Connect with us

U.E.

Previziunile economice ale UE din primăvara anului 2020: Recesiune de proporții istorice, redresare incertă și riscuri de evoluție negativă pe fondul crizei Covid-19

Published

on

© IMF/ Twitter

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2020 sunt dominate de un „grad neobișnuit de incertitudine” și „riscuri de evoluție negativă” pe fondul crizei Covid-19, în contextul în care specialiștii se așteaptă la o contracție istorică de 7,5% a economiei Uniunii Europene și o contracție record de 7¾ % a zonei euro în 2020, însoțită de o creștere a deficitului blocului de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,5% anul acesta și de tendințe incerte de redresare care este strâns legată de măsurile de stabilizare economică și de evoluția pandemiei în fiecare stat membru.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracție-record de 7¾ % în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6¼ %. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7½ % în 2020 și va crește cu aproximativ 6 % în 2021. Previziunile în materie de creștere pentru UE și zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2019.

Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare. Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre.

O lovitură puternică dată creșterii, urmată de o redresare incompletă

Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunță ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se așteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârșitul anului 2021. Investițiile vor rămâne modeste, iar piața forței de muncă nu se va redresa în totalitate.

Menținerea unor măsuri de politică eficace la nivelul UE și la nivel național ca răspuns la criză va fi crucială pentru limitarea daunelor economice și pentru facilitarea unei redresări rapide și robuste, astfel încât economiile să poată reveni pe traiectoria unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii.

Se preconizează că șomajul se va accentua, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea acestuia

Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă.

În zona euro, se preconizează că rata șomajului va crește de la 7,5 % în 2019 la 9½ % în 2020, după care va scădea din nou la 8½ % în 2021. În UE, se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7 % în 2019 la 9 % în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8 % în 2021.

Unele state membre vor înregistra creșteri mai semnificative ale șomajului decât altele. Cele cu o proporție ridicată a lucrătorilor cu contracte pe termen scurt și cele în care o mare parte a forței de muncă depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile. Tinerii care intră pe piața forței de muncă în acest moment vor avea la rândul lor dificultăți în a-și asigura un prim loc de muncă.

O scădere abruptă a inflației

Se preconizează că, în acest an, prețurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii și al scăderii puternice a prețului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creșterile izolate ale prețurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2 % în 2020 și la 1,1 % în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 și la 1,3 % în 2021.

Măsurile decisive aplicate vor determina creșterea deficitelor și a datoriei publice

Statele membre au reacționat decisiv prin măsuri bugetare de limitare a pagubelor economice provocate de pandemie. „Stabilizatorii automați”, printre care se numără plățile aferente prestațiilor de securitate socială, împreună cu măsurile bugetare discreționare vor determina, după cum se pare, creșterea cheltuielilor. Ca urmare, se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro și al UE va crește de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8½% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3½% în 2021.

După ce a înregistrat o tendință descrescătoare începând cu 2014, ponderea datoriei publice în PIB va crește la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86 % în 2019 la 102¾ % în 2020 și apoi va scădea la 98¾ % în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va crește de la 79,4 % în 2019 la circa 95 % în acest an, după care va scădea la 92 % anul viitor.

Un grad neobișnuit de mare de incertitudine și riscuri de evoluție negativă

Previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluția pandemiei de coronavirus și la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referință pornește de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari și se concentrează pe o evoluție negativă.

O pandemie mai severă și mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referință pe care se bazează actualele previziuni. În absența unui răspuns comun ferm și rapid la nivelul UE, există riscul ca criza să provoace denaturări grave în cadrul pieței unice, precum și decalaje economice, financiare și sociale profund înrădăcinate între statele membre din zona euro. Există, de asemenea, riscul ca pandemia să declanșeze schimbări mai drastice și cu caracter permanent ale atitudinilor față de lanțurile valorice globale și cooperarea internațională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă și interconectată. Totodată, pandemia ar putea lăsa sechele permanente prin falimente și pagube pe termen lung aduse pieței forței de muncă.

Amenințarea reintroducerii taxelor vamale în schimburile comerciale dintre UE și Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziție ar putea duce, de asemenea, la reducerea creșterii economice, chiar dacă într-o măsură mai mică în UE decât în Regatul Unit.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

Statele Unite și Slovenia au semnat o declarație privind securitatea rețelei 5G: UE trebuie să lucreze cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei

Published

on

© US Department of State/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi ministrul de externe sloven Anze Logar au semnat joi, în oraşul sloven Bled, o declaraţie ”despre securitatea reţelei 5G” pentru protejarea spaţiului cibernetic local, în special contra influenţei Chinei, fără însă ca aceasta să fie menţionată explicit, relatează agenţia EFE.

”Partidul Comunist Chinez doreşte să restrângă libertatea voastră, a tuturor”, a spus Pompeo la o conferinţă de presă după ceremonia de semnare a documentului, asemănător celui pe care Washingtonul l-a impulsionat cu alte state precum România și Polonia.

Declaraţia, deşi nu menţionează explicit China sau compania Huawei, face de fapt referire la acestea, lucru pe care de altfel l-a transmis şi şeful diplomaţiei americane în comentariile sale, subliniază Agerpres.

Pentru Washington este vorba despre un răspuns în faţa faptului că ”oamenii doresc să trăiască în libertate” şi a insistat ca întreaga Uniune Europeană să coopereze îndeaproape cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei.

Washingtonul, care se confruntă cu Beijingul pentru controlul tehnologiei 5G, doreşte ca europenii să excludă orice cooperare cu Huawei pentru realizarea reţelelor 5G.

”SUA este unica forţă a lumii occidentale capabilă să se confrunte cu pericolul atacurilor hibride, care includ arme cibernetice, biologice”, printre altele, a spus la rândul său la aceeaşi conferinţă de presă premierul sloven Janez Jansa.

Șeful diplomației americane efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și continuă în Slovenia, în Austria și în Polonia. Miercuri, la Praga, Mike Pompeo a aprecizat că forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, acesta solicitând ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

În ce privește securitatea rețelei 5G, Pompeo a afirmat într-un articol publicat săptămâna trecută pe pagina Departamentului de Stat că țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională.

De altfel, SUA promovează în rândul țărilor aliate inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

 

Continue Reading

U.E.

Liban: Zborul umanitar al UE ajunge la Beirut cu echipamente medicale și medicamente

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În această dimineață, un zbor umanitar al UE a aterizat la Beirut, Liban, cu peste 17 tone de materiale umanitare, medicamente și echipamente medicale la bord. Costul transportului a fost acoperit integral de Comisia Europeană, în timp ce transportul de mărfuri a fost achiziționat de partenerii umanitari ai UE, UNICEF și organizația Médecins du monde, informează un comunicat.

Materialele de urgență vor asigura accesul la sănătate pentru cei mai vulnerabili în urma exploziei din Beirut și în contextul pandemiei coronavirusului.

„Uniunea Europeană continuă să ofere ajutor Libanului. Acest zbor aerian îmbunătățește furnizarea de echipamente medicale pentru a sprijini sistemul local de asistență medicală, oferind ajutor celor care au cea mai mare nevoie”, a declarat Janez Lenarčič, comisar european pentru gestionarea crizelor.

Ajutorul umanitar este parte a răspunsului de urgență al UE în urma exploziilor devastatoare din capitala Beirut, din 4 august, care au pus presiuni suplimentare asupra sistemului de sănătate libanez deja suprasolicitat din cauza pandemiei coronavirusului.

În urma exploziilor, 19 țări au oferit servicii specializate de căutare și salvare, echipe de evaluare chimică și echipe medicale, precum și echipamente medicale și alte forme de asistență prin mecanismul de protecție civilă al UE.

Continue Reading

ROMÂNIA

Declarație comună a miniștrilor muncii din Germania și România: Autorităţile germane vor intensifica controalele la angajatorii unde lucrează muncitori români

Published

on

© Violeta Alexandru/ Facebook

Autorităţile germane vor intensifica numărul controalelor la angajatorii din Germania la care lucrează muncitori români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis, joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună remisă la finalul videoconferinţei pe care au avut-o pe parcursul zilei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), în timpul discuţiei al cărei subiect principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai atent.

“În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul contractului încheiat. În Germania, drepturile lucrătorilor români trebuie respectate şi mai atent aplicate”, se menţionează în declaraţia comună remisă de cei doi miniştri.

Înregistrarea obligatorie a timpului de lucru pentru muncitorii români din Germania este o altă măsură avută în vedere de Hubertus Heil şi de Violeta Alexandru.

“Germania va face un pas important în ceea ce priveşte Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru, precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele trei tipuri de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor”, se precizează în declaraţia comună a celor doi miniştri ai Muncii.

Hubertus Heil şi Violeta Alexandru s-au angajat ca cele două ţări să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea drepturilor lucrătorilor sezonieri.

“De asemenea, dorim să ne unim forţele la nivel european pentru a aplica mai eficient actualele drepturi ale lucrătorilor, inclusiv ale sezonierilor. Ne propunem să realizăm progrese semnificative în acest domeniu prin proiectul Consiliului privind concluziile referitoare la lucrătorii sezonieri, document pe care am dori să-l adoptăm la Consiliul din octombrie al miniştrilor pentru ocuparea forţei de muncă şi politici sociale. Suntem determinaţi în intensificarea cooperării bilaterale. Astăzi, am făcut acest lucru prin intermediul video-conferinţei, dar în viitorul apropiat sperăm să avem din nou întâlniri faţă în faţă. Programul comun de lucru al ministerelor noastre include o revizuire a protecţiei sociale şi o mai bună consiliere pentru lucrătorii români din Germania cu privire la drepturile lor, obiectiv ce va fi realizat simultan în cele două ţări”, se menţionează în declaraţia comună a miniştrilor Muncii din Germania şi din România.

Videoconferinţa de joi dintre cei doi miniştri a fost organizată după ce oficialul german şi-a anulat în ultimul moment, miercuri, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti, potrivit comunicatului MMPS. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending