Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima vizită externă a lui Donald Trump, confirmată: Președintele SUA merge la summitul NATO pe 25 mai

Published

on

Liderii celor 28 de țări membre ale NATO se vor reuni la summitul aliat de la Bruxelles pe 25 mai, iar președintele SUA, Donald Trump, va lua parte la această reuniune a anunțat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, citat de agențiile de presă internaționale.

ABC News notează că aceasta ar putea fi prima vizită externă a lui Donald Trump, în vreme ce Reuters precizează că liderul SUA va face un nou apel către aliații NATO pentru ca aceștia să aloce mai mulți bani în domeniul apărării.

FOTO: White House/ Shealah Craighead

Președintele este nerăbdător să se întâlnească cu partenerii din NATO pentru a reafirma angajamentul nostru față de NATO și pentru a discuta despre chestiuni esențiale pentru Alianță, în special responsabilitatea aliaților și rolul NATO în lupta împotriva terorismului“, a anunțat Casa Albă într-un comunicat.

La summitul NATO, Donald Trump se va întâlni, printre alții, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, premierul Canadei, Justin Trudeau sau președintele României, Klaus Iohannis. Totodată, prezența lui Trump la un summit NATO nu va fi singura premieră, la acea reuniune fiind așteptat să participe și noul președinte al Franței. De asemenea, participarea lui Trump la summitul NATO va fi urmată, pe 26-27 mai, de o prezența a sa la summitul G7 din Italia.

Anunțul Casei Albe survine în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află la Washington, pentru a participa la reuniunea Coaliției Globale anti-ISIS, condusă de secretarul de Stat, Rex Tillerson, care nu va participa la ministeriala de Externe a NATO din 5-6 aprilie.

Totodată, Casa Albă a anunțat că secretarul general al NATO va fi primit pe 12 aprilie de președintele Donald Trump.

FOTO: Administrația Prezidențială

Summitul aliat de la Bruxelles va avea loc la aproape un an distanță de la reuniunea de la Varșovia, summit care s-a remarcat prin adoptarea unor decizii importante pentru dimensiunea estică a securității euro-atlantice prin măsuri clare de descurajare în zona flancului estic. Mai mult decât atât, summitul de la Varșovia a adus relația NATO – Uniunea Europeană la un nivel de cooperare în direcția combaterii amenințărilor hibride și a consolidării apărării europene, iar spațiul cibernetic a fost recunoscut drept domeniu operațional, alături de cel terestru, aerian și maritim.

Citiți și Summitul NATO de la Varșovia. Corespondență CaleaEuropeana.ro

La acest summit aniversar, prilejuit de inaugurarea noului cartier general al Alianței, este de așteptat să se discute intens pe marginea viitorului rol al NATO în privința asigurării securității și luptei împotriva terorismului, dar și a bugetelor alocate de țările membru pentru dimensiunea apărării, fiind un moment important pentru cimentarea relației transatlantice.

Angajamentele bugetare ale aliaților din cadrul NATO au constituit un motiv de reproș din partea președintelui SUA, Donald Trump, care a calificat Alianța ca fiind învechită și a pus sub semnul întrebării sprijinul militar al Statelor Unite pentru aliații care nu au contribuit corespunzător în domeniul apărării. Totodată, acest subiect, alături de rolul NATO în lupta împotriva terorismului au fost dezbătute atât la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, cât și la întâlnirile bilaterale de la Washington ale lui Trump cu Theresa May și Angela Merkel sau în timpul vizitelor în Europa ale secretarului Apărării, James Mattis, și vicepreședintelui Mike Pence.

Citiți și E oficial: bugetul MApN aprobat; România se alătură Statelor Unite și altor patru țări NATO care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare

Prin bugetul Apărării pentru anul 2017, România se alătură Statelor Unite (3.61%), Greciei (2.38%), Marii Britanii (2.21%), Estoniei (2.16%) și Poloniei (2%), țări NATO ce respectă criteriul de a aloca minim 2% PIB pentru bugetul Apărării, dovadă a angajamentului lor pentru apărarea colectivă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Published

on

Milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală. 

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări. 

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Mesajul ei a fost clar, această acțiune nu se va opri prea curând: ”Este doar începutul. Schimbarea va veni, fie că vă convine sau nu!”,le-a transmis tânăra suedeză liderilor politici. 

Vinerea trecută, Greta Thunberg a participat la o manifestaţie a tinerilor asupra climei, în faţa Casei Albe, înainte de marşul prevăzut să aibă loc la New York la 20 septembrie, menit să facă presiune asupra liderilor lumii întregi ce vor participa, în 23 septembrie, la Summitul ONU asupra climei.Protestatarii au solicitat guvernelor să ia măsuri imediate pentru a limita efectele negative ale încălzirii climatice provocate de om.

Punctul culminant al acestor proteste a fost New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU, relatează Agerpres.

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

Totodată, o delegație a Parlamentului European va participa la reuniunile ONU cu privire la dezvoltare și acțiuni climatice la New York, SUA, 21-26 septembrie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Vizita în SUA va fi orientată spre rezultate. Vom semna un memorandum pe energie și un document cu Banca Mondială în domeniul sănătății

Published

on

© Guvernul României

România va semna o serie de înțelegeri în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației române conduse de premierul Viorica Dăncilă, care va începe duminică, 22 septembrie, potrivit declarațiilor de astăzi ale șefei Guvernului, transmite Agerpres.

Viorica Dăncilă a precizat că vizita în SUA este orientată spre ,,rezultate”, în acest sens delegația română va avea o serie de întâlniri cu membri ai administrației americane, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri.  

,,Voi pleca duminică în Statele Unite ale Americii, este o vizită de lucru, vom semna şi un memorandum pe energie, nu ne ducem să facem poze, ne ducem ca să avem rezultate în urma acestei vizite. Ne vom întâlni acolo şi cu un număr mare al oamenilor de afaceri, unde le vom vorbi despre avantajele investiţiilor în România, despre predictibilitate. Voi fi însoţită de domnul ministru Teodorovici, de domnul ministru Leş, vom avea o discuţie şi pe Ministerul Apărării, vom avea o discuţie şi în domeniul Sănătăţii, vom semna cu Banca Mondială, cu doamna Sorina Pintea. Vom avea mai multe întâlniri. În acelaşi timp, vreau să ne întâlnim acolo şi cu comunitatea românilor din Statele Unite, pentru că eu cred că trebuie să-i ascultăm şi pe dânşii şi de fiecare dată când merg în afara graniţelor ţării îmi face o plăcere deosebită să mă întâlnesc cu românii din orice ţară s-ar afla, acelaşi lucru l-am făcut şi în Portugalia şi în alte ţări “, a declarat Viorica Dăncilă într-o conferinţă de presă organizată la finalul şedinţei Comitetului Executiv Judeţean al PSD Caraş Severin, întrebată despre vizita pe care o va efectua în SUA.

Marți, prim-ministrul sublinia că scopul vizitei în SUA este aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike PenceSecretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur RossNancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

Continue Reading

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending