Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima reuniune G7 în era Joe Biden: Cele mai puternice democrații ale lumii au discutat despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei și un tratat global pentru sănătate

Published

on

© No. 10/ Flickr

Liderii G7, grupul celor șapte țări industrializate care au o pondere de aproape jumătate din economia globală, au discutat vineri, pentru prima oară după instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, despre o reconstruire mai verde a economiilor afectate de pandemia de COVID-19, prin liber schimb, și despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei, informează o declarație comună adoptată de liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene.

Summit-ul G7, primul la care au participat președintele Joe Biden și prim-miniștrii Yoshihide Suga și Mario Draghi, a avut loc prin videoconferință și a fost prezidat de premierul britanic Boris Johnson, care speră să organizeze în perioada 11-13 iunie un summit în persoană la Carbis Bay, Cornwall.

Liderii au cerut o apărare mai puternică împotriva unei eventuale viitoare pandemii, discutând inclusiv posibilitatea unui tratat global pentru sănătate, după ce UE și SUA și-au anunțat creșterea contribuțiilor la un miliard de euro, respectiv două până la patru miliarde de dolari, la COVAX – mecanismul destinat dezvoltării și producerii de vaccinuri anti-COVID-19.

De asemenea, statele G7 au convenit obiectivul neutralității climatice până la orizontul anului 2050, având în vedere că prima lor reuniune virtuală a fost organizată simbolic în prima zi în care Statele Unite au revenit în cadrul acordului pentru climă de la Paris, conform ordinului executiv semnat de Joe Biden la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale.

“Vom face progrese în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea în conformitate cu Acordul de la Paris și vom realiza o transformare ecologică și tranziții de energie curată care reduc emisiile și creează locuri de muncă bune pe o cale către zero până cel târziu în 2050”, au subliniat aceștia.

Referitor la China, liderii G7 au spus că “se vor consulta reciproc cu privire la abordări colective față de politicile și practicile care nu sunt orientate spre piață”.

Ulterior, patru dintre liderii statelor G7, plus președinții Comisiei Europene și Consiliului European, s-au adresat virtual unei ediții speciale a Conferinței de Securitate de la München, Joe Biden făcând un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, pledând și pentru un parteneriat cu democrațiile din Indo-Pacific. Semnalul său a fost întâmpinat de cancelarul german Angela Merkel, de liderii instituțiilor UE și de secretarul general al NATO, care au vorbit despre o agendă comună transatlantică în fața regimurilor autoritare care subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

Atât în contextul reuniunii G7, cât și în cadrul participării la Conferință, premierul Boris Johnson și-a anunțat intenția de a invita la summitul G7 trei țări democratice din Asia-Pacific – India, Australia și Coreea de Sud, subliniind că grupul celor șapte reprezintă “cea mai mare reuniune a democrațiilor liberale bazate pe comerț liber”.

“Am transmis clar că America a revenit la masă și sunt angajat să lucrez cu ei (n.r. – liderii din G7) pentru a controla pandemia și a aborda provocările comune”, a scris și Joe Biden, pe Twitter, el anunțând deja în mai multe rânduri că rivalitatea SUA-China va lua forma unei competiții extreme.

Videoconferința liderilor G7 a fost “un schimb foarte constructiv” în timpul căruia au fost discutate lupta împotriva pandemiei, redresarea economiei globale și cooperarea în Africa, a declarat și cancelarul german Angela Merkel, ea subliniind că acest lucru a fost “în special” făcut posibil prin schimbarea venirea lui Joe Biden la Casa Albă, care “consolidează multilateralismul”.

Prima reuniune a liderilor G7 cu Joe Biden la Casa Albă a reprezentat o revenire a tonului cooperării cu aliații și cu partenerii, într-o distanțare clară față de politica fostei administrații conduse de Donald Trump, cu care liderii G7 au avut parte de summit-uri tensionate în anii 2017-2019, în timp ce summit-ul din 2020, care trebuia să aibă loc la Camp David, a fost anulat din cauza pandemiei.

G7, format din Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Canada, are un produs intern brut cumulat de aproximativ 40 de trilioane de dolari – aproape jumătate din economia globală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la summitul miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Ministrul britanic al justiției, Dominic Raab, a precizat duminică că o viitoare revizuire a legii britanice privind drepturile omului va include un ”mecanism” pentru a ”corecta” hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), informează Politico Europe.

”Dorin ca, în privința interpretării legilor țării, Curtea Supremă să aibă ultimul cuvânt, nu Curtea de la Strasbourg”, a declarat Raab într-un interviu acordat The Telegraph, completând că ”nu este normal” ca judecătorii curţii de la Strasbourg să se pronunţe asupra unor chestiuni privind militari britanici care luptă în străinătate sau despre serviciul public de sănătate (NHS) şi a explicat că studiază posibilitatea de a diminua influenţa CEDO în Regatul Unit.

Legislaţia britanică stipulează în prezent că judecătorii trebuie să ţină cont de deciziile CEDO.

”Nu cred că este treaba Curţii europene de la Strasbourg să ne dea nouă ordine cu privire la NHS, la protecţia noastră socială sau despre forţele noastre de poliţie”, la fel cum ”nu mai vrem ca tribunalul de la Luxemburg să aibă întâietate în faţa tribunalelor noastre” făcând trimitere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a apreciat ministrul britanic, vocal susținător al ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Reforma legislaţiei privind drepturile omului vizează totodată să-i împiedice pe delincvenţii de altă naţionalitate decât britanică să se bazeze pe această lege pentru a evita expulzarea. Ministrul Raab a calificat drept o ”problemă gravă” faptul că delincvenţii străini folosesc aşa-numita clauză a ”dreptului la viaţa de familie” din legea privind drepturile omului pentru a evita expulzarea, clauză invocată ”în 100 şi până la 200 de cazuri pe an”, a completat ministrul britanic al justiției.

Propunerea privind reformarea legislaţiei drepturilor omului urmează să fie prezentată parlamentului în primăvară.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS3 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE4 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE7 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.10 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.12 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending