – nu creează alte premise favorabile.

În presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE-27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europe, prevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Published

on

Uniunea Democrată Croată (HDZ), partidul de centru-dreapta al prim-ministrului Andrej Plenkovic, a obţinut cele mai multe mandate în cadrul alegerilor legislative din Croația, care au avut loc duminică, potrivit unui sondaj Ipsos pentru televiziunea de stat la ieşirea de la urne, informează Reuters şi AFP.

Potrivit acestui sondaj, HDZ a obţinut 61 de locuri din totalul de 151 ale parlamentului de la Zagreb, devansând coaliţia “Restart”, formată din principala formaţiune a opoziţiei, Partidul Social-Democrat (SDP), condus de Davor Bernardic, şi aliaţii acesteia, care a obţinut 44 de locuri, notează Agerpres.

În urma acestor rezultate, HDZ, al premierului Andrej Plenkovic, pare bine plasat pentru a forma un guvern de coaliţie, comentează AFP.

“Mişcarea patriotică” a lui Miroslav Skoro, cunoscut cântăreţ şi populist, a obţinut 16 locuri – potrivit aceluiaţi sondaj – şi ar putea să se afle în poziţia de arbitru, conform AFP.

Alegerile legislative au avut la câteva zile după ce Croația, cel mai proaspăt stat membru al UE, a încheiat mandatul primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, o perioadă marcată de cea mai gravă criză din istoria Uniunii – pandemia de coronavirus. Președinția croată a fost nevoită să își adapteze prioritățile și programul de lucru, însă a reușit să obțină câteva rezultate notabile, precum obținerea unui consens UE-27 privind începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, dar și organizarea unui summit prin videoconferință cu toate țările din Balcanii de Vest pentru a reconfirma perspectiva europeană a acestora. De asemenea, în timpul președinției croate a fost consemnată și prima retragere din istorie a unui stat din Uniunea Europeană – Regatul Unit.

Croația a devenit stat membru al UE la 1 iulie 2013, iar eforturile sale de integrare o plasează în evaluările Comisiei Europene drept pregătită să adere la spațiul de liberă circulație Schengen. De asemenea, conform Băncii Centrale Europene, Croația ar putea fi pregătită să adere la mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro, iar începând cu anul 2023 ar putea adopta moneda euro.

Reconfirmarea partidului de centru-dreapta HDZ pentru un nou mandat în fruntea țării vine la câteva luni după ce candidatul social-democraților Zoran Milanovic a câștigat alegerile prezidențiale în fața Kolindei Grabar Kitarovic, președintele în funcție la acea vreme și candidat din partea HDZ.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis complică negocierile privind relansarea UE: Grecia și alte țări din sud consideră că noi condiționalități sunt “inacceptabile din punct de vedere politic”

Published

on

© European Union 2020

Grecia nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondurilor din cadrul planului de relansare de 750 de miliarde de euro conceput după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează Reuters.

Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme“, a anunţat şeful guvernului de la Atena, citat de Politico Europe.

Guvernul elen se opune unui tip de condiții stricte, dar nepopulare, impuse țării în timpul crizei datoriilor, când “troica” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional a obligat Grecia să facă reforme.

Mitsotakis a adăugat că și alte țări UE din sud consideră că propunerea de includere a unor “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, este “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană este suficientă şi nu este nevoie de “condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Mitsotakis a declarat pentru Financial Times că Grecia are “o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe “tranziţia verde”, “tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.

Premierul Greciei a făcut aceste comentarii cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul summit în persoană al liderilor UE după izbucnirea pandemiei, o reuniune extraordinară ce va avea loc în perioada 17-18 iulie la Bruxelles și care va fi consacrată negocierilor pentru instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și mai mulți lideri influenți precum cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron își doresc un acord până la finalul lunii iulie, în vreme ce grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – continuă să solicite o redresare economică bazată mai mult pe împrumuturi și mai puțin pe subvenții.

Principala condiționalitate propusă de Comisia Europeană și susținută de Germania prevede instituirea criteriului de respectare a statului de drept în accesarea fondurilor europene.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut statelor membre să își construiască un plan național de recuperare economică în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Angela Merkel și Ursula von der Leyen ne decid destinul european în următoarele șase luni. Vor trebui luate decizii ferme pentru a renaște unitatea UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Relația apropiată dintre cancelarul german Angela Merkel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pune și mai multă presiune pe cele două decidente de la vârful Uniunii Europene în vederea adoptării unor decizii pentru relansarea Europei, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

Într-o postare pe Facebook intitulată “Două doamne ne decid destinele”, președintele PMP a precizat că “toată atenția se îndreaptă spre Berlin”, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie președinția semestrială a Uniunii Europene.

“Până acum, omenirea a fost preocupată să gestioneze pandemia în sensul prevenirii extinderii COVID 19 prin autoizolare, distanțare fizică, igienă severă, dezbateri desfășurate preponderent în perimetrul originii virusului și a modului lui de răspândire. De acum încolo însă, pare ca ne-am obișnuit cu ideea că printre noi există un inamic invizibil de care trebuie să ne protejăm, prin urmare discuția va fi concentrată pe ce facem pentru a ne reveni din șocul produs în economie. În Europa, odată cu preluarea de către Germania a președinției rotative a Uniunii Europene, toată atenția se îndreaptă spre Berlin. În următoarele 6 luni, cancelarul german Angela Merkel va fi oficial la cârma Europei și va trebui să ia decizii ferme pentru a renaște unitatea europeană puternic afectată”, a spus Tomac.

“Practic, avem atât la Berlin, cât și la Bruxelles două doamne în fruntea Executivului care ne decid destinele în următoarele 6 luni. Faptul că șefa Guvernului german, Angela Merkel este foarte apropiată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înseamnă și mai multă presiune pe cele două decidente de la vârful UE”, a completat el.

Totodată, Tomac a subliniat că atât mediul de afaceri, cât și piețele de capital, precum și guvernele statelor membre respectă autoritatea și experiența cancelarului german, ceea ce constituie un mare avantaj pentru relansarea economică a Europei.

“Rămâne de văzut dacă și la București vom fi în măsură să fructificăm în următoarele șase luni oportunitățile oferite de guvernul european sau ne vom împiedica tot în chestiuni cu iz electoral, că doar avem două rânduri de alegeri în acest an și vorba unui PSDist: ce, la noi votează doamna Merkel?”, a conchis, retoric, eurodeputatul PMP.

Citiți și Ursula von der Leyen își pune mari speranțe în tandemul său cu Angela Merkel la cârma UE: Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă

Citiți și Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending