Connect with us

ROMÂNIA

Previziunile economice de iarnă: România va înregistra o creștere economică de 3,8% în 2020, al doilea cel mai mare ritm de creștere din UE

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Creșterea economică a României s-a aflat pe un traseu descendent în 2019, cu o valoare estimată la 3,9%, iar pentru 2020 se previzionează o mențiere la 3,8%. Chiar și așa, România va avea al doilea cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, după Malta, cu o valoare estimată la 4%, indică datele publicate joi, 13 februarie, de Comisia Europeană.

Previziunile economice din iarna anului 2020, publicate astăzi, estimează că economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată. Zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro în 1999. Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021. Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019.

Aceste previziuni în creștere vin pe fondul unei reduceri a ritmului economiei românești în 2019. Creșterea PIB real a scăzut de la un vârf post-criză de 7,1% în 2017 la 4,4% în 2018 și s-a moderat la 3,9% în 2019.

Consumul privat a rămas principalul motor de creștere, rezultat al unei piețe a muncii restrictive (caracterizată printr-o rată scăzută a șomajului, un raport negativ între ocupare și părăsirea locului de muncă, perioade scurte de șomaj în medie și (de obicei) presiune ascendentă asupra salariilor) și creșteri salariale mari, în special în sectorul public.

Se preconizează că investițiile au contribuit semnificativ la creșterea economică în 2019, sprijinite în principal de sectorul construcțiilor. Contribuția exporturilor nete la creșterea PIB a fost negativă în 2019, atât importurile cât și exporturile fiind în scădere. Cererea externă mai scăzută a fost principala cauză a încetinirii exporturilor și a dus, de asemenea, la o scădere a producției industriale.

Se estimează că creșterea PIB real va rămâne robustă la 3,8% în 2020 și la 3,5% în 2021. În acest sens, se estimează că stimularea fiscală semnificativă planificată pentru 2020 și 2021 va oferi un nou impuls consumului privat, stimulând în același timp importurile. Se preconizează că investițiile vor rămâne puternice în 2020, sprijinite de sectorul construcțiilor și de o utilizare mai mare a fondurilor de investiții ale UE. Inversarea la începutul anului 2020 a măsurilor introduse în decembrie 2018 privind impozitarea activităților bancare și a energiei ar trebui să favorizeze investițiile private. Se preconizează că contribuția exporturilor nete va rămâne negativă pe orizontul prognozat, ceea ce duce la o înrăutățire a deficitului de cont curent deja ridicat.

La nivelul Uniunii Europene, România va înregistra, potrivit previziunilor, al doilea cel mai ridicat ritm de creștere economică (3,8%), după Malta (4%) și înaintea Irlandei (3,6%), Poloniei(3,3%), Ungariei (3.2%) și Bulgariei (2.9%). La polul opus, cea mai mică creștere economică va fi înregistrată în Franța, Germania (ambele 1.1%) și Italia (0,3%).

Balanța riscurilor pentru perspectivele de creștere economică prezintă tendințe negative. Poziția politicii fiscale va fi un factor determinant esențial al evoluției creșterii economice în 2020 și 2021. O continuare a politicilor fiscale în expansiune care agravează dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor și duce la costuri mai mari de finanțare. În schimb, demararea unei consolidări fiscale atât de necesare ar contribui la corectarea dezechilibrelor acumulate, dar ar duce, de asemenea, la o creștere economică oarecum mai scăzută pe orizontul de prognoză. Perpetuarea imprevizibilității legislative sau deteriorarea rapidă a deficitului fiscal ar putea afecta și mediul de afaceri din România și pot perspectivele de investiții.

După un vârf de 4,1% în 2018, inflația IAPC (Indicele armonizat al prețurilor de consum) a scăzut ușor și a înregistrat o medie de 3,9% în 2019. Declinul inflației totale în a doua jumătate a anului 2019 s-a datorat în principal scăderii prețurilor la produse alimentare și energie. Rata medie anuală a inflației este prognozată să scadă la 3,4% în 2020 și 3,3% în 2021. Inflația de bază a rămas ridicată în 2019, crescând la 3,8% anual, dar se așteaptă să scadă în 2020 și 2021.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

Published

on

© Ministerul Culturii/ Facebook

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a atenua efectele pandemiei asupra sectoarelor culturale şi creative şi pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, oficialul român a formulat această propunere cu prilejul participării sale la Consiliul Educaţie, Tineret, Cultură, Sport al Uniunii Europene – secţiunea Cultură şi Audiovizual, desfăşurat marţi, la Bruxelles şi a lansat un apel către omologii săi pentru susţinerea acestei iniţiative.

