Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima înfrângere a lui Boris Johnson în Parlamentul britanic după învestirea sa în decembrie: Camera Lorzilor a votat un amendament prin care cetățenii UE eligibili au dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit

Published

on

© House of Lords/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a suferit luni seara prima sa înfrângere în Parlament după victoria înregistrată în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din luna decembrie a anului trecut, Camera Lorzilor adoptând un amendament care protejează drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit după Brexit, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

Camera Comunelor a aprobat la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Parcurgând etapele procedurale, proiectul a ajuns în Camera Lorzilor, unde guvernul nu se bucură de o majoritate. Deși este de așteptat ca această cameră să nu blocheze legislația, aceasta încearcă totuși să opereze unele modificări.

Decizia Camerei Lorzilor vine după ce, în weekend, co-președintele Partidului Conservator, James Cleverly a declarat că aceasta ar putea fi mutată în orașul York, aflat în nordul Angliei, zonă în care conservatorii au obținut mai multe mandate în alegerile anticipate din decembrie, deși este cunoscut faptul că votează în mod tradițional cu Partidul Laburist.

Astfel, Camera Lorzilor a votat, cu un scor de 270 de voturi pentru și 229 împotrivă, în favoarea unui amendament propus de liberal-democraţi (pro-UE) care le acordă cetăţenilor UE eligibili dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit, în loc de a face demersuri pe lângă guvern.

De asemenea, ei ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Un purtător de cuvânt a premierului Johnson a declarat anterior că ”schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate”.

Negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a transmis delegației britanice cu care a avut o întrevedere la 17 ianuarie, din care a făcut parte și ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, că cetăţenii europeni care obţin în Regatul Unit statutul de rezident permanent doresc să primească şi un document fizic prin care să poată dovedi că pot rămâne în această ţară.

Această chestiune a fost semnalată și de eurodeputați.

Prin rezoluția adoptată la 15 ianuarie, Parlamentul European atrage atenția că în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după această decizie, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentul va fi respins, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra acestei decizii în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunță un summit dedicat Siriei pe 5 martie

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că va organiza un summit cu omologii săi rus, francez și german, la 5 martie, pentru a discuta situația din provincia Idlib, ultima fortăreață rebelă din nord-vestul Siriei, informează Euronews.

„Ne vom întâlni pe 5 martie”, a spus Erdogan într-un discurs televizat, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Președintele turc nu a precizat unde va avea loc summit-ul, dar anunțul său vine la o zi după ce Emmanuel Macron a cerut un summit organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria alături de Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării.

De altfel, Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

Cu toate acestea, Rusia s-a opus pe 19 februarie, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptării unei declarații care ar fi cerut încetarea focului în Idlib,  au declarat surse diplomatice, după o ședință tensionată cu ușile închise.

Turcia, care a amenințat cu o operațiune „iminentă” în Idlib după ce trupele sale au intrat sub  focurile artileriei forțelor guvernamentale, sprijinite de Rusia, a dat Damascului termen până la sfârșitul acestei luni pentru a se retrage.

În plus, atacurile regimului sirian au ucis 17  membri ai personalului militar turc numai în această lună, stârnind, astfel, un război al declarațiilor între Ankara și Moscova, un aliat cheie al Damascului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Siria: Franța cere Germaniei, Rusiei și Turciei să se reunească „cât mai curând posibil” în cadrul unui summit pentru evitarea unui dezastru umanitar

Published

on

© G20 Japan/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria cu Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării, informează Agerpres.

„Trebuie să avem o întâlnire cât mai curând posibil cu Germania, Rusia și Turcia în așa-numitul format Istanbul”, a spus Macron după un summitul special al Consiliului European de la Bruxelles.

Comentariile liderului francez vin pe fondul avertizmentului de vineri al ONU că lupta din Idlib, ultimul bastion controlat de forțele rebele, ar putea „sfârși într-o baie de sânge”.

„Forțele guvernamentale siriene susținute de Rusia continuă să avanseze în regiunea Idlib din nord-vestul Siriei, în ciuda apelurilor de a opri această ofensivă care riscă să provoace un dezastru umanitar, o escaladare a conflictului și o criză migratorie”, a declarat Macron jurnaliștilor.

„Am fost foarte clar cu președintele Erdogan și cu președintele Putin cu privire la responsabilitățile lor”, a adăugat liderul francez.

Macron și cancelarul german Angela Merkel au discutat joi despre posibilitatea organizării unui summit în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și cu președintele rus Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu există încă o decizie clară în această privință și dacă cei patru lideri consideră că este necesar”, atunci Rusia nu exclude o astfel de întâlnire.

Președinția turcă nu a comentat, dar președintele Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

De asemenea, liderii UE au cerut încetarea ofensivei din Idlib într-o declarație emisă în timpul summitului european.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending