Connect with us

ROMÂNIA

Previziunile economice de iarnă: România va înregistra o creștere economică de 3,8% în 2020, al doilea cel mai mare ritm de creștere din UE

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Creșterea economică a României s-a aflat pe un traseu descendent în 2019, cu o valoare estimată la 3,9%, iar pentru 2020 se previzionează o mențiere la 3,8%. Chiar și așa, România va avea al doilea cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, după Malta, cu o valoare estimată la 4%, indică datele publicate joi, 13 februarie, de Comisia Europeană.

Previziunile economice din iarna anului 2020, publicate astăzi, estimează că economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată. Zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro în 1999. Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021. Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019.

Aceste previziuni în creștere vin pe fondul unei reduceri a ritmului economiei românești în 2019. Creșterea PIB real a scăzut de la un vârf post-criză de 7,1% în 2017 la 4,4% în 2018 și s-a moderat la 3,9% în 2019.

Consumul privat a rămas principalul motor de creștere, rezultat al unei piețe a muncii restrictive (caracterizată printr-o rată scăzută a șomajului, un raport negativ între ocupare și părăsirea locului de muncă, perioade scurte de șomaj în medie și (de obicei) presiune ascendentă asupra salariilor) și creșteri salariale mari, în special în sectorul public.

Se preconizează că investițiile au contribuit semnificativ la creșterea economică în 2019, sprijinite în principal de sectorul construcțiilor. Contribuția exporturilor nete la creșterea PIB a fost negativă în 2019, atât importurile cât și exporturile fiind în scădere. Cererea externă mai scăzută a fost principala cauză a încetinirii exporturilor și a dus, de asemenea, la o scădere a producției industriale.

Se estimează că creșterea PIB real va rămâne robustă la 3,8% în 2020 și la 3,5% în 2021. În acest sens, se estimează că stimularea fiscală semnificativă planificată pentru 2020 și 2021 va oferi un nou impuls consumului privat, stimulând în același timp importurile. Se preconizează că investițiile vor rămâne puternice în 2020, sprijinite de sectorul construcțiilor și de o utilizare mai mare a fondurilor de investiții ale UE. Inversarea la începutul anului 2020 a măsurilor introduse în decembrie 2018 privind impozitarea activităților bancare și a energiei ar trebui să favorizeze investițiile private. Se preconizează că contribuția exporturilor nete va rămâne negativă pe orizontul prognozat, ceea ce duce la o înrăutățire a deficitului de cont curent deja ridicat.

La nivelul Uniunii Europene, România va înregistra, potrivit previziunilor, al doilea cel mai ridicat ritm de creștere economică (3,8%), după Malta (4%) și înaintea Irlandei (3,6%), Poloniei(3,3%), Ungariei (3.2%) și Bulgariei (2.9%). La polul opus, cea mai mică creștere economică va fi înregistrată în Franța, Germania (ambele 1.1%) și Italia (0,3%).

Balanța riscurilor pentru perspectivele de creștere economică prezintă tendințe negative. Poziția politicii fiscale va fi un factor determinant esențial al evoluției creșterii economice în 2020 și 2021. O continuare a politicilor fiscale în expansiune care agravează dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor și duce la costuri mai mari de finanțare. În schimb, demararea unei consolidări fiscale atât de necesare ar contribui la corectarea dezechilibrelor acumulate, dar ar duce, de asemenea, la o creștere economică oarecum mai scăzută pe orizontul de prognoză. Perpetuarea imprevizibilității legislative sau deteriorarea rapidă a deficitului fiscal ar putea afecta și mediul de afaceri din România și pot perspectivele de investiții.

După un vârf de 4,1% în 2018, inflația IAPC (Indicele armonizat al prețurilor de consum) a scăzut ușor și a înregistrat o medie de 3,9% în 2019. Declinul inflației totale în a doua jumătate a anului 2019 s-a datorat în principal scăderii prețurilor la produse alimentare și energie. Rata medie anuală a inflației este prognozată să scadă la 3,4% în 2020 și 3,3% în 2021. Inflația de bază a rămas ridicată în 2019, crescând la 3,8% anual, dar se așteaptă să scadă în 2020 și 2021.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

Ministrul Bogdan Aurescu, la 140 de ani de relații diplomatice București – Londra: Românii din Marea Britanie, un catalizator pentru parteneriatul nostru și după 1 ianuarie 2021

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat încrederea, miercuri, că românii din Marea Britanie “vor continua să fie un catalizator” pentru parteneriatul cu acest stat, chiar şi după 1 ianuarie 2021.

“România are cea de-a doua mare comunitate în Marea Britanie, care contribuie la economia şi societatea britanică în multe moduri pozitive. Salut faptul că mulţi angajaţi români, în special în sistemul britanic de sănătate, au jucat un rol crucial în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Sunt încrezător că românii din Marea Britanie vor continua să fie un catalizator pentru parteneriatul nostru chiar şi după 1 ianuarie 2021. De asemenea, contez pe faptul că autorităţile britanice le vor acorda acces deplin şi le vor asigura drepturile chiar şi după finalizarea Brexit-ului”, a spus Bogdan Aurescu, într-un mesaj video înregistrat, pe care l-a transmis participanţilor un eveniment online, ce a avut loc miercuri şi care a fost dedicat celebrării a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Marea Britanie.

Bogdan Aurescu s-a arătat încrezător că România şi Marea Britanie împărtăşesc o viziune comună pe tema necesităţii de a atinge un nivel mai înalt referitor la cooperarea bilaterală, printr-un parteneriat strategic actualizat şi consolidat, mult mai conectat la noile realităţi de la nivel european şi global.

În opinia sa, aprofundarea cooperării într-o gamă largă de domenii, de la afaceri externe şi securitate, la economie, ştiinţă, cercetare, inovare şi tehnologie poate doar să îmbogăţească relaţia dintre cele două state şi va deschide calea pentru atingerea unor obiective de importanţă majoră pentru cele două ţări.

El a amintit că, pe 20 februarie 1880, Marea Britanie, Franţa şi Germania au recunoscut pe deplin independenţa şi suveranitatea ţării noastre.

Bogdan Aurescu a spus că generaţii de faimoşi diplomaţi români şi britanici, membri ai familiilor regale, importante personalităţi politice, culturale şi academice au implusionat constant parteneriatul dintre România şi Marea Britanie.

Ministrul a afirmat că, începând cu 1989, România şi Marea Britanie şi-au canalizat eforturile în promovarea de viziuni asemănătoare, bazate pe valori şi principii comune. El a spus că această cooperare privilegiată a dus la un parteneriat strategic puternic şi dinamic.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe, cooperarea dintre cele două ţări în domeniul securităţii şi apărării, interesele comune de politică externă la graniţele Europei şi sprijinul lor pentru o puternică legătură transatlantică au apropiat mai mult cele două state.

“Apreciem foarte mult contribuţia britanică la securitatea în regiunea Mării Negre. În acelaşi timp, salutăm faptul că Marea Britanie rămâne unul dintre cei mai importanţi parteneri economici şi comerciali ai României”, a adăugat Bogdan Aurescu.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Marea Britanie au fost stabilite la 20 februarie 1880, la doi după încheierea războiului de independenţă împotriva Imperiului Otoman, desfăşurat între anii 1877-1878.

Începând din 1990, o nouă etapă a relaţiilor româno-britanice a fost deschisă, Marea Britanie devenind un partener apropiat şi unul dintre principalii susţinători ai aderării României la NATO şi Uniunea Europeană, în timp ce vizita premierului Tony Blair, la București, în 1999, a reprezentat o mărturie a acestei susțineri.

În anul 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România şi Marea Britanie, care a fost aprofundat şi extins o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. Nivelul de excelenţă al relaţiilor româno-britanice şi al cooperării atât la nivel bilateral, cât şi în cadru multilateral, a fost atestat suplimentar şi prin adoptarea, la cel mai înalt nivel, în 2011, a Declaraţiei Comune privind intensificarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie. 

Parteneriatul Strategic româno-britanic este fundamentat pe comunitatea de valori, principii şi interese ale celor două state, cooperarea bilaterală circumscrisă acestuia acoperind o arie extrem de largă şi complexă de domenii.

În prezent, România și Marea Britanie lucrează intens la adoptarea unui nou Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Instrumentul SURE: România va primi zilele următoare 3 mld. de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 mld. de euro pentru acoperirea măsurilor cu impact social

Published

on

© Florin Cîțu/ Facebook

România va primi zilele următoare 3 miliarde de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE (Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) , pentru acoperirea deficitului generat de măsurile guvernamentale pentru limitatea impactului pandemiei de coronavirus asupra pieței muncii, a anunțat miercuri ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu. 

„Uniunea Europeană a acordat României în cadrul instrumentului SURE, conform cererii părții române, un împrumut în valoare de cca. 4,1 mld. EUR pentru susținerea a 9 mãsuri adoptate de Guvernul României în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19. Prima tranșă din acest împrumut, în valoare de 3 mld. EUR și cu maturitate de 14,5 ani urmează a fi disponibilizată României în zilele următoare”, anunță ministrul Florin Cîțu, într-o postare pe Facebook

Banii vor fi folosiți pentru a finanța deficitul bugetar apărut în urma creșterii cheltuielilor bugetare cu șomajul tehnic, programul flexibil de muncã și alte mãsuri similare menite sã protejeze angajații și/sau persoanele care desfãșoarã o activitate independentã, precum și pentru finanțarea, în subsidiar a unor mãsuri legate de sãnãtate, în special la locul de muncã.

La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE).

Potrivit Acordului, caracteristicile împrumutului acordat României sunt:

– perioada de tragere a sumelor împrumutului este de 18 luni de la data intrării în vigoare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene (respectiv până la sfârșitul lunii martie 2022); împrumutul poate fi disponibilizat în maximum 8 tranșe;

– valoarea tranșelor și calendarul de disponibilizare vor fi stabilite de Comisie, prin consultare cu statul membru;

– maturitatea medie a împrumutului este de 15 ani;

– împrumutul va fi acordat în aceiași termeni financiari în care Comisia s-a împrumutat de pe piață pentru disponibilizarea acestuia, la care se adaugă eventuale costuri/cheltuieli efectuate de Comisie pentru contractarea respectivei finanțări. Având în vedere reputația Uniunii Europene, susţinută și întărită în cadrul acestui instrument prin mecanismul de garantare de către statele membre, împrumutul contractat va fi la costuri avantajoase.

De altfel, Florin Cîțu precizează că, „din punct de vedere al costurilor, împrumutul este acordat la aceiași termeni financiari la care Comisia s-a împrumutat de pe piațã – cupon 0%”.

Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde EUR pentru 18 state membre.

Comisia a acordat în total, până la această dată, 31 de miliarde EUR către 10 state membre ale UE în urma a două emisiuni în cadrul instrumentului SURE al UE, realizate în lunile octombrie și noiembrie: Croația, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Spania. Odată cu emiterea celei de-a treia obligațiuni astăzi, 25 noiembrie, 15 state membre ale UE vor fi primit, în urma celor trei tranzacții, 40 de miliarde EUR în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie.

Astăzi, 25 noiembrie, Comisia Europeană a emis, pentru a treia oară, obligațiuni cu impact social în valoare de 8,5 miliarde EUR în cadrul instrumentului SURE al UE. Emisiunea realizată într-o singură tranșă este scadentă pentru rambursare în noiembrie 2035. Investitorii au manifestat un interest foarte puternic față de acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunea a fost suprasubscrisă de peste 13 ori. Acest lucru s-a reflectat în prețuri avantajoase, ceea ce înseamnă că statele membre vor primi sub formă de împrumuturi mai mult decât vor trebui să ramburseze.

La 20 octombrie, Comisia Europeană a emis obligațiunea inaugurală cu impact social în cadrul instrumentului SURE al UE. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în 2040, ambele fiind suprasubscrise de peste 13 ori, ceea ce a permis o tranzacționare la prețuri avantajoase.

Ulterior, la 10 noiembrie, Comisia Europeană a emis, pentru a doua oară, obligațiuni cu impact social în cadrul instrumentului SURE al UE, cu o valoare totală de 14 miliarde EUR. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 8 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în noiembrie 2025, iar suma de 6 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în noiembrie 2050. Această emisiune a suscitat un interes extraordinar pe piețele de capital, iar cererile de subscriere au depășit cu 13 și, respectiv, cu 11,5 ori oferta disponibilă pentru tranșa de 5 ani și, respectiv, pentru cea de 30 de ani, ceea ce a permis, din nou, o tranzacționare la prețuri foarte avantajoase.

Comisia va continua să emită obligațiuni în cadrul instrumentului SURE al UE în 2021, până la plafonul maxim disponibil de 100 de miliarde EUR.

Obligațiunile emise de UE în cadrul SURE beneficiază de eticheta „obligațiuni cu impact social”. Astfel, investitorii au încredere că fondurile colectate vor servi unui obiectiv cu adevărat social.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În 2021 Comisia urmează, de asemenea, să lanseze operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, instrumentul temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, pentru a contribui la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Prințul Charles, la 140 de ani de relații diplomatice România – Regatul Unit: Îmi voi juca în continuare rolul în consolidarea legăturilor dintre națiunile noastre

Published

on

© Charles, Prince of Wales/ Twitter

Prințul Charles al Marii Britanii a declarat miercuri, într-un mesaj video transmis la un eveniment consacrat aniversării a 140 de ani de relații diplomatice România – Marea Britanie, că așteaptă să revină în România pentru a-și “juca rolul” în celebrarea legăturilor speciale dintre cele două națiuni și a apreciat, din nou, contribuția celor peste 600.000 de români care locuiesc în Regat.

“Relația dintre Regatul Unit și România s-a schimbat nemăsurat în anii de după 1880, întrucât țările noastre s-au schimbat, societățile noastre și economiile noastre s-au dezvoltat în nenumărate moduri, iar progresele tehnologice au redus efectiv distanța dintre noi, ca două țări aflate la granițele estice și occidentale ale continentului pe care îl împărtășim. Ne apropiem tot mai mult din punct de vedere economic, cu creșteri semnificative ale comerțului și investițiilor care promovează prosperitatea noastră comună, forțele noastre armate lucrează împreună în cadrul NATO și la misiunile de menținere a păcii pentru a aduce o contribuție valoroasă la securitatea noastră comună”, a spus Prințul de Wales, într-o intervenție online la evenimentul organizat de Ambasada Marii Britanii la București și la care au mai rostit alocuțiuni ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, subsecretarul de stat britanic pentru Europa și America, Wendy Morton, dar și ambasadorul Andrew Noble.

Alteța Sa Regală a subliniat că relația România-Marea Britanie reprezintă “un parteneriat strategic vital” între “guvernele noastre și cetățenii noștri”, susținând că cele două țări au mai multe lucruri în comun decât aveau în urmă cu 140 de ani și transmițând un mesaj de apreciere pentru românii din Regat.

Astăzi, peste 600.000 de români numesc Regatul Unit drept casa lor și joacă un rol important în comunitatea noastră“, a mai spus el, referindu-se la românii ce lucrează în sistemul medical și s-au aflat în prima linie de combatere a pandemiei de coronavirus în timp ce și în anii precedenți au jucat “roluri esențiale” în domeniile economic și social din Marea Britanie.

El a rememorat că prima sa vizită în România a avut loc acum mai bine de 20 de ani și a spus că diversitatea culturală, religioasă și lingvistică din România reprezintă “o caracteristică unică a vieții naționale românești”.

Sunt mândru de modul în care Fundația mea a lucrat cu partenerii români pentru pentru a promova diferite aspecte ale patrimoniului bogat al României (…) Sper să revin într-un viitor nu foarte îndepărtat și să-mi joc rolul, încă o dată, în celebrarea legăturilor dintre țările noastre și dintre cetățenii noștri“, a conchis el.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Marea Britanie au fost stabilite la 20 februarie 1880, la doi după încheierea războiului de independenţă împotriva Imperiului Otoman, desfăşurat între anii 1877-1878.

Începând din 1990, o nouă etapă a relaţiilor româno-britanice a fost deschisă, Marea Britanie devenind un partener apropiat şi unul dintre principalii susţinători ai aderării României la NATO şi Uniunea Europeană, în timp ce vizita premierului Tony Blair, la București, în 1999, a reprezentat o mărturie a acestei susțineri.

În anul 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România şi Marea Britanie, care a fost aprofundat şi extins o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. Nivelul de excelenţă al relaţiilor româno-britanice şi al cooperării atât la nivel bilateral, cât şi în cadru multilateral, a fost atestat suplimentar şi prin adoptarea, la cel mai înalt nivel, în 2011, a Declaraţiei Comune privind intensificarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie. 

Parteneriatul Strategic româno-britanic este fundamentat pe comunitatea de valori, principii şi interese ale celor două state, cooperarea bilaterală circumscrisă acestuia acoperind o arie extrem de largă şi complexă de domenii.

În prezent, România și Marea Britanie lucrează intens la adoptarea unui nou Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Traian Băsescu3 hours ago

VIDEO EXCLUSIV Traian Băsescu: UE are greutate “atâta timp cât stă braț la braț cu SUA”. Joe Biden va veni la Consiliul European pentru a da semnalul ca America s-a întors în Europa

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, la 140 de ani de relații diplomatice București – Londra: Românii din Marea Britanie, un catalizator pentru parteneriatul nostru și după 1 ianuarie 2021

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Brexit: Ursula von der Leyen anunță că urmează ”zile decisive” pentru negocierea acordului cu Regatul Unit: Suntem pregătiţi să dăm dovadă de creativitate

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Instrumentul SURE: România va primi zilele următoare 3 mld. de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 mld. de euro pentru acoperirea măsurilor cu impact social

MAREA BRITANIE10 hours ago

Prințul Charles, la 140 de ani de relații diplomatice România – Regatul Unit: Îmi voi juca în continuare rolul în consolidarea legăturilor dintre națiunile noastre

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală: Este un factor esențial pentru consolidarea rezilienței și redresării economice a UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Vom propune armonizarea regulamentelor de navigație pentru a fructifica potențialul coridorului Dunăre-Rin, care ar rezolva multe probleme de transport în Europa

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Noile norme privind guvernanța datelor, propuse de CE, vor deschide calea spre spații europene sectoriale ale datelor

Corina Crețu13 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu a semnat manifestul pentru o Uniune Europeană a Sănătății: Trebuie să fie o prioritate națională și europeană

Dacian Cioloș15 hours ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.3 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA5 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

Advertisement
Advertisement

Trending