Connect with us

U.E.

Previziunile economice ale UE din primăvara anului 2020: Recesiune de proporții istorice, redresare incertă și riscuri de evoluție negativă pe fondul crizei Covid-19

Published

on

© IMF/ Twitter

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2020 sunt dominate de un „grad neobișnuit de incertitudine” și „riscuri de evoluție negativă” pe fondul crizei Covid-19, în contextul în care specialiștii se așteaptă la o contracție istorică de 7,5% a economiei Uniunii Europene și o contracție record de 7¾ % a zonei euro în 2020, însoțită de o creștere a deficitului blocului de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,5% anul acesta și de tendințe incerte de redresare care este strâns legată de măsurile de stabilizare economică și de evoluția pandemiei în fiecare stat membru.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracție-record de 7¾ % în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6¼ %. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7½ % în 2020 și va crește cu aproximativ 6 % în 2021. Previziunile în materie de creștere pentru UE și zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2019.

Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare. Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre.

O lovitură puternică dată creșterii, urmată de o redresare incompletă

Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunță ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se așteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârșitul anului 2021. Investițiile vor rămâne modeste, iar piața forței de muncă nu se va redresa în totalitate.

Menținerea unor măsuri de politică eficace la nivelul UE și la nivel național ca răspuns la criză va fi crucială pentru limitarea daunelor economice și pentru facilitarea unei redresări rapide și robuste, astfel încât economiile să poată reveni pe traiectoria unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii.

Se preconizează că șomajul se va accentua, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea acestuia

Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă.

În zona euro, se preconizează că rata șomajului va crește de la 7,5 % în 2019 la 9½ % în 2020, după care va scădea din nou la 8½ % în 2021. În UE, se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7 % în 2019 la 9 % în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8 % în 2021.

Unele state membre vor înregistra creșteri mai semnificative ale șomajului decât altele. Cele cu o proporție ridicată a lucrătorilor cu contracte pe termen scurt și cele în care o mare parte a forței de muncă depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile. Tinerii care intră pe piața forței de muncă în acest moment vor avea la rândul lor dificultăți în a-și asigura un prim loc de muncă.

O scădere abruptă a inflației

Se preconizează că, în acest an, prețurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii și al scăderii puternice a prețului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creșterile izolate ale prețurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2 % în 2020 și la 1,1 % în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 și la 1,3 % în 2021.

Măsurile decisive aplicate vor determina creșterea deficitelor și a datoriei publice

Statele membre au reacționat decisiv prin măsuri bugetare de limitare a pagubelor economice provocate de pandemie. „Stabilizatorii automați”, printre care se numără plățile aferente prestațiilor de securitate socială, împreună cu măsurile bugetare discreționare vor determina, după cum se pare, creșterea cheltuielilor. Ca urmare, se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro și al UE va crește de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8½% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3½% în 2021.

După ce a înregistrat o tendință descrescătoare începând cu 2014, ponderea datoriei publice în PIB va crește la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86 % în 2019 la 102¾ % în 2020 și apoi va scădea la 98¾ % în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va crește de la 79,4 % în 2019 la circa 95 % în acest an, după care va scădea la 92 % anul viitor.

Un grad neobișnuit de mare de incertitudine și riscuri de evoluție negativă

Previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluția pandemiei de coronavirus și la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referință pornește de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari și se concentrează pe o evoluție negativă.

O pandemie mai severă și mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referință pe care se bazează actualele previziuni. În absența unui răspuns comun ferm și rapid la nivelul UE, există riscul ca criza să provoace denaturări grave în cadrul pieței unice, precum și decalaje economice, financiare și sociale profund înrădăcinate între statele membre din zona euro. Există, de asemenea, riscul ca pandemia să declanșeze schimbări mai drastice și cu caracter permanent ale atitudinilor față de lanțurile valorice globale și cooperarea internațională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă și interconectată. Totodată, pandemia ar putea lăsa sechele permanente prin falimente și pagube pe termen lung aduse pieței forței de muncă.

Amenințarea reintroducerii taxelor vamale în schimburile comerciale dintre UE și Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziție ar putea duce, de asemenea, la reducerea creșterii economice, chiar dacă într-o măsură mai mică în UE decât în Regatul Unit.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

Published

on

© BMF/ Twitter

Germania nu este de acord ca Uniunea Europeană să constituie o nouă datorie comună pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, urmând modelul planului de redresare post-COVID-19, NextGenerationEU, a fost poziția ministrului german de finanțe, Christian Lindner, relatează AFP, citat de Agerpres.

”Germania refuză un fond suplimentar pe modelul mecanismului NextGenerationEU”, care stă la baza planului european de relansare post-COVID-19, şi guvernul de la Berlin ”nu susţine” o astfel de propunere, a răspuns ministrul Christian Lindner la o conferinţă de presă ce a succedat o reuniune a G7 în urma căreia miniștrii de finanțate ai statelor membre acestui grup și-au asumat să asigure Ucrainei 19,8 miliarde de dolari pentru a-i sprijini economia afectată de război.

Cu toate acestea, Berlinul este în favoarea unor mecanisme clasice ”de sprijin financiar pentru statele terţe” şi a căror eficacitate este dovedită de UE, a mai spus ministrul german despre propunerea privind constituirea unei noi datorii comune în cadrul UE, de data aceasta pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei.

Comisia Europeană a prezentat la 18 mai planuri pentru un răspuns imediat al UE care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și cadrul de reconstrucție a acesteia pe termen mai lung.

În viziunea sa, va fi necesar un efort financiar major la nivel mondial pentru a reconstrui țara în urma daunelor cauzate de război, pentru a pune bazele unei națiuni libere și prospere, ancorate în valorile europene, bine integrată în economia europeană și mondială și pentru a o sprijini de-a lungul parcursului său european.

Efortul de reconstrucție ar trebui să fie condus de autoritățile ucrainene în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri esențiali, precum cei din grupurile G7 și G20 și alte țări terțe, dar și cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile internaționale. Parteneriatele dintre orașele și regiunile din Uniunea Europeană și cele din Ucraina vor îmbogăți și vor accelera reconstrucția.

O platformă de coordonare internațională (”platforma pentru reconstrucția Ucrainei”), gestionată în comun de Comisie, reprezentând Uniunea Europeană, și de guvernul Ucrainei, ar funcționa ca un organism supraierarhic de guvernanță strategică, responsabil cu aprobarea unui plan de reconstrucție elaborat și pus în aplicare de Ucraina, căreia UE îi va furniza sprijin sub formă de capacități administrative și de asistență tehnică.

Această platformă ar reuni partenerii și organizațiile de sprijin, printre care statele membre ale UE, alți parteneri bilaterali și multilaterali și instituții financiare internaționale. Parlamentul Ucrainei și Parlamentul European ar urma să participe în calitate de observatori.

Citiți și:
Ministrul ucrainean de externe solicită G7 să confiște activele rusești înghețate și să le folosească la reconstrucția țării sale: Rusia trebuie să plătească

Planul de reconstrucție ”RebuildUkraine” aprobat de platformă, bazat pe o evaluare a nevoilor, ar constitui baza în raport cu care Uniunea Europeană și ceilalți parteneri vor stabili sectoarele prioritare selectate pentru finanțare și proiectele specifice.

Platforma ar urma să coordoneze resursele de finanțare și destinația acestora pentru a le optimiza utilizarea și va monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În Parlamentul European va fi organizat un vot menit să blocheze planul CE de a include gazele naturale și energia nucleară pe lista energiilor sustenabile

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

În Parlamentul European va fi organizat un vot menit să blocheze planul Comisiei Europene de includere a gazelor naturale şi energiei nucleare în lista energiilor sustenabile, conform unei rezoluţii semnate de 16 europarlamentari din grupuri politice care împreună formează o majoritate în legislativul european, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

Două comitete vor vota rezoluţia luna viitoare, după care va urma votul Parlamentului European. Puţini europarlamentari au însă o poziţie fermă pe acest subiect, astfel că nu este clar ce şanse de reuşită are acest demers impulsionat de europarlamentari din grupul Verzilor. Pentru aceasta este nevoie ca cel puţin jumătate din cei 705 de europarlamentari să voteze împotriva planului Comisiei Europene.

Aceasta din urmă a propus includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia UE, adică în lista comunitară cu energii compatibile cu Pactul Verde european şi care vor putea beneficia de finanţare pentru investiţii.

„Comisia Europeană a încălcat spiritul şi litera legii prin etichetarea ca sustenabile a unor surse de energie foarte controversate şi poluante”, a declarat Bas Eickhout, europarlamentar din grupul Verzilor şi unul dintre semnatarii rezoluţiei.

Propunerea Comisiei a venit după aproape doi ani de dezbateri aprinse în interiorul UE între statele membre şi europarlamentarii pro sau contra acestui plan conceput pentru atingerea obiectivelor europene de mediu şi combaterea încălzirii globale.

Statele care au cerut includerea gazului natural în taxonomie au insistat că aceasta le va ajuta să renunţe la cărbune, care este mai poluant. Cât despre energia nucleară, deşi aceasta nu are emisii de CO2, ea produce în schimb deşeuri radioactive, argument invocat de statele care se opun includerii ei în taxonomie, printre care şi Germania.

În luna februarie, Austria transmitea că va „pregăti toți pașii legali” pentru a ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia Comisiei Europene de a include gazele naturale și energia nucleară pe lista investițiilor pe care Uniunea Europeană le va finanța pentru atingerea decarbonizării.

Anterior acestui moment, Germania a prezentat obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil. 

Recent, guvernul de la Berlin a anunțat că Germania se va opune planurilor Comisiei Europene de a include energia nucleară pe lista investiţiilor sustenabile în taxonomia elaborată de blocul comunitar pentru etichetarea investiţiilor verzi, scrie Agerpres

De altfel, la mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate „durabile”.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor „verzi”, descrisă drept „un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

După consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, demarate la 31 decembrie, Comisia Europeană a prezentat la 2 februarie Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea prezentat.

Continue Reading

U.E.

Borrell: Pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, UE trebuie să favorizeze strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde

Published

on

© European Union, 2020

Pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, UE trebuie să favorizeze strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde, afirmă șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-un articol de opinie privind politica energetică a UE, în contextul publicării REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru eliminarea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și facilitarea tranziției ecologice. 

„În prezent, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Europei, cu peste 40% din consumul nostru. Dorim să punem capăt acestei dependențe până în 2027. Cea mai mare parte a gazului și a petrolului pe care le importăm din Rusia va fi înlocuită cu surse regenerabile sau cu eficiență și economii de energie. Noi produse de bază, cum ar fi hidrogenul, vor deveni mai relevante și vor fi comercializate la nivel internațional. În calitate de UE, pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, trebuie să favorizăm strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde, pentru a reduce la minimum riscul așa-numitelor <<active blocate>>”, scrie Josep Borrell.

Planul REPowerEU, prezentat miercuri de Comisie, în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu,  va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.

Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Potrivit șefului diplomației UE, utilizarea pe scară largă a hidrogenului pentru producția de energie „va schimba echilibrul global al puterii, deoarece capacitatea de a produce hidrogen din surse regenerabile este distribuită mult mai uniform decât cea de a produce petrol și gaze”.

© Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile (IRENA): Potențialul tehnic de producere a hidrogenului verde sub 1,5 USD/kg până în 2050, în EJ

Planul REPowerEU prevede o cantitate suplimentară de 20 de milioane de tone de hidrogen regenerabil până în 2030 pentru a înlocui gazul rusesc, inclusiv 10 milioane de tone de hidrogen importat.

În ceea ce privește aprovizionarea cu hidrogen ecologic, Borrell menționează că UE lucrează la un Parteneriat Mediteranean pentru Hidrogen Verde, care ar trebui să fie primul pas pentru o cooperare mai largă în domeniul hidrogenului regenerabil între Europa, Africa și Golf, o altă zonă cu resurse abundente pentru producerea de hidrogen. Africa de Sud și Namibia își dezvoltă, de asemenea, sectorul hidrogenului regenerabil și au atras interesul industriei UE.

„Cooperarea privind aprovizionarea cu hidrogen verde presupune promovarea consumului local de energie electrică și hidrogen din surse regenerabile și dezvoltarea industriilor verzi în țările partenere”, precizează oficialul european.

Potrivit acestuia, cadrul de reglementare al UE pentru hidrogen este cel mai avansat la nivel mondial. „Pe baza acestuia, ar trebui să conducem la dezvoltarea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme, iar pentru a o demara, UE ia în considerare lansarea unei Facilități Europene Globale pentru Hidrogen”, adaugă Borrell.

Cu toate acestea, șeful diplomației europene avertizează asupra necesității de a echilibra eliminarea dependenței de gazul rusesc pe termen lung, reprezentată de utilizarea tehnologiilor verzi, precum hidrogenul, cu cea pe termen scurt, cea din urmă presupunând importuri crescute de gaz din alte surse pe termen scurt. În acest sens, Borrell subliniază că „trebuie să găsim noi furnizori într-un mod coordonat”, fiind, astfel, „logic să încercăm să reproducem ambiția programului comun de achiziție de vaccinuri prin dezvoltarea unui <<mecanism comun de achiziție>> care să negocieze și să contracteze achizițiile de gaze în numele statelor membre participante”. „Nu am ajuns încă acolo, dar, deocamdată, am lansat o Platformă UE pentru Achiziționarea de Energie, deschisă, de asemenea, Ucrainei, Moldovei, Georgiei și Balcanilor de Vest, pentru a ne coordona eforturile și a facilita achizițiile comune de gaz și hidrogen”, amintește înaltul oficial.

Astfel, Borrell menționează că diversificarea aprovizionării este în curs de desfășurare atât pentru GNL, cât și pentru gazul natural distribuit prin conducte.

© EEAS

„Comisia Europeană și SUA au convenit deja asupra unor livrări suplimentare de gaz natural lichefiat (GNL) prin intermediul exporturilor americane, dar și cu alți parteneri. De asemenea, lucrăm cu Canada la posibile livrări de GNL și hidrogen. Înainte de această vară, UE își propune să încheie un acord trilateral cu Egiptul și Israelul privind aprovizionarea Europei cu GNL. Japonia și Coreea au redirecționat deja o serie de încărcături de GNL către Europa, iar Qatar este pregătit să faciliteze schimburile cu țările asiatice. Țările din Africa Subsahariană, în special din Africa de Vest, precum Nigeria (care furnizează deja 15% din importurile UE din 2021), Senegal și Angola, oferă, de asemenea, un potențial de GNL neexploatat”.

„În ceea ce privește gazul prin conducte, Norvegia și-a mărit deja livrările către Europa, iar Algeria și Azerbaidjanul și-au exprimat disponibilitatea de a face același lucru. Creșterea capacității gazoductului transadriatic (TAP) ar spori, de asemenea, aprovizionarea cu gaze a UE și a Balcanilor de Vest”, adaugă șeful diplomației UE.

De asemenea, aceste livrări suplimentare de gaze ar trebui să fie însoțite de combaterea scurgerilor de metan, este de părere Josep Borrell, informând că, pentru a favoriza acest lucru,  UE este pregătită să instituie sisteme reciproc avantajoase de tipul „Tu colectezi/noi cumpărăm”.

„Cel puțin 46 miliarde de metri cubi de gaze naturale se pierd în fiecare an în țările care ar putea aproviziona UE din cauza evacuărilor și arderilor. Până la 70 % din aceste emisii de metan din sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui ar putea fi oprite cu ajutorul tehnologiei actuale, iar aproape jumătate dintre ele fără niciun cost”, explică acesta.

În cele din urmă, șeful diplomației europene amintește că „energia a fost întotdeauna o problemă geopolitică centrală și, odată cu războiul împotriva Ucrainei și lupta împotriva schimbărilor climatice, a devenit mai accentuată ca niciodată”. În acest sens, el îndeamnă la transformarea slăbiciunii actuale a UE, adică dependența de combustibilii fosili importați, în special din Rusia, într-un punct forte „prin accelerarea propriei noastre tranziții ecologice și prin preluarea rolului de lider în tranziția globală și prin sprijinirea țărilor emergente și în curs de dezvoltare în gestionarea acestei schimbări”. 

Continue Reading

Facebook

NATO11 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA12 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA13 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA17 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.18 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU19 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending