Connect with us

ROMÂNIA

Prima bursă din sud-estul Europei acordată unui refugiat va fi oferită de Universitatea de Vest din Timișoara

Published

on

© Universitatea de Vest din Timișoara/ Facebook

Rectorul Universităţii de Vest Timişoara (UVT), Marilen Pirtea, şi reprezentantul special al UNCHR în România, Nisreen Rubain, au semnat, vineri, la UVT, un protocol care vizează susţinerea în parteneriat a proiectelor celor două instituţii, prima beneficiară fiind o tânără din Afganistan care va primi o bursă de la universitatea timişoreană, unde este studentă în anul III, la Informatică.

“Este un eveniment foarte important pentru UVT şi pentru Timişoara. Înregistrăm o premieră naţională şi chiar din sud-estul Europei. Este un acord de colaborare prin care vom oferi o bursă unui refugiat ales de UNCHR, care a optat pentru UVT. Noi am pus la dispoziţie două burse, dar până acum a fost selectat un singur student. Bursa înseamnă cazare gratuită o cameră integrală pentru studentă şi soţul ei (care nu este student, n.r.) într-un cămin studenţesc şi o bursă din veniturile proprii ale UVT, echivalentul unei burse sociale de 600 de lei lunar. De asemenea, vom ajuta studenta de ceea ce va mai fi nevoie pe parcursul anului universitar”, a declarat rectorul Marilen Pirtea, în conferinţa de presă, potrivit Agerpres.

El speră ca acest precedent, la nivel naţional şi nu numai, să fie urmat de celelalte universităţi din România pentru a da o şansă unor studenţi care vin în România, din anumite zone în care contextul economico-social nu permite în acest moment urmarea studiilor acolo.

La rândul său, Nisreen Rubain a apreciat gestul UVT de a ajuta studenţii refugiaţi cu burse explicat criteriile pe baza cărora tânăra bursieră din Afganistan a fost selecţionată. “În primul rând, trebuia să aibă dosarul complet cu toate actele necesare; puteau să se înscrie în acest program şi elevi, viitori studenţi care aveau liceul terminat şi conform acordului, ei trebuiau să deţină statutul de refugiat în România”, a spus reprezentanta Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNCHR) în România.

UVT a avut în anul universitar precedent 11 studenţi cu statut de refugiat, din Afganistan, Irak, Siria şi Nigeria, cărora li s-au adăugat alţii cinci după admiterea din acest an.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

România și Marea Britanie au preluat mandatul de ambasade punct de contact NATO în Georgia

Published

on

© Delegația Permanentă a României la NATO/ Facebook

Ambasadorii României şi Marii Britanii la NATO, Dan Neculăescu, respectiv David Quarrey, au inaugurat mandatul comun de Ambasade Punct de Contact NATO în Georgia, în timpul unei vizite efectuate în această ţară în perioada 20-21 martie. România deţine, alături de Regatul Unit, mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO în Georgia pentru o perioadă de 2 ani.

La evenimentul public de prezentare a obiectivelor Ambasadelor Punct de Contact NATO, organizat în Tbilisi, ambasadorul României la NATO s-a referit la importanţa Parteneriatului NATO-Georgia şi la importanţa implementării Pachetului Substanţial de Sprijin NATO-Georgia, conform unei postări publicate miercuri pe pagina de Facebook a Delegaţiei Permanente a României la NATO.

 

De asemenea, el a reafirmat ferm sprijinul puternic şi pe termen lung pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii declanşate de Rusia.

În cadrul întrevederii de la sediul MAE georgian cu primul adjunct al ministrului afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, şi cu primul adjunct al ministrului apărării din Georgia, Lela Chikovani, s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023.

Totodată, a fost abordată situaţia de securitate de la Marea Neagră, fiind exprimat sprijinul ferm al României şi Marii Britanii pentru integritatea şi suveranitatea Ucrainei şi Georgiei.

De asemenea, delegaţiile română şi britanică au apreciat contribuţiile Georgiei la misiunile şi operaţiile NATO şi au reiterat sprijinul ferm pentru parcursul euro-atlantic al Georgiei.

În cadrul unui eveniment organizat în oraşul Gori, ambasadorii României şi Marii Britanii au discutat cu autorităţile şi comunitatea locală despre obiectivele mandatului Ambasadelor Punct de Contact NATO.

Ulterior, s-au deplasat la Odzisi, unde au putut vedea la faţa locului impactul negativ asupra populaţiei al ocupării ilegale a regiunii Osetia de Sud de către Rusia, care continuă din 2008.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că joi va efectua, alături de o echipă guvernamentală, o vizită oficială în Republica Moldova, unde urmează să aibă întâlniri cu preşedintele Maia Sandu, premierul Dorin Recean şi cu şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.

“Mâine, împreună cu o echipă guvernamentală, vom efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Vom avea întâlniri bilaterale la nivelul doamnei preşedinte Maia Sandu, la nivelul omologului, domnul Dorin Recean, şi la nivelul preşedintelui Parlamentului, domnul Igor Grosu. Este o vizită prin care reconfirmăm consolidarea relaţiilor bilaterale şi, desigur, este o vizită prin care reconfirmăm sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Republicii Moldova pentru parcursul european”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern.

 

Vizita la Chișinău a premierul Nicolae Ciucă are loc la trei săptămâni după deplasarea la București a premierului Dorin Recean, în prima sa vizită oficială în străinătate de la învestirea în fruntea Guvernului Republicii Moldova.

Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit la Palatul Victoria cu prim-ministrul Nicolae Ciucă și la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis

Anterior vizitei lui Recean, la Bucureşti, s-a aflat într-o vizită de lucru şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Continue Reading

NATO

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Published

on

© NATO/ Flickr

România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.

”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

 

Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.

“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anu

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

© NATO Annual Report 2022

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2022

România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.

În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.

El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.

Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.

România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

© NATO Annual Report 2022

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE12 mins ago

România și Marea Britanie au preluat mandatul de ambasade punct de contact NATO în Georgia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Manfred Weber să-i unească pe popularii europeni pentru ”a face presiuni în sensul măririi compensațiilor” pentru fermierii români afectați de invazia rusă din Ucraina

Dan Motreanu21 mins ago

Dan Motreanu: Delegația PPE a făcut eforturi pentru sprijinirea fermierilor români, dar aceasta trebuie să fie și lupta Ministerului Agriculturii. Compensațiile de doar 10 milioane de euro, un eșec

INTERNAȚIONAL46 mins ago

Premierii Poloniei și Japoniei s-au întâlnit la Varșovia: Polonia avertizează că “axa China-Rusia este periculoasă”. Japonia va trata Polonia ca beneficiar special al ajutorului pentru dezvoltare datorită sprijinului acordat Ucrainei

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, vizită în Silicon Valley pentru a prezenta acțiunile comisiei pe care o prezidează în PE în domeniul cercetării și inovării: Avem nevoie de o colaborare mai strânsă între UE și SUA în acest sector

Eugen Tomac2 hours ago

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G73 hours ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO4 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending