Connect with us

CONSILIUL UE

Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, înaintea preluării președinției UE: ”Criza migrației ar putea cauza destrămarea Uniunii Europene”

Published

on

mark-rutte pt featuredDacă Uniunea Europeană nu reușește să își securizeze granițele, riscă aceeași soartă pe care a avut-o Imperiul Roman, afirmă prim-ministrul olandez, Mark Rutte.

„Așa cum știm de la Imperiul Roman, marile imperii se destramă dacă nu reușesc să își securizeze granițele, a precizat Rutte”, a cărui țară va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie, 2016.

„Aveam de-a face cu o problemă imperativă căreia trebuie să îi găsim o rezolvare”, a mai declarat acesta, potrivit Politico Europe.

Mai mult de 850.000 de persoane au ajuns pe teritoriul Europei anul acesta, conform Organizației Internaționale a Migrației, strecurându-se pe la frontierele țărilor, cum ar fi Grecia, lucru ce a determinat state precum Ungaria să ridice garduri la graniță. De asemenea, valul de migranți a dus la creșterea costurilor pentru oferirea sprijinului și adăpostului necesar celor care cătau să ajungă în state precum Suedia sau Germania.

Citiți și Olanda s-a răzgândit înaintea preluării președinției UE: Europa trebuie să păstreze Schengen în viață

Între timp, ministrul de Externe britanic, Philip Hammond a precizat că între susținerea ideii pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și o creștere a numărului migranților există o relație de interdependență. Marți, Marea Britanei a anunțat că numărul net de migranți din ultimul an se ridică la 336.000, cel mai mare de până acum.

Ținând un discurs în Italia, Hammond a menționat că Europa a fost depășită „de ceea ce pentru mulți dintre oameni înseamnă un val necontrolat de migranți.”

„De când criza migrației a început în această vară, cifrele sondajelor au suferit modificări iar cele mai recente arată că majoritatea, cu o marjă redusă de eroare, votează pentru părăsirea Uniunii Europene. Acest lucru reflectă efectele crizei migrației, teama pentru viitor și teama că Europa pierde situația de sub control.”

În cadrul unui sondaj online realizat de ziarul The Independent, dat publicității la începutul acestei săptămâni, 52% din 2000 de respondenți au fost de părere că Marea Britanie ar trebui să părăsească Uniunea Europeană.

Teodora R. Ion

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Educației: Mobilitatea studenților, element esențial al liberei circulații și al cooperării europene

Published

on

©Monica Anisie-Facebook

Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, a participat joi, 20 februarie 2020, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, organizată la Bruxelles de Președinția Croată a Consiliului Uniunii Europene, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul reuniunii a fost adoptată Rezoluția Consiliului privind educația și formarea profesională în Semestrul European: asigurarea dezbaterilor pertinente cu privire la reforme și investiții.

Totodată, ministrul Monica Anisie a luat parte la dezbaterea publică cu tema Circulația creierelor – o forță motrice pentru Spațiul European al Educației. În intervenția sa, ministrul român a subliniat că mobilitatea este un element esențial al liberei circulații și al cooperării europene, însă experiențele statelor membre sunt diferite.

Considerăm că este necesar un schimb permanent de informații și bune practici între statele membre în ceea ce privește mobilitatea elevilor, studenților și a forței de muncă. Începând cu anul 2016 finanțăm proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din Diaspora, cu scopul de a facilita schimburile de experiență și expertiză ce au la bază competențe dobândite de tinerii cercetători români aflați în Diaspora și cei din țară, în vederea consolidării cooperării dintre aceștia”, a afirmat Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, în intervenția din cadrul reuniunii de la Bruxelles.

Ministrul Monica Anisie a subliniat, de asemenea, că inițiativa privind constituirea rețelelor de Universități Europene creează premise pentru o mobilitate echilibrată și cooperare consolidată, apreciind că primele rețele europene de universități vor putea să ofere, în următorii 2-3 ani, informații privind soluțiile identificate, instrumentele promovate și rezultatele obținute, inclusiv în ceea ce privește ”circulația creierelor”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Coronavirus: Miniștrii sănătății ai Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, solicită facilitarea accesului statelor membre la echipamentele de protecție personală

Published

on

© European Union, 2014

Miniștrii sănătății din fiecare stat membru al Uniunii Europene s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului pentru a desfășura un schimb de opinii privind epidemia de coronavirus nou.

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la măsurile suplimentare de urgență în materie de sănătate și au discutat soluții la provocările existente pentru a preveni răspândirea epidemiei în UE.

De asemenea, Consiliu a aprobat concluzii privind răspunsul UE la epidemia de coronavirus nou, potrivit comunicatului oficial.

Concluziile salută răspunsul eficient al Uniunii Europene la provocările datorate de noul coronavirus și îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida cooperarea lor.

De asemenea, miniștrii sănătății solicită Comisiei Europene să examineze modalitățile de a facilita accesul statelor membre la echipamentele de protecție personală și să evalueze consecințele amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial pentru disponibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending