Connect with us

U.E.

Previziunile economice ale UE din primăvara anului 2020: Recesiune de proporții istorice, redresare incertă și riscuri de evoluție negativă pe fondul crizei Covid-19

Published

on

© IMF/ Twitter

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2020 sunt dominate de un „grad neobișnuit de incertitudine” și „riscuri de evoluție negativă” pe fondul crizei Covid-19, în contextul în care specialiștii se așteaptă la o contracție istorică de 7,5% a economiei Uniunii Europene și o contracție record de 7¾ % a zonei euro în 2020, însoțită de o creștere a deficitului blocului de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,5% anul acesta și de tendințe incerte de redresare care este strâns legată de măsurile de stabilizare economică și de evoluția pandemiei în fiecare stat membru.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracție-record de 7¾ % în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6¼ %. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7½ % în 2020 și va crește cu aproximativ 6 % în 2021. Previziunile în materie de creștere pentru UE și zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2019.

Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare. Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre.

O lovitură puternică dată creșterii, urmată de o redresare incompletă

Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunță ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se așteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârșitul anului 2021. Investițiile vor rămâne modeste, iar piața forței de muncă nu se va redresa în totalitate.

Menținerea unor măsuri de politică eficace la nivelul UE și la nivel național ca răspuns la criză va fi crucială pentru limitarea daunelor economice și pentru facilitarea unei redresări rapide și robuste, astfel încât economiile să poată reveni pe traiectoria unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii.

Se preconizează că șomajul se va accentua, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea acestuia

Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă.

În zona euro, se preconizează că rata șomajului va crește de la 7,5 % în 2019 la 9½ % în 2020, după care va scădea din nou la 8½ % în 2021. În UE, se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7 % în 2019 la 9 % în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8 % în 2021.

Unele state membre vor înregistra creșteri mai semnificative ale șomajului decât altele. Cele cu o proporție ridicată a lucrătorilor cu contracte pe termen scurt și cele în care o mare parte a forței de muncă depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile. Tinerii care intră pe piața forței de muncă în acest moment vor avea la rândul lor dificultăți în a-și asigura un prim loc de muncă.

O scădere abruptă a inflației

Se preconizează că, în acest an, prețurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii și al scăderii puternice a prețului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creșterile izolate ale prețurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2 % în 2020 și la 1,1 % în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 și la 1,3 % în 2021.

Măsurile decisive aplicate vor determina creșterea deficitelor și a datoriei publice

Statele membre au reacționat decisiv prin măsuri bugetare de limitare a pagubelor economice provocate de pandemie. „Stabilizatorii automați”, printre care se numără plățile aferente prestațiilor de securitate socială, împreună cu măsurile bugetare discreționare vor determina, după cum se pare, creșterea cheltuielilor. Ca urmare, se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro și al UE va crește de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8½% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3½% în 2021.

După ce a înregistrat o tendință descrescătoare începând cu 2014, ponderea datoriei publice în PIB va crește la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86 % în 2019 la 102¾ % în 2020 și apoi va scădea la 98¾ % în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va crește de la 79,4 % în 2019 la circa 95 % în acest an, după care va scădea la 92 % anul viitor.

Un grad neobișnuit de mare de incertitudine și riscuri de evoluție negativă

Previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluția pandemiei de coronavirus și la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referință pornește de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari și se concentrează pe o evoluție negativă.

O pandemie mai severă și mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referință pe care se bazează actualele previziuni. În absența unui răspuns comun ferm și rapid la nivelul UE, există riscul ca criza să provoace denaturări grave în cadrul pieței unice, precum și decalaje economice, financiare și sociale profund înrădăcinate între statele membre din zona euro. Există, de asemenea, riscul ca pandemia să declanșeze schimbări mai drastice și cu caracter permanent ale atitudinilor față de lanțurile valorice globale și cooperarea internațională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă și interconectată. Totodată, pandemia ar putea lăsa sechele permanente prin falimente și pagube pe termen lung aduse pieței forței de muncă.

Amenințarea reintroducerii taxelor vamale în schimburile comerciale dintre UE și Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziție ar putea duce, de asemenea, la reducerea creșterii economice, chiar dacă într-o măsură mai mică în UE decât în Regatul Unit.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Laura Codruța Kövesi: Nu există nicio țară curată în UE în ceea ce privește infracțiunile cu fonduri europene. Parchetul European va prioritiza fenomenul

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, consideră că „nu există nicio țară curată” în UE în ceea ce privește frauda cu fonduri europene, în ciuda discrepanțelor uriașe privind investigarea infracțiunilor de acest tip între statele membre. În acest sens, ea a vorbit despre o prioritizare a fenomenului odată cu operaționalizarea de la 1 iunie a Parchetului European (EPPO), potrivit unui interviul acordat revistei Risk & Compliance Journal, o publicaţie online a The Wall Street Journal, și preluat de Agerpres.

„În ceea ce priveşte investigaţiile legate de fraudele cu fonduri UE, acestea nu au fost întotdeauna prima prioritate a autorităţilor naţionale. Până acum am văzut că există discrepanţe uriaşe între statele membre. Avem state membre care au investigat cinci sau şase cazuri într-un an. Alte state membre au investigat sute de cazuri într-un an. În opinia mea, nu există nicio ţară curată. În acele state membre în care numărul de cazuri nu a fost atât de mare, acest lucru nu înseamnă că acestea sunt curate. Poate că nu au detectat infracţiunile; poate că nu au tratat acest fenomen ca pe o prioritate. Acum, având EPPO, acest lucru se va schimba”, a declarat Laura Codruța Kövesi, potrivit WSJ, care a publicat vineri extrase pe site-ul său.

Șefa EPPO a mai precizat că instituția pe care o conduce a înregistrat până acum mai mult de 300 de cazuri care i-au fost sesizate de la lansarea sa la 1 iunie şi a estimat prima punere sub acuzare până la sfârşitul anului.

De asemenea, procurorul-șef european a adus în discuție nevoia mai mare de personal specializat a EPPO pentru a trata toate cazurile pe care le va primi și și-a exprimat speranța că, începând din 2022, Comisia Europeană va aloca mai multe resurse pentru a putea angaja mai mulți oameni, în prezent fiind necesară o aprobare în direcția aceasta. 

„Încă nu avem suficiente resurse. Avem nevoie de mai mult personal, încă cel puţin 50 de persoane aici, în Luxemburg, pentru a putea avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari şi pentru a trata toate cazurile pe care le vom primi. Sper că pentru anul viitor vom primi mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a declarat Kövesi, care a mai explicat că a primit mai mulţi bani pentru bugetul Parchetului, dar nu a primit aprobarea de a angaja mai mulţi oameni. „Şi ce ar trebui să fac, să cumpăr flori pentru birou? Nu, ar trebui să folosim banii într-un mod înţelept. Ar trebui să folosim banii pentru a angaja mai mulţi oameni, pentru că avem nevoie de mai mulţi oameni. Aşa că acum mă aflu în situaţia (în care cer organului decizional al EPPO) să returneze nişte bani (Comisiei Europene) pentru că… nu avem aprobarea de a angaja mai mulţi oameni”,  a adăugat procurorul-șef european.

Parchetul European (EPPO) și-a început activitatea oficială de investigație și urmărire penală la 1 iunie 2021.

EPPO este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

  • frauda în materie de cheltuieli și venituri;
  • frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
  • spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
  • corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
  • participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 și finanțat din bugetul UE, EPPO este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor. În structura sa actuală, 22 de state membre ale UE participă la această cooperare consolidată.

Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Continue Reading

ROMÂNIA

UE: Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relația cu Rusia, rolul UE în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și evoluțiile din Belarus, temele principale pe agendă

Published

on

© European Union 2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 21 iunie 2021, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care se va desfășura la Luxemburg, informează un comunicat de presă.

În cadrul reuniunii, miniștrii de externe europeni vor aborda cele mai recente evoluții în relația UE – Rusia, rolul UE în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, precum și situația din Mali/Sahel, Liban, Iran, Turcia și Etiopia. De asemenea, vor avea dezbateri referitoare evoluțiile din Belarus, America Latină și Irak, inclusiv în cadrul un schimb de opinii informal cu ministrul de externe irakian, Fuad Hussein. În marja CAE, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, va găzdui un mic-dejun informal cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Discuțiile referitoare la Belarus au ca obiectiv evaluarea stadiului implementării deciziilor liderilor europeni de la reuniunea din 24-25 mai, ca răspuns la continuarea acțiunilor represive inacceptabile ale regimului de la Minsk, inclusiv deturnarea zborului civil Ryanair. Vor fi, de asemenea, evaluate modalitățile prin care UE poate susține societatea civilă, inclusiv din perspectiva unui viitor democratic al țării. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu se va referi la importanța acțiunilor UE privind adoptarea unui pachet cuprinzător de sancțiuni și adoptarea de măsuri restrictive în domenii economice relevante, pentru a transmite un mesaj politic puternic autorităților din Belarus și, în același timp, la identificarea pașilor următori în vederea promovării Planului economic pentru un Belarus democratic, ca măsură pozitivă a UE în sprijinul populației, proiect propus în octombrie 2020 de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon și lituanian. De asemenea, va prezenta, inclusiv în cadrul schimbului de opinii cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, acțiunile de sprijin pentru societatea civilă întreprinse și avute în vedere de România.

În ceea ce privește Rusia, discuțiile au loc în pregătirea dezbaterii liderilor europeni din 24-25 iunie 2021, în baza Comunicării comune a Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă privind relațiile UE-Rusia. Șeful diplomației române va reitera necesitatea unei abordări unitare și strategice și importanța celor cinci principii directoare ale UE în relația cu Rusia, pe baza cărora trebuie să continue acțiunile UE în această relație. 

Dezbaterea privind Irak și dejunul informal cu ministrul irakian de externe, Fuad Hussein, vor viza evoluțiile interne, cu accent pe alegerile parlamentare ce vor fi organizate în toamna acestui an, stadiul reformelor, situație de securitate, precum și situația regională. Ministrul român al afacerilor externe va sublinia importanța unui sprijin sporit al UE pentru democratizarea și asigurarea stabilității Irakului și va exprima sprijinul României pentru organizarea unei misiuni a UE de observare a alegerilor pentru ca acestea să fie libere, corecte și incluzive. Va reliefa importanța strategică a Irakului pentru stabilitatea regiunii și va menționa implicarea constantă a României în susținerea eforturilor în această privință.

Discuția privind Turcia va avea loc în pregătirea reuniunii liderilor europeni care va avea loc la 24-25 iunie 2021. România va exprima susținerea pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor cu Turcia, fiind necesară continuarea eforturilor pentru menținerea unei oferte pozitive, în cadrul parametrilor definiți în Declarația din martie 2021 a liderilor, cu accent pe reluarea Dialogurilor la nivel înalt, cooperarea economică și contactele interumane.

Discuțiile privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) se vor referi la activitatea Reprezentantului special al UE, Sven Koopmans, precum și la evoluțiile interne recente. România va exprima sprijin pentru mandatul Reprezentantului Special al UE pentru PPOM și va saluta eforturile depuse de acesta în vederea reluării activității Cvartetului.

Situația din Mali va fi abordată din perspectiva evoluțiilor îngrijorătoare în contextul celei de a doua lovituri de stat în decurs de nouă luni. Ministrul afacerilor externe va informa cu privire la dezvoltările susținute de România, ca președinție a Comunității Democrațiilor, cu privire la situația din această țară (http://www.mae.ro/node/55903).

Miniștrii vor avea o discuție strategică privind America Latină și Caraibi, în contextul impactului puternic al pandemiei asupra acestei regiuni, precum și al deteriorării situației în urma evoluțiilor politice și socio-economice. România va exprima sprijinul atât pentru consolidarea angajamentului UE față de regiune, în conformitate cu deciziile Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie 2020, cât și pentru cooperarea la nivel regional și multilateral.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Garanția pentru Copii. Dragoș Pîslaru: Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al grupului Renew Europe privind Garanția Europeană pentru Copii, potrivit unei postări pe Facebook.

 

„Avem de susținut o generație care, în literatura de specialitate, se numește <<generația lockdown>> sau <<generația carantinei>>. Dintre ei, în România sunt 1,4 milioane de copii în situații vulnerabile. Jumătate merg la culcare înfometați și sunt în excluziune socială. Dacă vă e greu să cuprindeți cu mintea acest număr, ei bine, vorbim despre populația totală a două județe mari din România. Sau a patru municipii dintre cele mai mari. Vă puteți imagina? Avem însă acum o șansă pentru ei pe care nu avem voie să o ratăm. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta Garanția pentru Copii, o oportunitate de dezvoltare pentru generația următoare. Generația care <<ar trebui să ne plătească pensiile>>, după cum spun unii fără să ia în calcul că mai întâi ar trebui să facem noi ceva pentru bunăstarea celor mici”, spune Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul atrage atenția că guvernanții din România au prioritizat copiii doar pe hârtie, fără a o face și în practică. De aceea, spune el, este nevoie de un ambasador al copiilor care să supervizeze implementarea proiectelor destinate acestora și finanțate prin Garanție.

„În orice program politic din ultimii 30 de ani, în România, copiii au fost întotdeauna menționați printre priorități. La alocarea resurselor și modul în care este respectată prioritatea, lucrurile, știm bine, au cam scârțâit. Ceea ce ne spune că ei nu mai trebuie să fie dependenți de o parte sau de alta a spectrului politic. Asta înseamnă că, odată ce România va prezenta planul său sprijinit pe fondurile ce ar urma să vină prin Garanție, un coordonator național va veghea asupra implementării proiectelor și va împinge cât mai sus prioritățile pe agenda Guvernului și Parlamentului. Nu un funcționar, ci un ambasador al copiilor”, menționează Dragoș Pîslaru. 

Totodată, politicianul precizează că proiectele pentru copiii vulnerabili pot fi realizate cu ajutorul ONG-urilor și al Direcțiilor de Asistență Socială, iar succesul pe teren poate garanta plasarea României în avangarda europeană privind combaterea problemelor întâmpinate de copiii și tinerii „generației lockdown”, per ansamblu.

„Avem la îndemână nenumărate resurse și bune practici. Există ONG-uri în domeniul educațional care fac minuni, trimițând oameni extrem de bine pregătiți în zonele rurale, există și Direcții și birouri de Asistență Socială performante, există nenumărate ONG-uri cu programe pentru copii în ceea ce privește sănătatea, prevenția, educația. Tot ce trebuie să facem este să scalăm programele și să le ducem mai departe, acolo unde este nevoie. Nu trebuie să reinventăm roata. Iar dacă ne facem bine treaba, România nu are numai de recuperat decalaje: am putea fi chiar în avangarda Europei în ceea ce înseamnă conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității acestei generații de copii și tineri”, a mai adăugat Dragoș Pîslaru.

Comisia Europeană a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Garanția Europeană pentru Copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru Copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.

Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul UE urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.

Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.5 hours ago

Laura Codruța Kövesi: Nu există nicio țară curată în UE în ceea ce privește infracțiunile cu fonduri europene. Parchetul European va prioritiza fenomenul

ROMÂNIA6 hours ago

UE: Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relația cu Rusia, rolul UE în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și evoluțiile din Belarus, temele principale pe agendă

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Garanția pentru Copii. Dragoș Pîslaru: Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”

ROMÂNIA8 hours ago

Companie de agrotech: Digitalizarea agriculturii poate dubla veniturile fermierilor și accelerează competitivitatea

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

U.E.13 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA1 day ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO7 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Team2Share

Trending