”Fiecare ţară are propriile exemple cu privire la depăşirea unor situaţii critice prin artă şi prin cultură. Deşi omenirea este, în acest moment, supusă unor grele încercări, aceşti doi ani de restricţii, izolare şi înstrăinare ne-au arătat că, prin cultură, putem redobândi umanitatea, dând dovadă de rezilienţă. Aşadar, vă propun să reflectăm astăzi la posibila desemnare a anului 2023 drept Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a identifica împreună noi măsuri de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative şi pentru a valorifica potenţialul acestora în asigurarea tranziţiei verzi şi digitale”, a declarat Lucian Romaşcanu.

Propunerea României a fost salutată de mai multe ţări, care au susţinut acest demers de reconstruire a Uniunii Europene prin cultură. În lunile următoare vor avea loc noi discuţii între partea română, instituţiile europene şi statele membre UE, pentru concretizarea acestei iniţiative.

De asemenea, Consiliul a dezbătut tematica propusă de Președinția slovenă, referitoare la ”drepturile pentru patrimoniu, în contextul dezvoltării durabile și al viitorului Europei”.

În acest context, domnul ministru Romașcanu a subliniat faptul că promovarea și protejarea drepturilor de patrimoniu este fundamentată, în primul rând, de politicile și programele educaționale, prin intermediul cărora toți cetățenii își pot cunoaște mai bine trecutul și îl pot aprecia ca atare.

În egală măsură, a prezentat obiectivul asumat de Guvernul României de a crea conexiuni între politicile digitale, de cercetare, inovare, mediu și dezvoltare regională, printr-o abordare integrată, susținută de reforme ce vizează eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

Acestea vor fi implementate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și vor fi susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Consiliul a adoptat, de asemenea, Proiectul de Concluzii intitulat ,,cultura, arhitectura de calitate și mediul construit ca elemente cheie ale inițiativei Noul Bauhaus European”, ce conturează noi pași de acțiune la nivelul Uniunii Europene, pentru accentuarea rolului deținut de politicile culturale în îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În domeniul audiovizual și media, miniștrii au agreat o serie de direcții de lucru pentru promovarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii Europene și pentru creșterea ofertei  de conținut audiovizual și media european, cu precădere în mediul online.

Concluziile Consiliului referitoare la ,”disponibilitatea și competitivitatea conținutului european audiovizual și media” propun, astfel, noi măsuri de sprijin pentru acest sector de acțiune, reafirmând importanța strategiilor de creștere a audienței și a promovării conținutului de calitate european, inclusiv prin coproducții europene.

Continue Reading

NATO

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

Published

on

© NATO

Consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, consilierul pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierul pe probleme de securitate, Ion Oprișor, pentru a consolida cooperarea strânsă dintre Statele Unite și România în domeniul apărării, rezilienței și securității cibernetice.

Aceștia au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră. De altfel, luna trecută, secretarul de stat Antony Blinken l-a primit la Departamentul de Stat pe ministrul de externe Bogdan Aurescu, context în care șeful diplomației de la București a afirmat că România dorește să contribuie la dezvoltarea Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră. Recent, trei experți renumiți au fost audiați în Senatul SUA pentru o strategie americană în zona Mării Negre, aceștia subliniind că Statele Unite trebuie să se concentreze pe amenințarea Rusiei în Europa chiar dacă se îndreaptă spre Indo-Pacific.

În cadrul convorbirii menționate, Sullivan și Oprișor au făcut un schimb de opinii cu privire la activitățile militare rusești din apropierea Ucrainei și s-au angajat să continue consultările, mai ales că miniștrii de externe român și polonez au avut consultări politice săptămâna trecută, cele două state aliate fiind preocupate de desfășurările amenințătoare de forțe rusești în proximitatea Ucrainei și la Marea Neagră. Subiectul se află și pe agenda reuniunii miniștrilor de externe NATO, care are loc la Riga în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie.

Sullivan a transmis sprijinul său pentru eforturile României de a spori securitatea energetică în Europa, inclusiv prin angajamentul său de a aduce în România un reactor modular de mici dimensiuni construit de SUA, “primul de acest fel”.

De asemenea, el a salutat participarea României în cadrul Inițiativei Counter-Ransomware condusă de SUA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis ”gratitudinea întregii societăți personalităților remarcabile” care, ”prin activitatea lor de zi cu zi, fac România mai bună”, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni în cadrul căreia mai multe cadre medicale, membri membri ai corpului didactic și reprezentanți ai societății civile au fost decorați, cu prilejul Zilei Naționale a României.

”Ziua de 1 Decembrie este acel moment din an când ne luăm răgazul de a ne gândi mai mult la importanța identității noastre naționale, la valorile și aspirațiile pe care le împărtășim. 1 Decembrie este însă și prilejul de a mulțumi unor personalități remarcabile, care, prin activitatea lor de zi cu zi, fac România mai bună. Astăzi, îmi revine bucuria de a le onora eforturile depuse și de a le transmite gratitudinea întregii societăți. Ziua Națională a României marchează respectul pe care îl vom purta mereu unei generații care s-a dedicat trup și suflet împlinirii unui ideal măreț și reprezintă simbolul unității, al sacrificiului și al speranței poporului român. Aceste valori sunt mai actuale ca niciodată și se cuvine ca acum să arătăm recunoștința noastră celor care, prin sacrificiul lor, au grijă de sănătatea și de viața noastră”, a subliniat șeful statului într-un discurs remis CaleaEuropeană.ro. 

Făcând referire la medici, Klaus Iohannis a ținut să puncteze ”noile teste de rezidență și de adaptabilitate” prin care au trecut aceștia în cei aproape doi ani de când ”cursul normal al existenței noastre cotidiene a fost perturbat dramatic, ca urmare a pandemiei de COVID-19.”

”Doar vocația și înzestrările dumneavoastră extraordinare, native sau cultivate, pot explica faptul că, în ciuda riscurilor, a oboselii și a condițiilor extrem de grele, nu v-ați pierdut optimismul că puteți învinge boala și nu ați ezitat în misiunea dumneavoastră fundamentală, aceea de a proteja sănătatea semenilor.  Prin dragostea pentru viață și pentru oameni, v-ați avântat mereu în prima linie a luptei împotriva pandemiei. Echipele de îngrijire critică din care faceți parte s-au aflat alături de români în fiecare zi, luptând pentru salvarea celor în suferință. Este un efort susținut într-un mediu de lucru dificil, pe care doar oamenii curajoși și devotați pot să-l facă”, și-a arătat recunoștința președintele României.

Șeful statului a subliniat că în urma pandemiei de COVID-19 ”nu doar sistemul sanitar a avut de suferit, ci și cel de educație.”

”Acțiunile dumneavoastră pentru digitalizarea actului educațional și pentru creșterea echității în școli și universități s-au făcut remarcate încă dinainte de pandemie. Este incontestabil că această criză sanitară a accentuat diferențele de acces la educație de calitate pentru copii și tineri. Impactul economic, social și psihologic al acestei perioade educaționale fără precedent va fi resimțit pentru multă vreme de acum înainte. Faptul că ați pus vocația și efortul dumneavoastră în slujba interesului copiilor, într-un context atât de complicat, în care sentimentul de autoprotecție s-a activat în mod natural la majoritatea oamenilor, îmi confirmă din nou câtă nevoie este să îi susținem pe cei care văd educația ca pe o chemare, nu ca pe o meserie. Vă numărați printre cei care pun deja bazele României Educate”, le-a mulțumit Iohannis.

În încheierea mesajului, președintele României a făcut apel la ”unitate și solidaritate”, fără de care ”nu vom reuși să stopăm această criză sanitară.”

”Distincțiile conferite astăzi reprezintă o recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre. Pandemia de COVID-19 ne afectează pe toți și, oricât am încerca, nu vom reuși să stopăm această criză sanitară fără solidaritate și unitate. Inspirați de exemple ca dumneavoastră, trebuie să acționăm prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziție, pentru a recăpăta ceea ce acest virus ne-a răpit și ceea ce ne lipsește cel mai tare în zile ca aceasta: apropierea celor dragi, sentimentul de siguranță, bucuria strângerii de mână și a îmbrățișării”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE12 mins ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA40 mins ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO2 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending