România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite “îngheţate”, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale, a afirmat, luni, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a deschis conferinţa cu tema “Multilateralismul şi Pacea”, organizată de Institutul Diplomatic Român cu ocazia celebrării a 65 de ani de apartenenţă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi a 75 de ani de existenţă a Organizaţiei, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit discursului său transmis de MAE, şeful diplomaţiei române a subliniat că pe parcursul celor 65 de ani de apartenenţă la ONU, România “a demonstrat pragmatic angajamentul său faţă de dezvoltarea sistemului multilateral, în conformitate cu valorile Cartei ONU, atât din punct de vedere normativ, conceptual, prin contribuţiile aduse de către diplomaţii români în dezbaterile şi negocierile care au avut loc în cadrul Organizaţiei, cât şi prin contribuţii concrete la misiunile de menţinere a păcii, precum şi prin sprijin concret pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”.

De altfel, Bogdan Aurescu a transmis anterior și un mesaj cu prilejul aniversării a 65 de ani de la aderarea țării noastră la ONU, în care a subliniat că România a fost și va rămâne un membru activ implicat în buna funcționare a Organizației Națiunilor Unite, demonstrând un angajament autentic și durabil pe toate palierele.

Astfel, a adăugat el, România “este un promotor activ al participării la misiuni de pace ale ONU, domeniu în care există o tradiţie de aproape trei decenii”.

“Am luat parte la numeroase astfel de operaţiuni, dintre care le amintesc pe cele din Republica Democrată Congo, din Sudanul de Sud, din Mali sau din Kosovo, iar România continuând şi pe mai departe să acorde atenţie acestui segment de activitate”, a subliniat Aurescu, adăugând că România este ferm angajată în menţinerea ordinii internaţionale bazate pe reguli, în consolidarea arhitecturii globale a controlului armamentelor, neproliferării şi dezarmării, ţinând totodată cont de contextul de securitate şi, bineînţeles, de apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică.

“România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite îngheţate, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale. Evoluţii recente, ba chiar în derulare după cum putem constata, în vecinătatea noastră estică şi zona extinsă a Mării Negre relevă, încă o dată, faptul că nu putem vorbi despre aceste conflicte ca despre nişte conflicte îngheţate, ci despre nişte conflicte a căror rezolvare încă trenează şi a căror temperatură este variabilă, ceea ce devine un instrument de influenţă pentru unii actori cu interese geopolitice înguste, de sumă nulă”, a arătat ministrul.

Citiți și Bogdan Aurescu, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE: România solicită o dezbatere a miniștrilor de externe din UE privind conflictele înghețate din regiunea Mării Negre

În acest context, a afirmat el, “România evaluează că tema conflictelor prelungite trebuie să redobândească o atenţie sporită pe agenda organizaţiilor multilaterale”.

“Acesta este şi motivul pentru care am propus, alături de alte zece state membre ale Uniunii Europene, recent, introducerea acestui subiect pe agenda unui viitor Consiliu al Afacerilor Externe. De asemenea, am ridicat această temă recent şi în cadrul reuniunii ministeriale a NATO de la începutul acestei luni. Am amintit despre importanţa soluţionării conflictelor îngheţate sau prelungite şi la Consiliul Ministerial OSCE, tot de la începutul lunii decembrie. Cred că este important ca această temă să-şi găsească un rol din ce în ce mai proeminent pe agenda de dezbatere atât în România, cât şi în plan extern”, a spus Bogdan Aurescu.

De asemenea, ministrul a vorbit şi de gestionarea crizei sanitare de anul acesta.

“Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra tuturor domeniilor vieţii noastre şi ne-a arătat care sunt vulnerabilităţile la nivel naţional şi internaţional. În acelaşi timp, pandemia a arătat că, pentru soluţionarea crizelor globale, este necesar un răspuns global. Ca să facem faţă crizei actuale, manifestată nu doar sub aspectul sănătăţii, dar şi economic, social, democratic, este necesară o ordine globală funcţională şi un sistem multilateral puternic, eficient şi bazat pe norme”, a punctat el.

În concluzie, a spus că “răspunsul cuprinzător al ONU la această criză evidenţiază interdependenţa pilonilor economic, umanitar, de securitate şi al drepturilor omului”. 

România a fost și va rămâne un membru activ implicat în buna funcționare a Organizației Națiunilor Unite, demonstrând un angajament autentic și durabil pe toate palierele, a afirmat luni ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj transmis cu prilejul aniversării a 65 de ani de la aderarea țării noastră la ONU.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 14 decembrie 2020, a 65 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite. Acceptarea țării noastre ca membru ONU, alături de alte 15 state, a avut loc ca urmare a adoptării Rezoluției Adunării Generale a ONU nr. 995(X), la 14 decembrie 1955.

Totodată, aniversarea celor 65 de ani de apartenență a țării noastre la ONU coincide cu celebrarea, în luna septembrie a acestui an, a 75 de ani de existență a Organizației.

“Momentul aniversării a șase decenii și jumătate de apartenență la Organizația Națiunilor Unite ne invită să reflectăm asupra contribuției active a României la îndeplinirea obiectivelor Organizației. România a fost și va rămâne un membru activ implicat în buna funcționare a Organizației, demonstrând un angajament autentic și durabil pe toate palierele: menținerea păcii și securității internaționale, dezvoltarea durabilă și promovarea drepturilor omului, a democrației și statului de drept“, a spus Aurescu.

Today is a very special day 4 🇷🇴, as we celebrate 65 yrs since joining t/@UN family. Since its accession to t/🇺🇳, #Romania has shown real commitment 2 t/goals of t/UN Charter: maintaining peace&security, promoting&protecting #HumanRights & #SustainableDevelopment. #UN75 #RO65UN

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 14, 2020

Șeful diplomației române a arătat că atașamentul profund și consecvent al României pentru multilateralism și dreptul internațional, protejarea drepturilor universale ale omului și promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace pașnice rămân constante fundamentale ale cadrului de acțiune internațională a țării noastre – alături de cei trei piloni centrali ai politicii externe a României, creșterea rolului și profilului României în cadrul Uniunii Europene, și respectiv a NATO, întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

El a mai spus că pandemia de COVID-19 a dovedit, o dată în plus, importanța cooperării multilaterale pentru abordarea provocărilor globale.

“În acest context, avem nevoie de o Organizație eficientă, capabilă să răspundă adecvat atât provocărilor pre-existente la adresa păcii, securității și drepturilor omului, cât și provocărilor emergente și tendințelor care se conturează în contextul actualei crize pandemice”, a afirmat ministrul român de externe.

Bogdan Aurescu a mai subliniat că România rămâne un susținător al reformei ONU, în acord cu abordările propuse de Secretarul General al ONU și cu obiectivele Declarației politice adoptate în contextul aniversării a 75 de ani de la crearea Organizației.

“România va continua să fie un susținător activ al diplomației multilaterale eficiente și se va implica, prin parteneriate multilaterale, pentru identificarea răspunsurilor la provocările globale actuale, ce vizează inclusiv domenii din sfera tehnologiei, a digitalizării și a inteligenței artificiale. Tehnologia digitală a informațiilor și comunicațiilor este esențială pentru a realiza Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Vom acționa și pe viitor pentru a valorifica și mai activ această calitate, prin repoziționare dinamică în cadrul multilateral, atât în scopul promovării consecvente și pragmatice a intereselor României, cât și pentru a spori legăturile țării noastre cu state și organizații care împărtășesc aceleași valori și obiective cu ale României”, a adăugat șeful diplomației române.

În încheierea mesajului său, ministrul de externe a adresat mulțumiri și felicitări diplomaților care au făcut auzită vocea României la nivelul ONU și au promovat interesele naționale, contribuind la valorificarea acestei apartenențe și la creșterea profilului României pe scena internațională.

“La mulți ani, România! La mulți ani, ONU!”, a conchis Bogdan Aurescu.

În 1945, reprezentanţii a 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco pentru a elabora Carta Organizației Naţiunilor Unite, care a fost semnată la 26 iunie 1945. ONU și-a început oficial activitatea la 24 octombrie 1945, după ce Carta a fost ratificată de China, Franţa, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Statele Unite şi de o majoritate a celorlalţi semnatari.

Carta ONU este cel mai important document juridic care reglementează relaţiile internaționale, stabilind drepturile şi obligaţiile statelor membre şi principiile esenţiale ale relaţiilor internaţionale. Cele mai semnificative tratate internaţionale multilaterale care au fost încheiate ulterior se raportează la principiile Cartei ONU.

Dorinţa României de a face parte din ONU a fost exprimată oficial încă din 1946, însă aderarea ţării noastre a fost blocată până în 1955. La 14 decembrie 1955, Adunarea Generală (AG) a decis, prin Rezoluţia nr. 995(X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state: Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Spania, Ungaria, Iordania, Irlanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia, Sri Lanka.

În prezent, Organizaţia Naţiunilor Unite numără 193 de state membre.

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care solicită Rusiei să pună capăt cât mai curând posibil “ocupaţiei temporare” a Crimeei, peninsula ucraineană anexată în 2014 de Moscova, informează marţi AFP, potrivit Agerpres.

Rezoluţia, care se concentrează asupra militarizării Crimeei, Sevastopolului şi a unor părţi din Marea Neagră şi Marea Azov, a fost adoptată de 63 de ţări, în timp ce 17 au votat împotrivă şi 62 s-au abţinut.

Rezoluţia nu are un caracter obligatoriu, dar are semnificaţie politică. Ea a fost supusă la vot de aproape 40 de ţări, inclusiv europene (Marea Britanie, Franţa, Germania, statele baltice etc.), Statele Unite, Australia, Canada şi Turcia.

Rezoluţia “îndeamnă Rusia, ca putere ocupantă, să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat forţele militare din Crimeea şi să înceteze fără întârziere ocupaţia temporară a teritoriului Ucrainei”, informează un comunicat al ONU.

În faţa “destabilizării continue a Crimeei ca urmare a transferurilor de către Rusia a unor sisteme avansate de armament, inclusiv avioane şi rachete cu capacitate nucleară, arme, muniţii şi personal militar pe teritoriul Ucrainei”, rezoluţia îndeamnă Moscova “să pună capăt acestor activităţi fără întârziere”.

Conflictul dintre luptătorii separatişti susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene a provocat moartea a peste 13.000 de persoane începând din 2014, când Rusia a anexat Crimeea iar forţele proruse din estul Ucrainei s-au revoltat împotriva regimului de la Kiev.

Tensiunile dintre Rusia şi statele occidentale pe acest dosar continuă să fie ridicate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dovadă o reuniune informală organizată săptămâna trecută la iniţiativa Rusiei pe subiectul acordurile de la Minsk din 2015. Spre nemulţumirea Moscovei, Germania şi Franţa au boicotat această sesiune, considerată de cele două state europene drept o platformă internaţională oferită separatiştilor din Donbas, dintre care unii fuseseră invitaţi să ia cuvântul.