Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima vizită a lui Donald Trump într-o zonă de conflict armat de când acesta este președinte al SUA. Liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită neașteptată trupelor americane din Irak

Published

on

Președintele american, Donald Trump, a făcut miercuri, cu ocazia Crăciunului, o vizită neașteptată trupelor americane staționate în Irak, fiind prima vizită din ultimii nouă ani pe care un lider american o face în Irak și prima vizită a lui Trump într-o zonă de conflict armat după aproape doi ani de la preluarea mandatului și la doar câteva zile după ce acesta a anunțat că va retrage trupele SUA din Siria și că va înjumătăți efectivele militare americane prezente în Afganistan, anunță Reuters, citat de Agerpres.

 Avionul prezidențial Air Force One a aterizat la baza aeriană Al Asad din vestul capitalei Bagdad după un zbor de noapte de la Washington, şeful statului fiind însoţit de Prima Doamnă, Melania Trump, un mic de grup de consilieri şi agenţi ai Secret Service, precum şi de câţiva reporteri. Donald Trump urma să rămână în Irak trei ore.

Donald Trump a primit critici din rândul armatei americane pentru că, de la instalarea la Casa Albă, în ianuarie 2017, nu a efectuat nicio vizită în zone de conflict unde sunt prezente trupe americane şi mai ales după ce, luna trecută, în Franţa, a anulat din cauza ploii o vizită la un cimitir american din timpul Primului Război Mondial.

Preşedintele american a declarat jurnaliştilor care îl însoţesc că nu intenţionează să retragă trupele din Irak şi că această ţară ar putea fi folosită ca bază militară ”în cazul în care vom dori să facem ceva în Siria”.

Astfel, se așteaptă ca baza militară din Irak să devină un hub al luptei împotriva grupării teroriste ISIS.

La întoarcerea din Irak, avionul prezidențial a făcut o oprire la baza aeriană Ramstein, Germania, pentru alimentare cu combustibil. Trump a profitat de ocazie pentru a se întâlni cu trupele americane staționate acolo.

Vizita în Irak îi oferă lui Trump oportunitatea de a fi fotografiat și filmat alături de membri ai armatei americane, lucru ce îl poate ajuta politic. Să nu uităm că popularitatea lui  Trump în rândul trupelor americane active a scăzut, de când acesta a devenit președinte.

O vizită a președintelui american într-o zonă de conflict armat reprezintă un moment propice pentru a arăta recunoștința celor care au făcut sacrificii pentru țară.

Vizita lui Franklin D. Roosevelt în Casablanca și Rabat, Maroc, din 1943, reprezintă prima vizită a unui președinte american într-o zonă de conflict armat, dacă nu le luăm în calcul pe cele efectuate de Abraham Lincoln, din timpul Războiului Civil. FDR a fost atât de mișcat de lucrurile la care a fost martor încât, la întoarcere, potrivit Muzeului Prezidențial Franklin D. Roosevelt, acesta a scris zeci de scrisori familiilor celor pe care i-a întâlnit în Maroc, dar și familiilor celor care au decedat.

Nu în ultimul rând, o vizită prezidențială într-un teatru de operații arată nu numai că trupele americane nu au fost uitate, dar și că țara le onorează serviciul.

În timpul Războiului Civil, președintele american de la acea vreme, Abraham Lincoln, a efectuat mai multe vizite pe câmpul de luptă, una dintre ele fiind și cea întreprinsă la un spital din City Point, Virginia, unde medicii au încercat să îi arate acestuia facilitățile de care dispune unitatea medicală.

Se spune că acesta ar fi replicat: ”Domnilor, dumneavoastră știți mai bine cum se conduc aceste spitale. Eu am venit aici pentru a strânge mâna oamenilor care au obținut victoriile noastre glorioase”.

În cei 15 ani care au trecut de la debutul intervenţiei americane în Irak, în 2003, aproape 4.500 de soldaţi americani şi-au pierdut viaţa.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ce au discutat Klaus Iohannis și Mike Pence la întâlnirea de la München: Administrația Trump apreciază ”leadership-ul puternic” al președintelui României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele american Mike Pence au reiterat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite precum și cea a consolidării relației transatlantice, în cadrul întrevederii avute în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, conform unei postări pe Twitter a șefului statului.

”Am reiterat importanța parteneriatului nostru strategic și consolidarea în continuare a relației transatlantice, care se află la un nivel excelent”, a scris președintele pe Twitter.

Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică și cea de apărare.

”Președintele României a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice”, arată sursa citată. 

De cealaltă parte, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului, subliniind totodată excelenta relație pe care președintele României o are cu președintele Donald Trump.

În același timp, vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a președintelui SUA, Donald Trump, cu președintele Klaus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Mike Pence a mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui Klaus Iohannis de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serghei Lavrov acuză SUA că exercită presiuni asupra aliaților și critică țările europene că ”au permis să fie târâte într-o confruntare fără sens cu Rusia”

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite că exercită presiuni asupra aliaţilor lor din NATO în disputa legată de Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, în timp ce a reafirmat disponibilitatea președintelui Vladimir Putin de a negocia prelungirea Tratatului New Start, care este programat să expire în anul 2021.

Șeful diplomației de la Moscova a făcut aceste declarații la Conferința de Securitate de la München, unde peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștrii de Externe, miniștrii ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale au trebuit să formuleze răspunsuri la dilema majoră a reașezării ordinii internaționale printr-o nouă competiție strategică care să surclaseze ordinea democrațiilor liberale.

”Vrem să le arătăm rachetele despre care americanii cred că încalcă tratatul. (…) Nu avem niciun dubiu că SUA le-au dat ţărilor NATO ordinul ‘Nu mergeţi acolo!’ ”, a spus Lavrov, cel care a avut la München discuții și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg avertizând Rusia că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

Adresându-se Conferinței după vicepreședintele american Mike Pence și după Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, ministrul rus de Externe a arătat disponibilitatea Moscovei de a negocia extinderea New Start (Tratatul de reducere a armelor strategice).

Pe de altă parte, Lavrov nu a ezitat să facă referire și la sancțiunile occidentale impuse Rusiei, criticând din nou faptul că europenii s-au lăsat purtați de americani în acest proces.

Europenii au permis să fie târâți într-o confruntare fără sens cu Rusia”, a adăugat șeful diplomației ruse.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențată de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending