Creșterea economică a României s-a aflat pe un traseu descendent în 2019, cu o valoare estimată la 3,9%, iar pentru 2020 se previzionează o mențiere la 3,8%. Chiar și așa, România va avea al doilea cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, după Malta, cu o valoare estimată la 4%, indică datele publicate joi, 13 februarie, de Comisia Europeană.
Previziunile economice din iarna anului 2020, publicate astăzi, estimează că economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată. Zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro în 1999. Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021. Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019.
Aceste previziuni în creștere vin pe fondul unei reduceri a ritmului economiei românești în 2019. Creșterea PIB real a scăzut de la un vârf post-criză de 7,1% în 2017 la 4,4% în 2018 și s-a moderat la 3,9% în 2019.
Consumul privat a rămas principalul motor de creștere, rezultat al unei piețe a muncii restrictive (caracterizată printr-o rată scăzută a șomajului, un raport negativ între ocupare și părăsirea locului de muncă, perioade scurte de șomaj în medie și (de obicei) presiune ascendentă asupra salariilor) și creșteri salariale mari, în special în sectorul public.
Se preconizează că investițiile au contribuit semnificativ la creșterea economică în 2019, sprijinite în principal de sectorul construcțiilor. Contribuția exporturilor nete la creșterea PIB a fost negativă în 2019, atât importurile cât și exporturile fiind în scădere. Cererea externă mai scăzută a fost principala cauză a încetinirii exporturilor și a dus, de asemenea, la o scădere a producției industriale.
Se estimează că creșterea PIB real va rămâne robustă la 3,8% în 2020 și la 3,5% în 2021. În acest sens, se estimează că stimularea fiscală semnificativă planificată pentru 2020 și 2021 va oferi un nou impuls consumului privat, stimulând în același timp importurile. Se preconizează că investițiile vor rămâne puternice în 2020, sprijinite de sectorul construcțiilor și de o utilizare mai mare a fondurilor de investiții ale UE. Inversarea la începutul anului 2020 a măsurilor introduse în decembrie 2018 privind impozitarea activităților bancare și a energiei ar trebui să favorizeze investițiile private. Se preconizează că contribuția exporturilor nete va rămâne negativă pe orizontul prognozat, ceea ce duce la o înrăutățire a deficitului de cont curent deja ridicat.
La nivelul Uniunii Europene, România va înregistra, potrivit previziunilor, al doilea cel mai ridicat ritm de creștere economică (3,8%), după Malta (4%) și înaintea Irlandei (3,6%), Poloniei(3,3%), Ungariei (3.2%) și Bulgariei (2.9%). La polul opus, cea mai mică creștere economică va fi înregistrată în Franța, Germania (ambele 1.1%) și Italia (0,3%).
Balanța riscurilor pentru perspectivele de creștere economică prezintă tendințe negative. Poziția politicii fiscale va fi un factor determinant esențial al evoluției creșterii economice în 2020 și 2021. O continuare a politicilor fiscale în expansiune care agravează dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor și duce la costuri mai mari de finanțare. În schimb, demararea unei consolidări fiscale atât de necesare ar contribui la corectarea dezechilibrelor acumulate, dar ar duce, de asemenea, la o creștere economică oarecum mai scăzută pe orizontul de prognoză. Perpetuarea imprevizibilității legislative sau deteriorarea rapidă a deficitului fiscal ar putea afecta și mediul de afaceri din România și pot perspectivele de investiții.
După un vârf de 4,1% în 2018, inflația IAPC (Indicele armonizat al prețurilor de consum) a scăzut ușor și a înregistrat o medie de 3,9% în 2019. Declinul inflației totale în a doua jumătate a anului 2019 s-a datorat în principal scăderii prețurilor la produse alimentare și energie. Rata medie anuală a inflației este prognozată să scadă la 3,4% în 2020 și 3,3% în 2021. Inflația de bază a rămas ridicată în 2019, crescând la 3,8% anual, dar se așteaptă să scadă în 2020 și 2021.
