Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima vizită externă a lui Donald Trump, confirmată: Președintele SUA merge la summitul NATO pe 25 mai

Published

on

Liderii celor 28 de țări membre ale NATO se vor reuni la summitul aliat de la Bruxelles pe 25 mai, iar președintele SUA, Donald Trump, va lua parte la această reuniune a anunțat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, citat de agențiile de presă internaționale.

ABC News notează că aceasta ar putea fi prima vizită externă a lui Donald Trump, în vreme ce Reuters precizează că liderul SUA va face un nou apel către aliații NATO pentru ca aceștia să aloce mai mulți bani în domeniul apărării.

FOTO: White House/ Shealah Craighead

Președintele este nerăbdător să se întâlnească cu partenerii din NATO pentru a reafirma angajamentul nostru față de NATO și pentru a discuta despre chestiuni esențiale pentru Alianță, în special responsabilitatea aliaților și rolul NATO în lupta împotriva terorismului“, a anunțat Casa Albă într-un comunicat.

La summitul NATO, Donald Trump se va întâlni, printre alții, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, premierul Canadei, Justin Trudeau sau președintele României, Klaus Iohannis. Totodată, prezența lui Trump la un summit NATO nu va fi singura premieră, la acea reuniune fiind așteptat să participe și noul președinte al Franței. De asemenea, participarea lui Trump la summitul NATO va fi urmată, pe 26-27 mai, de o prezența a sa la summitul G7 din Italia.

Anunțul Casei Albe survine în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află la Washington, pentru a participa la reuniunea Coaliției Globale anti-ISIS, condusă de secretarul de Stat, Rex Tillerson, care nu va participa la ministeriala de Externe a NATO din 5-6 aprilie.

Totodată, Casa Albă a anunțat că secretarul general al NATO va fi primit pe 12 aprilie de președintele Donald Trump.

FOTO: Administrația Prezidențială

Summitul aliat de la Bruxelles va avea loc la aproape un an distanță de la reuniunea de la Varșovia, summit care s-a remarcat prin adoptarea unor decizii importante pentru dimensiunea estică a securității euro-atlantice prin măsuri clare de descurajare în zona flancului estic. Mai mult decât atât, summitul de la Varșovia a adus relația NATO – Uniunea Europeană la un nivel de cooperare în direcția combaterii amenințărilor hibride și a consolidării apărării europene, iar spațiul cibernetic a fost recunoscut drept domeniu operațional, alături de cel terestru, aerian și maritim.

Citiți și Summitul NATO de la Varșovia. Corespondență CaleaEuropeana.ro

La acest summit aniversar, prilejuit de inaugurarea noului cartier general al Alianței, este de așteptat să se discute intens pe marginea viitorului rol al NATO în privința asigurării securității și luptei împotriva terorismului, dar și a bugetelor alocate de țările membru pentru dimensiunea apărării, fiind un moment important pentru cimentarea relației transatlantice.

Angajamentele bugetare ale aliaților din cadrul NATO au constituit un motiv de reproș din partea președintelui SUA, Donald Trump, care a calificat Alianța ca fiind învechită și a pus sub semnul întrebării sprijinul militar al Statelor Unite pentru aliații care nu au contribuit corespunzător în domeniul apărării. Totodată, acest subiect, alături de rolul NATO în lupta împotriva terorismului au fost dezbătute atât la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, cât și la întâlnirile bilaterale de la Washington ale lui Trump cu Theresa May și Angela Merkel sau în timpul vizitelor în Europa ale secretarului Apărării, James Mattis, și vicepreședintelui Mike Pence.

Citiți și E oficial: bugetul MApN aprobat; România se alătură Statelor Unite și altor patru țări NATO care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare

Prin bugetul Apărării pentru anul 2017, România se alătură Statelor Unite (3.61%), Greciei (2.38%), Marii Britanii (2.21%), Estoniei (2.16%) și Poloniei (2%), țări NATO ce respectă criteriul de a aloca minim 2% PIB pentru bugetul Apărării, dovadă a angajamentului lor pentru apărarea colectivă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie avertizează că va respinge orice propunere privind revenirea Rusiei în grupul G7

Published

on

© No. 10/ Flickr

Orice încercare a președintelui american Donald Trump de a readuce Rusia în cadrul G7 și extinderea formatului la G8 va fi respinsă prin veto de către Regatul Unit, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic Boris Johnson.

Donald Trump a anunțat sâmbătă că va amâna summitul anual G7 după ce cancelarul german Angela Merkel nu a fost de acord cu o reuniune în persoană pe fondul îngrijorărilor legate de pandemia de coronavirus, context în care liderul de la Casa Albă a prezentat planurile sale de a invita alte patru state să participe, Australia, Coreea de Sud, India și Rusia

Vorbind în fața jurnaliștilor, purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic a spus că depinde de statele gazdă al summitului G7 pe cine decid să invite în calitate de oaspeți, însă a subliniat că Regatul Unit nu va susține ca Rusia să fie “readmisă ca membru al grupului”, relatează Politico Europe.

Deciziile privind apartenența la G7 sunt supuse susținerii în unanimitate a tuturor membrilor. Rusia a fost exclusă din grup – anterior G8 – după anexarea Crimeei în 2014.

Purtătorul de cuvânt al lui Johnson a declarat că Marea Britanie nu va sprijini revenirea Rusiei în cadrul G7 “dacă nu încetează activitatea agresivă și destabilizatoare care amenință siguranța cetățenilor britanici și securitatea colectivă a aliaților noștri”.

Poziția Regatului Unit nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la summit de către președintele american Donald Trump în calitate de oaspete, având în vedere că SUA dețin președinția anuală G7.

Deși nu este neobișnuit ca țările gazdă să invite reprezentanți ai țărilor non-G7 sau ai instituțiilor internaționale să participe la summit-uri, o invitație către Kremlin s-ar dovedi extrem de controversată, notează Politico Europe, fâcând referire la relația dificilă dintre Moscova și Londra după ce Regatul Unit a învinovățit Rusia de otrăvirea cu agent neurotoxic a fostului agent dublu rus Serghei Skripal, aflat pe teritoriu britanic.

Donald Trump a sugerat și în trecut reprimirea Rusiei în formatul G7 și revenirea la G8, însă s-a confruntat cu refuzul celorlalți parteneri occidentali.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Numărul copiilor care trăiesc în familii sărace ar putea să crească cu 86 milioane până la finalul anului ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19

Published

on

Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea duce la creșterea cu 86 de milioane a numărului de copii care vor ajunge să trăiască în sărăcie până la finalul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 15%, conform analizei publicate de Salvați Copiii și UNICEF.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, țările din Europa și Asia Centrală ar putea înregistra cea mai semnificativă creștere, de până la 44% în regiune. America Latină și Caraibe ar putea înregistra o creștere de 22%.

Analiza subliniază faptul că, în lipsa unor măsuri urgente pentru protejarea familiilor față de greutățile financiare provocate de pandemie, numărul total al copiilor care trăiesc sub limita sărăciei, în țările cu venituri mici și medii, ar putea ajunge la 672 de milioane până la finalul anului. Aproape două treimi dintre aceștia trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

”Pandemia de coronavirus a generat o criză socio-economică fără precedent, care consumă toate resursele familiilor din întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. ”Amploarea și profunzimea greutăților financiare cu care se confruntă familiile ar putea să anuleze progresele realizate de-a lungul anilor pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și să îi priveze pe aceștia de serviciile esențiale. Fără măsuri concertate, familiile care abia se descurcă ar putea fi împinse în sărăcie, iar cele mai sărace familii s-ar putea confrunta cu privațiuni nemaiîntâlnite de zeci de ani”, a completat aceasta.

Salvați Copiii și UNICEF avertizează că impactul crizei economice globale cauzate de pandemie și de politicile de combatere este dublu. Pierderea imediată a veniturilor înseamnă că familiile au mai puține posibilități de a-și asigura nevoile de bază, inclusiv alimente și apă, de a avea acces la asistență medicală sau la educație, iar riscul de căsătorii timpurii, violență, exploatare și abuz la care pot fi expuși copiii crește. Când apare o contracție fiscală, pot scădea atât accesul, cât și calitatea serviciilor de care depind familiile.

Pentru familiile cele mai sărace, lipsa accesului la servicii de asistență socială sau măsuri compensatorii le limitează și mai mult capacitatea de a respecta măsurile de prevenție și distanțare fizică, ceea ce sporește riscul de expunere la infecție a acestora.

”Impactul dur al pandemiei de Covid-19, din punct de vedere al sărăciei, îi va lovi cel mai tare pe copii. Copiii sunt extrem de vulnerabili chiar și la perioade scurte de înfometare și malnutriție, acestea putându-i afecta pentru întreaga viață. Dacă acționăm acum, cu fermitate, putem să prevenim și să limităm pericolul generat de pandemie, cu care se confruntă țările cele mai sărace și unii dintre copiii cei mai vulnerabili. Acest raport ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Sărăcia nu este inevitabilă pentru copii!”, a spus Inger Ashing, director general Save the Children International.

Înainte de pandemie, la nivel global, două treimi dintre copii nu aveau acces la nicio formă de protecție socială, iar familiile nu puteau să facă față șocurilor de natură financiară, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale. Numai 16% din copiii din Africa beneficiază de protecție socială.

Sute de milioane de copii suferă de sărăcie multidimensională – asta înseamnă că nu au acces la servicii de sănătate, educație, alimentație corespunzătoare sau o locuință adecvată – ceea ce reflectă, de cele mai multe ori, investițiile inechitabile pe care guvernele le fac pentru serviciile sociale.

Comunicatul atrage atenția că, pentru copiii care trăiesc în țări deja afectate de conflicte și violență, impactul acestei crize va spori și mai mult riscul de instabilitate și de sărăcie în familie. Regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, unde trăiesc cei mai mulți copii în dificultate din cauza conflictelor, are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor, în vreme ce aproape jumătate din copiii din regiune trăiesc în sărăcie multidimensională.

Pentru a aborda și diminua impactul COVID-19 asupra copiilor din gospodăriile sărace, Salvați Copiii și UNICEF solicită o extindere rapidă și pe scară largă a sistemelor și programelor de protecție socială, inclusiv transferuri de numerar, hrană la școală și prestații pentru copii – acestea fiind investiții esențiale care răspund nevoilor financiare imediate și asigură țărilor baza necesară pregătirii pentru viitoarele șocuri.

Astfel, Salvați Copiii și UNICEF cer guvernelor să investească și în alte forme de protecție socială, politici fiscale, intervenții privind ocuparea forței de muncă, precum și intervenții pe piața muncii, menite să sprijine familiile.

De la începutul pandemiei de COVID-19, multe țări și-au extins deja programele de protecție socială. În Indonezia, programul Kartu Sembako, care asigură asistență lunară în numerar pentru nevoile de consum de bază ale unei familii, s-a extins până la 20 de milioane de persoane. Asistența lunară în numerar pentru familii a crescut de la 150.000 Rupii la 200.000 Rupii. În Mongolia, guvernul, în cadrul Programului financiar pentru copii, a crescut alocația lunară de cinci ori, de la 20.000 tugrik (moneda mongolă) pe lună la 100.000 tugrik, pentru o perioadă de 6 luni.

În Argentina, Programul universal de alocații pentru copii a asigurat o creștere de 3.100 de pesos argentinieni (47 dolari SUA) pentru beneficiarii actuali. Iar în Africa de Sud, o serie de scheme de protecție socială, inclusiv Grantul de sprijin pentru copii, de care beneficiază 12,8 milioane de copii, au fost și ele suplimentate. În Georgia, Programul de asistență socială orientată va fi suplimentat temporar pentru a sprijini un plus de 70.000 de familii; de asemenea, va asigura suplimentar 100 de lari georgieni pe lună (31 dolari SUA) pentru 21.000 de familii cu trei sau mai mulți copii, pe o perioadă de 6 luni. În Armenia, familiile eligibile înscrise în programul de prestații pentru familii vor primi un spor de 50% din prestația respectivă.

În Columbia, guvernul a creat Programul de solidaritate a veniturilor, pentru a asigura transferul de numerar către familiile care nu beneficiază de niciunul dintre programele guvernamentale naționale. Începând cu 21 mai, peste 2 milioane de familii vulnerabile au beneficiat de un transfer de 320.000 de pesos (echivalentul a 81 de dolari SUA) în două tranșe egale, pentru martie și mai. În Peru, guvernul acordă bonusuri de solidaritate gospodăriilor rurale, lucrătorilor independenți și familiilor vulnerabile, precum și o obligațiune universală nouă pentru 6,8 milioane de gospodării.

Analiza se bazează pe proiecții economice ale FMI și Băncii Mondiale, date istorice privind schimbările în distribuția veniturilor furnizate de UNU WIDER și date demografice asigurate de MICS și DHS. Datele per țară acoperă peste 100 de țări cu venituri mici și mijlocii.

Salvați Copiii crede într-o lume în care toți copiii supraviețuiesc, au șansa să învețe și sunt protejați împotriva abuzului, neglijării și exploatării. Prin munca pe care o desfășurăm în aproximativ 117 de țări, ajungem la copiii cei mai defavorizați și marginalizați, ajutându-i să supraviețuiască, să învețe și să se bucure de protecție.

UNICEF este prezent în unele dintre cele mai dificile locuri din lume, pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizați copii ai planetei. În 190 de țări și teritorii, pretutindeni, ne desfășurăm activitatea în sprijinul fiecărui copil, pentru a construi o lume mai bună pentru toți.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Primarul Londrei Sadiq Khan cere guvernului britanic să ”lase deoparte ideologia politică” și să extindă perioada de tranziție post-Brexit: Ultimul lucru de care ţara noastră are nevoie este mai mult haos şi mai multă incertitudine

Published

on

Primarul Londrei, Sadiq Khan, i-a cerut luni guvernului condus de premierul britanic Boris Johnson să extindă perioada de tranziție post-Brexit în vederea negocierii acordurilor cu Uniunea Europeană, anunță DPA, citat de Agerpres.

Sadiq Khan i-a solicitat ministrului pentru Brexit, Michael Gove, să ”lase deoparte ideologia politică” şi să prelungească negocierile cu Bruxelles-ul.

”În contextul în care încercăm să găsim o cale de a depăşi această pandemie, ultimul lucru de care ţara noastră are nevoie este mai mult haos şi mai multă incertitudine”, a scris pe Twitter politicianul laburist.

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea sau pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord de Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția unei notificări înaintate, cel târziu, până la 1 iulie 2020. Boris Johnson și-a exprimat însă în repetate dorința de a nu prelungi perioada de tranziție, considerând că există suficient timp pentru a ajunge la un acord de liber schimb ”și un parteneriat minunat cu UE, bazat pe tarife zero, cote zero”.

Înaintea unei săptămâni cruciale pentru parcursul Brexitului, negociatorul european Michel Barnier a subliniat, într-un interviu publicat duminică de ziarul britanic The Times, că ”timpul presează”, avertizând Regatul Unit că ”nu va exista un acord” dacă Londra revine asupra poziţiilor sale anterioare.

Ambele tabere au convenit în cadrul Declarației Politice privind viitoarea relație, semnată anul trecut, că vor obține un acord privind pescuitul până la 1 iulie.

De altfel, printr-o rezoluție adoptată la mijlocul lunii februarie, Parlamentul European a condiționat aprobarea acordului de liber schimb UE-Regatul Unit de încheierea unui acord privind pescuitul până în iunie 2020. Astfel, această rundă de negocieri, care demarează marți, este una crucială.

Reprezintă ultima șansă ca ambele părți să ajungă la un compromis înainte de conferința la nivel înalt care va avea loc în luna iunie, în cadrul căreia liderii trebuie să decidă dacă vor extinde sau nu perioada de tranziție post-Brexit, al cărei termen scadent este 31 decembrie.

Amintim că precedenta rundă de discuții a fost una ”dezamăgitoare”, Uniunea Europeană și Regatul Unit căzând de acord că nu sunt de acord. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending