Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima vizită bilaterală a președintelui ucrainean. Emmanuel Macron l-a primit la Paris pe Volodimir Zelenski, salutând ”curajul” și ”determinarea” acestuia ”de a face să tacă armele” în estul Ucrainei

Published

on

©www.president.gov.ua

Președintele francez Emmanuel Macron a salutat luni ”curajul” și ”determinarea” noului său omolog ucrainean, Volodimir Zelenski, ”de a face să tacă armele” în estul Ucrainei, liderul de la Elysee evocând un posibil summit la Paris dacă Moscova și Kievul vor realiza ”gesturi” concrete, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aveţi multă ambiţie pentru ţara dumneavoastră şi aţi avut, aveţi mult curaj”, a declarat Macron primindu-l pe Zelenski, un fost actor de comedie şi umorist, novice în politică.

Volodimir Zelenski se află în Franța în prima sa vizită bilaterală de la alegere sa din luna aprilie.

”În acest context, rolul Franţei este de fi alături de dumneavoastră pentru a vă ajuta să reuşiţi. Este ceea ce vom face”, a afirmat Macron, care a salutat voinţa de ”modernizare puternică, de transformări profunde, de schimbare a sistemului politic şi economic ucrainean” manifestată de Zelenski.

Liderul francez a schițat perspectiva unui summit cu președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkle și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a avansa aplicarea acordurilor de pace de la Minsk din 2015, cu condiția ca cele două părți să dea semnale de bunăvoință.

De altfel, și în cadrul comunicatului Administrației Prezidențiale ucrainene este precizat că cei doi șefi de stat au convenit asupra viitorilor pași pentru a pune capăt războiului din Donbas și de a ”returna teritoriile ucrainene anexate”.

”Suntem amândoi de acord că este nevoie de o actualizare a cooperării în cadrul formatului Normandia. Consilierii noștri pe politică externă se vor întâlni în viitorul apropiat și vor stabili viitoarele întrevederi. Aceasta este o problemă esențială”, a mai spus președintele ucrainean.

După vizita la Paris, președintele Ucrainei este așteptat de cancelarul german Angela Merkel la Berlin. 

Volodimir Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia.

De altfel, în discursul său de învestire, Zelenski a precizat că ”prima sa sarcină” este să se ajungă la o încetare a focului în estul Ucrainei. Prima noastră sarcină este să ajungem la o încetare a focului în Donbas”, bazin carbonifer controlat în parte de către separatişti, a spus el provocând o salvă de aplauze din partea deputaţilor.

”Dragi concetăţeni, toată viaţa mea am încercat să fac totul pentru ca ucrainenii să zâmbească (…) În următorii cinci ani, voi face tot ce pot pentru a vă împiedica să plângeţi”, a promis noul preşedinte ucrainean în finalul discursului său.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional avertizează: Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus

Published

on

Fondul Monetar Internațional a atenționat luni că Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual”, a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

În ceea ce privește zona euro, Thomsen a precizat că relaxarea normelor fiscale și sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană și Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic pentru a contracara efectele pandemiei de coronavirus. ”Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată”, a menționat Poul Thomsen.

Acesta a dezvăluit că Fondul Monetar Internațional este preocupat cu precădere de micile state din afara Uniunii Europene care au solicita sprijin din partea FMI. ”Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI”, a spus Poul Thomsen.

”Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI”, a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Avertismentele directorului FMI pentru Europa vin în completarea celor menționate de Kristalina Georgieva, care a atenționat săptămân trecută că pandemia de coronavirus va provoca o recesiune globală în 2020, care ar putea fi mai rea decât cea înregistrală în timpul crizei financiare din 2008-2009.

”Vor fi necesare chiar mai multe măsuri, în special pe frontul fiscal”, a declarat şeful FMI, după o teleconferinţă cu guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe ai G20 (cele mai puternice ţări ale lumii), care au fost de acord cu necesitatea solidarităţii pe plan global.

De altfel, acest ton la unison manifestat de miniștrii de Finanțe ai G20, ecou al intențiilor liderilor primelor 20 de economii mondiale, a fost transpus ulterior într-o declarație comună convenită de aceștia din urmă în cadrul summit de urgență, convocat de Arabia Saudită, care deține în prezent președinția rotativă.

Șefi de stat precum președintele american Donald Trump, președintele rus, Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Angela Merkel și-au asumat să facă ”tot ce este nevoie” în fața noului coronavirus și au promis să injecteze peste 5.000 de miliarde de dolari în economia globală.

La nivel european, Bruxelles-ul a adoptat mai multe măsuri menite să vină în sprijinul țărilor membre.

Astfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suspendat temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, permițându-le acestora, în același timp, să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia afectată de pandemia de coronavirus.

În plus, Comisia Europeană, a lansat un pachet financiar de 37 de miliarde de euro, intitulat Inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, menit să cntribuie la combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

De asemenea, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE a fost modificat pentru a include, pe lângă catastrofele naturale, și situațiile de urgență de sănătate publică

Adoptate prin procedură de urgență de Parlamentul European și primind udă verde din partea statelor membre, documentele vor intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Între timp, miniștrii de Finanțe din zona euro vor prezenta la 7 aprilie instrumentele financiare menite să vină în sprijinul economiei, după cum au cerut șefii de stat sau de guvern în urma summitului Consiliului European de săptămâna trecută.

În același timp, în următoarele zile, miniştrii de Finanţe din zona euro vor accelera discuţiile privind folosirea Mecanismului european de stabilitate (ESM) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a contracara declinul economic provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19).

Șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.

Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.

Continue Reading

NATO

NATO și SUA cer coordonare transatlantică împotriva propagandei ruse și chineze privind coronavirusul

Published

on

Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au discutat luni, telefonic, despre coordonarea eforturilor aliate în combaterea dezinformărilor și propagandei venite dinspre Rusia și China în privința pandemiei cu noul coronavirus.

Cei doi oficiali au vorbit despre cooperarea transatlantică în contextul în care miniștrii de externe din țările aliate se vor reuni joi, prin intermediul unei videoconferințe securizate, în locul tradiționalei ministeriale care ar fi trebuit să aibă loc la sediul Alianței. Reuniunea va fi consacrată consecinţelor economice ale pandemiei asupra bugetelor pentru apărare ale aliaţilor şi ultimelor evoluţii pentru misiunile NATO în Afganistan şi Irak.

Secretarul de stat al SUA a reiterat sprijinul Statelor Unite pentru NATO și a subliniat importanța unității transatlantice, se arată într-un comunicat de presă emis de Departamentul de Stat al SUA.

Cei doi oficiali “au discutat despre modul în care NATO își coordonează răspunsurile Alianței față de pandemia cu COVID-19, dar și despre importanța eforturilor depuse împotriva acțiunilor de răspândire a dezinformării și a propagandei legate de virus, desfășurate de China și Rusia”, arată sursa citată.

Discuțiile dintre Pompeo și Stoltenberg au vizat și situația din Afganistan, respectiv nevoia ca liderii de la Kabul să formeze un guvern care să permită securitatea și stabilitatea țării.

Și președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze. De asemenea, la începutul săptămânii trecute, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Pe de altă parte, în cursul unei reuniuni virtuale a miniștrilor de externe din țările G7, Mike Pompeo a eșuat în a-i convinge pe omologii săi să atribuie coronavirusului denumirea de “virusul Wuhan”.

În prezent, Statele Unite și Italia sunt cele mai afectate țări de pe mapamond de pandemie, având cele mai multe cazuri confirmate cu virusul SARS-CoV-2. SUA înregistrează peste 160.000 de cazuri și 3.100 de decese, iar Italia peste 101.000 de cazuri și peste 11.500 de decese, un record negativ. Cele două sunt urmate de Spania, cu peste 88.000 de cazuri și peste 7.700 de cazuri.

Pandemia cu noul coronavirus, izbucnită în luna decembrie a anului trecut în regiune Wuhan din China, și-a mutat treptat epicentrul către Europa și apoi către Statele Unite. China, care se află pe o curbă descedentă, continuă să se mențină la cele 81.000 de cazuri raportate și 3.300 de decese.

Următoarele țări cele mai afectate sunt Germania (peste 66.000 de cazuri și peste 600 de decese) și Franța (peste 44.000 de cazuri și peste 3.000 de decese).

La nivel mondial sunt peste 785.000 de cazuri și peste 37.000 de morți.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Vladimir Putin au discutat despre o “cooperare mai strânsă” între SUA și Rusia pentru combaterea coronavirusului

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump au discutat luni telefonic despre o cooperare mai strânsă pentru combaterea pandemiei de coronavirus, într-o convorbire inițiată de Washington, a anunțat luni Kremlinul, adăugând că cei doi lideri s-au pus de acord asupra unor „consultări” privind prețul petrolului.

Cei doi lideri “au discutat o cooperare mai strânsă între cele două țări” în combaterea coronavirusului și au convenit asupra unor consultări privind “starea actuală a pieței globale a petrolului” între ministerele energetice din cele două țări – se mai spune în comunicatul de presă citat de Radio Europa Liberă.

Preşedintele american Donald Trump anunțase anterior că va avea o convorbire telefonică în cursul zilei cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a discuta despre preţul petrolului şi “războiul preţului petrolului” între Rusia şi Arabia Saudită, adăugând că se aşteaptă ca liderul rus să ceară “probabil” o relaxare a sancţiunilor împotriva ţării sale, potrivit AFP şi DPA, informează Agerpres.

În cadrul discursului său la summitul ţărilor din G20 prin videoconferinţă, Vladimir Putin a propus joi un “moratoriu” la sancţiunile economice care lovesc numeroase ţări, între care şi Rusia, pe fondul crizei economice cauzate de răspândirea noului coronavirus.

Preşedintele american nu a spus care va fi răspunsul său, dar a amintit ca el se află la originea acestor sancţiuni. “Nu le place. Sincer, ar trebui să putem să ne înţelegem”, a adăugat Donald Trump, citat de AFP.

Economia rusă a fost grav afectată de criza mondială cauzată de pandemie, în special în urma scăderii preţului petrolului şi, prin ricoşeu, a rublei.

Rusia traversează deja dificultăţi economice din 2014 din cauza sancţiunilor internaţionale care i-au fost impuse în legătură cu conflictul din Ucraina. Moscova militează de asemenea pentru relaxarea sancţiunilor instituite de SUA în special împotriva Iranului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending