Connect with us

POLITICĂ

UPDATE| VIDEO Klaus Iohannis la Consiliul Europei: România este un susținător fervent al valorilor organizației care sunt câteodată supuse unor provocări în unele state membre

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Consiliul Europei

Prima deplasare externă a președintelui Klaus Iohannis din acest an va fi la Strasbourg, la Consiliul Europei (24-25 ianuarie), acolo unde șeful statului se va adresa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

UPDATE, ora 13.10 – VIDEO Discursul președintelui Klaus Iohannis la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Discursul președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

„Vă mulţumesc!

Domnule Președinte,

Stimați membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

Domnule Secretar General,

Excelențele voastre, doamnelor și domnilor,

Doresc să-i mulțumesc călduros domnului Președinte Agramunt pentru invitația de a fi prezent aici și pentru amabila sa introducere.

Sunt profund onorat să mă adresez acestei distinse Adunări. Prezența mea aici reprezintă încă o dovadă a atașamentului profund și a respectului pe care România le poartă pentru Consiliul Europei, prima organizație internațională importantă la care a aderat țara mea, după căderea comunismului.

Aderarea noastră la Consiliul Europei, în 1993, a fost unul dintre primii pași majori luați în procesul de tranziție spre democrație a României.

De asemenea, a jucat un rol cheie în procesul de integrare europeană și euro-atlantică a țării mele. De fapt, cei 10 ani de apartenență la UE, pe care îi celebrăm în acest an, pot fi considerați drept unul dintre rezultatele puterii extraordinare de transformare pe care o prezintă calitatea de membru al Consiliului Europei.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a contribuit semnificativ la dezvoltarea statului de drept în țara mea, precum și la consolidarea respectului pentru drepturile omului – care caracterizează România zilelor noastre. Doresc să subliniez, în acest context, importanța instrumentelor juridice ale Consiliului Europei în consolidarea unui stat democratic. Convinsă de acest aspect, România a ratificat, până acum, 107 convenții ale Consiliului Europei.

Prin dialogul constant cu Consiliul Europei, România a devenit de asemenea un model – și vorbesc despre asta și din experiența mea personală – în ce priveşte protecția și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale – modelul intercultural românesc de succes şi recunoscut ca atare la nivel european.

Acest veritabil model în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice presupune implicarea activă, la toate nivelurile, locale sau naționale, a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în procesul de luarea a deciziilor cu privire nu doar la minoritatea în cauză, ci la societate în ansamblul său.

El nu implică doar simpla coexistenţă a grupurilor minoritare cu majoritatea populației, care definește așa-zisul model multicultural, ci şi interacţiunea dintre grupurile minoritare şi majoritate – creând astfel un proiect intercultural. Este un proiect care, prin diversitate culturală, îmbogățește societatea și spiritul nostru civic. El dovedește valoarea interacțiunii și a toleranței.

În opinia mea, minoritățile naționale reprezintă o adevărată valoare a unei națiuni, care o îmbogăţeşte și care contribuie la construirea unor punți solide între state.

În ceea ce privește minoritatea romă și incluziunea sa socială, putem evalua că abordarea noastră multi-instituțională, pas cu pas, din ultimii 15 ani, a produs rezultate tangibile. Desigur, însă, că au mai rămas multe lucruri de făcut.

Dar confirmarea rezultatelor noastre poate să fie probată, printre altele, de creșterea participării politice a romilor, eficiența strategiilor implementate și datele publicate, de exemplu, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE. Doresc să reafirm, în acest context, sprijinul ferm al României pentru activitatea Consiliului Europei în acest domeniu, precum și angajamentul nostru de a lucra în continuare pentru asigurarea incluziunii sociale a romilor, atât în România, cât și în Europa, în general.

În ceea ce privește piatra de temelie a protecției drepturilor omului în Europa, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este evident faptul că doar eforturile continue ale Curții de la Strasbourg nu sunt suficiente. Statele părţi la Convenţie trebuie să fie principalii protectori ai drepturilor omului.

Totodată, nu putem să ignorăm, nici să tolerăm situațiile în care, în anumite state membre, hotărârile Curții nu sunt puse în aplicare.

Pe de altă parte, Protocolul 16 al Convenției va fi un factor ce va contribui la o mai bună implementare a standardelor Convenției, prin intermediul dialogului juridic.

România a semnat deja Protocolul 16 și ne aflăm, în prezent, în etapa de elaborare a pachetului legislativ necesar pentru a introduce în sistemul nostru de proceduri posibilitatea ca cele mai înalte jurisdicţii naționale să solicite Curţii avize consultative.

Dar efortul început în 2010 în ceea ce privește reforma Curții – care a avut deja rezultate concrete – trebuie să continue, pentru a organiza și mai bine activitatea sa și pentru a îmbunătăți eficiența sa generală. România va face tot ce-i stă în putință pentru a sprijini realizarea acestui obiectiv.

Doamnelor și domnilor,

Europa zilelor noastre se confruntă cu crize multiple, fără precedent de la încheierea Războiului Rece, și capabile să submineze valorile noastre fundamentale.

În acest context complex, și instituțiile Consiliului Europei sunt tot mai relevante, inclusiv datorită capacității lor de a se regenera și moderniza.

În acest sens, apreciez nu doar activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului – pe care am menționat-o deja, cât și activitatea Comisarului pentru Drepturile Omului, Comitetului pentru Prevenirea Torturii, Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, Comisiei de la Veneția, Grupului de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane, Comitetului Moneyval și, nu în ultimul rând, rolul acestei Adunări.

Doresc să adresez în mod special câteva cuvinte și despre Comisia de la Veneția, a cărei relevanță în zilele noastre trebuie accentuată, în contextul diferitelor evoluții din unele democrații europene. Noi am beneficiat foarte mult de expertiza sa – începând cu avizul privind prima Constituție democratică a României, din 1991 (de fapt, prima Constituție supusă avizului Comisiei), până la asistența cu privire la multe acte legislative esențiale funcționării statului de drept în România.

Comisia trebuie să fie susținută în exercitarea atribuțiilor sale de gardian al democrației prin drept, iar  România va continua să sprijine eforturile sale.

Astfel, sunt încântat să vă informez că, împreună cu domnul Secretar General Jagland, voi inaugura la București, pe 6 aprilie, o Conferință Internațională organizată în colaborare cu Comisia de la Veneția cu privire la Rolul Majorității și al Opoziției într-o Societate Democratică. Este un subiect de mare actualitate, în contextul anumitor evoluții din unele state membre. Apreciez inițiativa Secretarului General, care a solicitat Comisiei de la Veneția să elaboreze un set de linii directoare privind această chestiune.

Avem nevoie de societăţi democratice solide, în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăţi în care principiul cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice funcţionează ireproşabil. Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte – la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii – a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toţii avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului.

Dragi colegi și prieteni,

O altă provocare cu care ne confruntăm cu toții, din păcate, în Europa, este ascensiunea populismului, radicalismului, xenofobiei și a eurofobiei. Eurofobia nu se îndreaptă doar împotriva valorilor Uniunii Europene. Ea este şi împotriva valorilor, principiilor și normelor fundamentale ale Consiliului Europei! Această organizație are un rol cheie în lupta împotriva acestor fenomene nocive, care atacă înseși bazele societății democratice. Trebuie, așadar, să luptăm împotriva acestor manifestări cu toată forța noastră și cu toate instrumentele și mecanismele disponibile. România nu va precupeţi niciun efort în acest scop.

Mă bucură faptul că, în urma alegerilor parlamentare din decembrie, niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în Parlamentul României, ceea ce arată elocvent maturitatea societăţii româneşti. Sper ca și rezultatele diferitelor alegeri care vor avea loc anul acesta în Europa să dovedească aceeaşi maturitate a cetățenilor europeni, în ciuda tuturor provocărilor!

Pe lângă serioasele provocări interne europene, ne confruntăm, de asemenea, cu o altă amenințare majoră: extremismul violent și radicalizarea care conduce la terorism.

Consiliul Europei și-a asumat și un rol important în combaterea terorismului, prin consolidarea instrumentelor sale legale și îmbunătățirea organismelor sale componente. România condamnă ferm toate atacurile teroriste și reiterează sprijinul său ferm în combaterea oricărei forme de terorism. Eforturile noastre comune care au ca scop combaterea fenomenului „luptătorilor străini” trebuie să rămână centrate pe nevoia noastră de a proteja și reafirma aceste valori. Din acest motiv, România și Spania au lansat în 2015 inițiativa de a crea o Curte Internațională împotriva Terorismului, pentru a preveni, descuraja și pedepsi crimele de terorism, inițiativă pe care vă invit să o susțineți. De aceea, România a semnat, în martie 2016, Protocolul adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, pe care îl va ratifica în curând.

Într-un context mai amplu, doresc să subliniez faptul că România susține toate acțiunile comune împotriva criminalității cibernetice, care sunt, de asemenea, esențiale în combaterea terorismului, crimei organizate și a traficului de ființe umane. Din calitatea de stat gazdă a Oficiului Consiliului Europei în domeniul criminalității informatice,  care a devenit operațional la București, în 2014, România a conștientizat că există o nevoie sporită ca statele să-și consolideze capacitatea lor de a combate criminalitatea cibernetică.

Precum știm cu toții, România este, totodată, un susținător fervent al procesului democratic din vecinătatea sa. În acest context, rolul membrilor APCE în consolidarea democrației este fundamental.

România a susținut ferm evoluția democratică a Republicii Moldova încă de la declararea independenței sale, în 1991. România a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. După 26 de ani, ne păstrăm convingerea că singura cale care poată să aducă prosperitate pe termen lung statului nostru vecin este integrarea europeană. Acest obiectiv poate fi realizat doar printr-un profund proces de reforme, bazat pe asigurarea stabilității politice interne și a implicării responsabile a tuturor factorilor politici și instituționali în consolidarea acestui proces.

Acest lucru este esențial pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european al acestuia, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, încurajez comunitatea Consiliului Europei să continue să sprijine Republica Moldova, luând în considerare, de asemenea, și următoarele alegeri parlamentare din 2018, care vor avea un rol crucial în privința viitorului democrației din această țară.

În ceea ce privește Ucraina, România sprijină puternic suveranitatea, integritatea teritorială și unitatea vecinilor noștri. Acordurile de la Minsk reprezintă cel mai bun instrument în vederea soluționării crizei și trebuie să fie implementate integral.

Consiliul Europei joacă, de asemenea, un rol major în procesul de reformă din Ucraina, iar România rămâne un susținător ferm al tuturor acestor eforturi.

Situația din Balcanii de Vest este încă definită de un anumit grad de insecuritate, care este rezultatul contextului economic dificil, creșterii naționalismului, crimei organizate și al amenințării pe care o reprezintă radicalizarea religioasă. Importanța strategică a Balcanilor de Vest în Europa ar trebui să ne motiveze în a depăși aceste dificultăți și pentru a persevera în proiectarea valorilor noastre democratice, ale statului de drept și ale prosperității.

În acest scop, procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie să continue și, după caz, UE ar trebui să ia în considerare asumarea unor mijloace mai creative și o abordare mai cuprinzătoare. Rolul complementar al Consiliului s-a dovedit a fi esențial în acest proces.

Suntem recunoscători pentru implicarea sa în monitorizarea respectării drepturilor omului, a protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a respectării principiilor democratice.

Distins auditoriu,

Prezența mea aici coincide cu comemorarea victimelor Holocaustului – la care am luat parte ieri, când am inaugurat și expoziția Educație și Memorie. Holocaustul în România – și care are loc în perioada în care țara mea exercită președinția Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.

Conștientizarea Holocaustului și educarea noilor generații cu privire la tragicele evenimente petrecute în timpul celui de-a doilea Război Mondial au reprezentat o prioritate a României în ultimii ani. Prin exercitarea președinției Alianței, am încercat să oferim un sprijin instituțiilor de învățământ și formatorilor în ceea ce privește modalitățile prin care lecțiile învățate în urma tragediei Holocaustului pot conduce la promovarea cunoașterii și toleranței în societatea noastră.

Elevii și studenții din țara mea au avut ocazia de a participa la ateliere, seminarii, vizite de studiu și concursuri, menite să-i înzestreze cu cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a înțelege în mod corespunzător acest episod tragic din istoria noastră. Mai mult decât atât, instituțiile române au stabilit parteneriate internaționale cu scopul de a instrui funcționarii publici și  forțele de ordine cu privire la combaterea antisemitismului, negării Holocaustului, rasismului, xenofobiei, discriminării și a discursului instigator la ură din sfera publică.

În 2015, România a introdus în legislația sa penală unul dintre cele mai moderne prevederi legale din Europa, care interzic naționalismul extrem, rasismul, xenofobia, negarea Holocaustului și antisemitismul. Aceste noi prevederi legale permit cercetarea penală a unor astfel de fapte, chiar dacă ele se desfășoară pe rețelele de socializare. Doresc să subliniez aici importanța combaterii răspândirii discursului instigator la ură pe rețelele de socializare, precum și necesitatea utilizării unor instrumente instituționale eficiente pentru a ține sub supraveghere și a interzice astfel de acțiuni. Fac apel la toate statele membre să acționeze împotriva acestei amenințări.

Aceste tipuri de măsuri – precum cele luate de România – sunt esențiale în asigurarea reacției corecte în fața încercărilor de negare sau distorsionare a istoriei, de promovare a persoanelor care se fac vinovate de crime împotriva păcii sau umanității. Ele ar trebui să fie adoptate de toate statele membre ale Consiliului Europei.

În mai 2016, o definiție de lucru a antisemitismului a fost adoptată cu ocazia Reuniunii Plenare a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului la București, fapt ce a reprezentat o foarte mare realizare. Dar conservarea memoriei Holocaustului, lupta împotriva antisemitismului și a tuturor formelor de rasism, discriminare și xenofobie reprezintă un efort comun. Încă o dată țin să apreciez activitatea în acest domeniu a acestei distinse Adunări și a tuturor celorlalte instituții ale Consiliului Europei.

Doamnelor și domnilor,

Consiliul Europei, și această Adunare, în special, trebuie să rămână și va rămâne un actor principal în sprijinirea statului de drept și apărarea drepturilor omului, în contextul provocărilor actuale. Acesta este convingerea mea.

Un nou Summit al Consiliului Europei, în 2019, ar reprezenta o validare, la cel mai înalt nivel politic, a rolului esențial pe care îl are Consiliul Europei pentru viitorul acestui continent. România, care va exercita președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, este pregătită să contribuie la pregătirea unui Summit de succes al Consiliului Europei, dacă statele membre decid să-l organizeze.

România este de părere că activitatea Consiliului Europei este vitală pentru menținerea și protejarea valorilor și principiilor noastre democratice. Vă asigur că România va continua să facă toate eforturile necesare pentru a sprijini această misiune fundamentală. Puteți să contați pe mine, puteți să contați pe România.

Vă mulțumesc!”

UPDATE, 25 ianuarie, ora 11:00

Miercuri, șeful statului a avut convorbiri cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Pedro Agramunt, în jurul orei 12:00 (ora României) și va susține un discurs în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și va participa la un dejun de lucru oferit de Pedro Agramunt (în jurul orei 14:00, ora României).

După discursul susţinut la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, delegaţiile parlamentare la APCE vor avea posibilitatea să se adreseze preşedintelui Iohannis într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

UPDATE, ora 21.25 – Președintele Klaus Iohannis, declarații de presă la finalul primei zile la Consiliul Europei: “Problema grațierii s-a înțeles greșit.Nici vorbă de despăgubiri de 80 de milioane de euro. Grațierea nu poate fi facută pentru politicieni. E pentru cei care stau în închisori, nu în Parlament. Cu securitatea națională nu se joacă nimeni. O să analizez cu foarte mare atenție bugetele instituțiilor care se ocupă de siguranța națională”.

UPDATE, ora 20.00 – Președintele Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din Secretariatul Consiliului Europei și cu reprezentanți ai comunității românești din Alsacia

Alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis în cadrul întâlnirii cu românii din Secretariatul Consiliului Europei și cu reprezentanți ai comunității românești din Alsacia, la Strasbourg, conform Administrației Prezidențiale:

„Mulțumesc, domnule Ambasador!

Onorați parlamentari care ne reprezentați cu cinste în Consiliul Europei,

Dragi musafiri,

Doamnelor și domnilor,

Hai să dăm mână cu mână! E 24 ianuarie. La mulți ani de ziua Micii Uniri!

Sunt foarte bucuros și mulțumit că am ajuns la Strasbourg, la Consiliul Europei, unde am găsit, cum se zice, toate ușile deschise. Este o instituție de renume, care, pentru România, în cei 24 de ani de când suntem membri, a fost un real câștig.

Nu cred că cineva este străin de dezbaterile politice din România, care se poartă în bună măsură, declarat sau nedeclarat, în jurul noțiunii de stat de drept.

Or, Consiliul Europei, CEDO, Comisia de la Veneția au fost și rămân partenerii și ghizii noștri în domeniul statului de drept. Ceea ce trebuie noi să facem este să dovedim că democrația românească nu doar că a împlinit un număr de ani, ci este pe cale de a deveni matură.

Nu sunt îngrijorat, și vă spun acest lucru cu toată deschiderea. Nu sunt îngrijorat pentru democrația din România. Este o democrație vie, cu dezbateri, cu certuri. La noi, cultura dezbaterii nu a fost chiar pe primul loc, mai ales în anii comunismului, când ni s-a cerut să stăm liniștiți și să nu dezbatem politica. Cumva, această abordare a ajuns până în timpurile noastre, dar recuperăm și aici. Încet, dar sigur, de la certuri ajungem la dezbateri. De la dezbateri, la idei și, în acest fel, eu personal sunt convins că lucrurile vor merge înspre mai bine.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne facem că nu avem probleme. Avem. Avem probleme mari. Ceea ce nu pot face cetățenii trebuie să facă politicienii, să caute soluții. Câteodată, înainte să fie mai bine, trebuie să fie mai rău.

Mă tem că asta este faza în care ne aflăm acum, dar v-am spus toate aceste lucruri fiindcă cei de acasă sunt foarte conectați și, instinctiv, își dau seama că lucrurile totuși se mișcă, dar dumneavoastră, care, cu cinste, cu mândrie, și, sunt sigur, cu profesionalism ne reprezentați aici poate nu aveți aceste informații de primă mână și ar fi păcat să fiți îngrijorați pentru democrație și, din acest motiv, vă încurajez.

Este o zi specială, această Zi a Micii Uniri, și, nu vă temeți, nu am de gând să reiau discursul meu de aseară, dar nu pot să nu remarc că România a avut generații de politicieni mari, făuritori de națiune, făuritori de țară. Iar acum nu suntem în acea fază. Acum suntem în faza în care făurim o democrație matură și eu am convingerea că vom reuși.

Dumneavoastră, care majoritatea dintre dumneavoastră trăiți și lucrați aici, în Strasbourg sau în regiune, ați venit aici fiindcă vă simțiți aproape de România. Și eu am venit aici fiindcă mă simt aproape de dumneavoastră. În acest sens, vă mulțumesc și vă doresc, ne doresc, o seară frumoasă!”

UPDATE, ora 17.00 – Președintele Klaus Iohannis, vizită la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

UPDATE, ora 15.58 – Declarații de presă Klaus Iohannis-Thorbjørn Jagland

„Vă mulţumesc foarte mult, domnule Secretar General!

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici, astăzi şi mâine, într-o vizită oficială la Consiliul Europei.

Am avut ocazia să port o discuție substanțială cu Secretarul General Jagland. Datorită eforturilor domnului Jagland, Consiliul Europei este, în prezent, un organism mai relevant și mai vizibil din punct de vedere politic în arhitectura instituțională europeană.

După cum am menţionat şi în cadrul discuţiei noastre, doresc să reiterez aprecierea mea profundă pentru excelenta cooperare pe care România a avut-o cu Consiliul Europei, de-a lungul celor 24 de ani de la aderarea noastră.

Am discutat despre multe subiecte importante, mai ales despre cum putem să intensificăm cooperarea noastră concretă. România este un susținător fervent al valorilor Consiliului Europei, cu precădere al celor privind statul de drept, valori care sunt câteodată supuse unor provocări în unele state membre.

Astfel, mi-am exprimat părerea că este nevoie, mai mult decât oricând, să sprijinim – la cel mai înalt nivel – standardele și valorile Consiliului Europei.

Din acest motiv, împreună cu domnul Secretar General, vom inaugura, sub patronaj comun, pe 6 aprilie, la București, o Conferință Internațională, organizată în colaborare cu Comisia de la Veneția, pe tema Rolul Majorității și al Opoziției într-o Societate Democratică veritabilă.

Este inițiativa Secretarului General Jagland, care a solicitat Comisiei de la Veneția să elaboreze un set de linii directoare cu privire la această chestiune. Conferința de la București va reprezenta un reper important în procesul de elaborare a acestor linii directoare esenţiale. Aceasta este speranţa noastră. Domnule Secretar General, aştept cu interes vizita dumneavoastră în luna aprilie, în România.

Pe parcursul discuției noastre, ne-am exprimat, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu actualul context politic dificil din Europa, marcat de ascensiunea extremismului, populismului, xenofobiei, intoleranţei şi naţionalismului, precum și de încercări de a acționa împotriva valorilor noastre democratice fundamentale.

Am căzut de acord că este esenţial să acţionăm cu fermitate, inclusiv folosind instrumentele Consiliului Europei, pentru a combate aceste fenomene. Domnule Secretar General, puteți să contați pe angajamentul meu personal, în acest scop.

În acest context, l-am informat pe Secretarul General cu privire la sprijinul României pentru proiectul unui viitor Summit al şefilor de stat şi de guvern din Consiliul Europei, care să fie organizat în Franţa, în anul 2019. Aștept cu interes să cooperăm în vederea pregătirii acestui eveniment, din postura exercitării Președinției Consiliului UE.

În plus, am discutat despre Republica Moldova şi am reiterat faptul că obiectivul nostru strategic comun este să construim instituții democratice solide în această țară și să susţinem continuarea procesului de reforme. Implicarea Consiliului Europei în sprijinirea pregătirii alegerilor parlamentare din 2018 este, de asemenea, esențială.

Am discutat, totodată, despre activitatea Oficiului Consiliului Europei în domeniul criminalității informatice din București, care este, probabil, oficiul cel mai orientat către rezultate din cadrul organizaţiei, cu o serie de proiecte concrete care transcend graniţele geografice ale  Consiliului.

Pe parcursul discuției noastre, am prezentat şi reușitele Preşedinţiei române în exerciţiu a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, o organizaţie interguvernamentală unică, formată dintr-o rețea de lideri politici și profesioniști care promovează educația despre Holocaust, comemorarea și cercetarea în acest domeniu.

Domnule Secretar General, am apreciat foarte mult faptul că aţi pregătit astăzi un eveniment atât de bine organizat, în memoria tragicelor evenimente, la care am fost foarte bucuros că am fost în măsură să particip, alături de colegul meu din Cipru.

Vă mulţumesc, încă o dată, domnule Secretar General, pentru sprijinul dumneavoastră pentru România. Aştept cu interes celelalte întâlniri cu înalţi oficiali ai Consiliului Europei şi, mai ales, interacţiunea de mâine cu Adunarea Parlamentară. Este o adevărată onoare, ce dovedește, încă o dată atașamentul profund și respectul pe care România le poartă pentru Consiliul Europei.

Vă mulţumesc, domnul Secretar General!”

UPDATE, ora 15.33

Klaus Iohannis a semnat în „Cartea de Aur” a Consiliului Europei si are convorbiri cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.

FOTO

FOTO: CaleaEuropeana.ro

UPDATE, ora 15.00

Klaus Iohannis a participat la inaugurarea Expo Holocaust – segmentul „Education and Remembrance. The Holocaust in Romania”.


UPDATE, ora 14.12

Klaus Iohannis a participat la ceremonia de marcare a Zilei Internaţionale de Comemorare a Memoriei Victimelor Holocaustului la sediul Consiliului Europei din Strasbourg.

Declarația integrală a președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

„Domnule Secretar General,

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm astăzi aici pentru a aduce un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului. Ne înclinăm în fața tragediei fără precedent pe care fiecare dintre aceste victime a trăit-o individual, dar care a avut un puternic impact asupra întregii umanități.

Ziua de 27 ianuarie, dată care marchează eliberarea prizonierilor din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, acum 72 de ani, a devenit una dintre cele mai triste repere ale memoriei din istoria umanității. Această zi a reprezentat, de asemenea, începutul speranței pentru cei care se aflau în viață pe 27 ianuarie 1945. Suntem foarte norocoși să-i avem printre noi, încă, pe unii dintre acești supraviețuitori, care ne amintesc tuturor despre nevoia de a nu uita niciodată greșelile trecutului.

Această zi poartă cu sine o dublă semnificație și responsabilitate.

Prima proiectează spre trecut și revendică datoria noastră morală de a ne aduce aminte și de a conștientiza suferința celor masacrați. Cea de-a doua este orientată spre viitor și ne îndeamnă să educăm generațiile viitoare cu privire la crimele abominabile ale Holocaustului. Este, așadar, datoria noastră să păstrăm vie memoria atâtor victime ale acestui teribil flagel.

Până în luna martie a acestui an, România exercită președinția Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, o organizație care întruchipează însăși esența încercărilor de a cunoaște ce s-a întâmplat acum mai bine de 70 de ani, de a învăța și a ne asigura că o astfel de tragedie nu se va mai repeta niciodată. Memoria Holocaustului este una dintre principalele direcții de acțiune urmărite de România pe perioada mandatului său, alături de promovarea educației și cercetării Holocaustului și interacțiunea cu generațiilor mai tinere prin intermediul social media.

Domnule Secretar General,

Alianța a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Consiliul Europei. Acest lucru are o semnificație aparte pentru ambele organizații.

Am convingerea că în anul 2017 Consiliul Europei și Alianța pot să creeze un program-pilot care să aibă ca scop instruirea funcționarilor publici în combaterea negării Holocaustului și a antisemitismului.

România, mai ales pe perioada deținerii președinției Alianței, este pregătită să promoveze în continuare definiția de lucru a antisemitismului, adoptată recent la București, în cursul anului trecut, și să se implice în acest proiect-pilot.

De asemenea, există o dimensiune specială în cadrul Alianței, care vine în completarea activităților Consiliului Europei: comemorarea și educarea cu privire la atrocitățile suferite de populația de etnie romă în Europa, în timpul celui de-al doilea Război Mondial. România a pus un accent deosebit pe acest aspect pe perioada președinției sale.

Este convingerea mea că educația Holocaustului nu trebuie să fie promovată exclusiv în sălile de clasă. Suntem mândri să inaugurăm astăzi o expoziție foto-documentară, prin care împărtășim realizările noastre. Este un gest simbolic faptul că această expoziție este expusă aici, în locul în care națiunile europene s-au unit, pentru prima dată, în angajamentul lor de a nu repeta niciodată ororile celui de-al doilea Război Mondial – Consiliul Europei.

Vă invit pe toți să vizitați expoziția din Foaierul Comitetului de Miniștri, unde puteți să aflați mai multe despre angajamentul României cu privire la onorarea memoriei victimelor Holocaustului, cât și despre câteva metode creative de a educa noile generații, pentru a ne asigura că nu vom mai fi niciodată martorii unor astfel de atrocități.

Rememorând cele mai întunecate episoade din istoria noastră și prezentând faptele așa cum s-au desfășurat, acesta este modul în care ne-am decis, de exemplu, să comemorăm (în 2016) 75 de ani de la Pogromul de la Iași. Crimele abominabile comise de regimul din acea perioadă reprezintă, încă, o rană deschisă pentru societatea noastră. Ca dovadă a angajamentului nostru pe termen lung, autoritățile țării noastre au demarat procedurile pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei Evreilor din România, la București.

Această expoziție ilustrează, de asemenea, istoriile cetățenilor români care și-au ajutat vecinii, prietenii evrei, sau chiar necunoscuți, să scape de persecuții și deportări. Ani mai târziu, rolul acestora a fost onorat de către Memorialul «Yad Vashem» din Ierusalim, prin acordarea titlului de «Drepți între Popoare».

Este datoria noastră permanentă, a tuturor, așa cum am făcut și astăzi, aici, să adoptăm o poziție fermă și să recunoaștem greșelile trecutului, precum și să onorăm memoria celor nevinovați care au pierit.

Vă mulțumesc!”

UPDATE, ora 13.45 

Președintele Klaus Iohannis a sosit la sediul Consiliului Europei.

UPDATE 24 ianuarie 2017, ora 8.15 – Programul Președintelui

”Cu prilejul deplasării la Strasbourg, preşedintele Klaus Iohannis va avea întrevederi cu Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, cu Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Pedro Agramunt, cu Preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, Gianni Buquicchio, şi cu Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Guido Raimondi, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeana.ro.

În dialogul cu interlocutorii săi, mesajul principal al Preşedintelui României va reitera angajamentul şi sprijinul ferm al României faţă de valorile și standardele Consiliului Europei, cu precădere cele privind democraţia şi statul de drept.

Totodată, va reitera importanța rolului jucat de Consiliul Europei şi instituţiile sale în edificarea în România a unui stat de drept viabil, bazat pe principii democratice și respectarea drepturilor omului, respectiv va discuta iniţierea de noi proiecte de cooperare cu organizaţia de la Strasbourg în vederea promovării şi sprijinirii valorilor şi standardelor Consiliului Europei pe continent.

Unul dintre principalele momente ale acestei deplasări este reprezentat de susţinerea unui discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), la invitaţia Preşedintelui acestui for, Pedro Agramunt.

APCE a instituit o practică de a găzdui, în contextul celor patru sesiuni anuale ale sale, înalți oficiali din statele membre sau alte structuri internaționale care interacționează cu Consiliul Europei.

Scopul acestora este de a desfășura un dialog deschis și constructiv pe subiecte de actualitate şi privind evoluții actuale din politica externă sau internă, care au relevanţă asupra stadiului democrației, statului de drept și drepturilor omului în Europa.
După discurs, delegaţiile parlamentare la APCE vor avea posibilitatea să se adreseze Preşedintelui României într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis va participa la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, alături de președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a cărui ţară deţine în prezent Preşedinţia-în-Exerciţiu a Consiliului Europei, precum şi de Secretarul General al organizaţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis va inaugura, totodată, la sediul Consiliului Europei din Strasbourg, alături de cei doi înalţi oficiali menţionaţi, expoziţia de documente de arhivă şi fotografii, dedicată victimelor Holocaustului, cu titlul „Educație și Memorie. Holocaustul în România”, organizată de Preşedinţia română în exerciţiu a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.

Programul vizitei cuprinde şi o întâlnire cu personalul român care lucrează la Consiliul Europei, precum şi cu reprezentanţii comunităţii de români din zona Alsaciei”.

Care sunt principalele repere ale primei zilei în care președintele Klaus Iohannis efectuează o vizită la Consiliul Europei. (marți, 24 ianuarie)

13:45
Sosire la sediul Consiliului Europei
ora României

14:00
Participare la ceremonia de marcare a Zilei Internaţionale de Comemorare a Memoriei Victimelor Holocaustului
ora României

14:25
Participare la inaugurarea Expo Holocaust – segmentul „Education and Remembrance. The Holocaust in Romania”
ora României

14:30
Dejun de lucru oferit de Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Pedro Agramunt, cu ocazia primei sesiuni plenare a Consiliului Europei din anul 2017
ora României

15:15
Semnare în „Cartea de Aur” a Consiliului Europei
ora României

15:17
Convorbiri cu Secretarul General al Consiliului Europei, domnul Thorbjørn Jagland
ora României

15:47
Declarații comune de presă cu Secretarul General al Consiliului Europei, domnul Thorbjørn Jagland
ora României

16:00
Convorbiri cu Preşedintele Comisiei de la Veneţia, domnul Gianni Buquicchio

16:30
Sosire la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
ora României

Elementul central al acestei deplasări reprezintă un discurs pe care Președintele României îl va susține în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Este o practică pentru acest for să invite personalități la nivel înalt, șefi de stat, de Guvern, șefi ai unor instituții internaționale, să susțină astfel de discursuri în plenul sesiunilor anuale”,a anunțat purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, în cadrul unei conferințe de presă de pe 13 ianuarie

Atacurile împotriva jurnaliștilor și a libertății mass-media, provocările jurnalismului online și necesitatea combaterii discriminării cibernetice și a discursului urii reprezintă principalele subiecte de pe agenda sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la care vor lua parte, în calitate de invitați, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Ciprului, Nicos Anastasiades și Johannes Hahn, comisarul european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, potrivit unui comunicat al COE remis CaleaEuropeana.ro.

Dobrovolschi a precizat că șeful statului va avea întrevederi la Strasbourg cu secretarul general al Consiliului Europei, cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu președintele Comisiei de la Veneția și cu președintele Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe agenda vizitei lui Klaus Iohannis se află și întâlnire cu angajații români de la Consiliul Europei și, de asemenea, cu reprezentanții comunității românilor din zona Alsaciei.

”De asemenea, important de precizat, Președintele Klaus Iohannis va participa alături de Secretarul General al Consiliului Europei şi de Preşedintele Republicii Cipru, țară care deține Președinția în exerciţiu a Consiliul Europei, la ceremonia de marcare a Zilei Internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului”, a mai subliniat purtătorul de cuvânt.

Vizita lui Klaus Iohannis la Consiliul Europei este prima la această organizație în calitate de șef de stat

România a aderat la această organizație – centrată pe promovarea principiului respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului și pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept – în anul 1993, fiind prima accedere a țării noastre într-o structură instituțională bazată pe valori democratice după căderea regimului comunist.

Aderarea la Consiliul Europei a fost considerată drept o etapă obligatorie înpromovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO, amintește MAE.

Până în prezent, toți foștii președinți ai României post-comuniste – Emil Constantinescu (1997), Ion Iliescu (2002) și Traian Băsescu (2005, 2006 și 2011) – au participat la diferite reuniuni din cadrul Consiliului Europei.

Cele mai importante momente ale vizitei președintelui Klaus Iohannis la Consiliul Europei vor fi transmise și relatate de corespondența specială CaleaEuropeana.ro.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj după incendiul de la celebra catedrală Notre-Dame: Un simbol istoric al culturii europene. România este solidară cu Franța

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, luni seara, pe Twitter, la vestea „dureroasă” că arde catedrala Notre-Dame din Paris, edificiu pe care șeful statului îl numește „un simbol istoric al culturii europene”.  Șeful statului spune că România este solidară cu Franța și îi stă alături.

Un incendiu a izbucnit luni seară la catedrala Notre-Dame din Paris. Nu este clară cauza incendiului, însă oficialii susţin că ar putea avea legătură cu lucrările de renovare. Un istoric francez a declarat că asistăm la prăbușirea unuia dintre „cele mai vizitate monumente istorice din lume”. Una dintre turlele catedralei și acoperișul s-au prăbușit.

Tragicul eveniment a avut loc cu doar câteva zile înainte de Paștele Catolic. 

“Vom reconstrui Notre-Dame”, a promis preşedintele Franței, Emmanuel Macron, după incendiul care a devastat luni catedrala simbol al arhitecturii gotice, suscitând o vie emoţie în Franţa şi în lumea întreagă.

“Ce este mai rău a fost evitat, chiar dacă bătălia încă nu a fost câştigată complet”, a mai declarat şeful statului francez, vizibil emoţionat, în apropierea catedralei devastate, adăugând că “următoarele ore vor fi dificile”.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis deschide conferința internațională ”Întărirea Flancului Estic al NATO”, organizată de think-tank-ul american CEPA la Palatul Cotroceni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va deschide miercuri, 17 aprilie, lucrările conferinței internaționale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre” („Strengthening NATO’s Eastern Flank: Challenges and Strategies for Baltic-Black Sea Coherence”), organizate de think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA) la Palatul Cotroceni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu prilejul reuniunii, găzduite de Administrația Prezidențială, oficiali, experți, analiști și reprezentanți ai industriei apărării din România, Statele Unite ale Americii și din regiunea Mării Negre vor discuta despre coerența Flancului Estic al NATO, cu accent pe provocările la adresa securității regiunii și modalitățile concrete de contracarare a acestora. Totodată, dezbaterea își propune să evidențieze contribuția și așteptările României cu privire la securitatea pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre.

În cadrul conferinței, vor mai lua cuvântul Matthew Boyse, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA în cadrul Biroului de Afaceri Europene și Eurasiatice al Departamentului de Stat, Peter Doran, președintele CEPA, și general-locotenent Ben Hodges, fost Comandant al forțelor americane din Europa, în prezent expert al CEPA.

Conferința va fi precedată de un seminar organizat de CEPA la nivel de experți pe teme de securitate și apărare, dedicat dezbaterii în profunzime a temelor privind Flancul Estic al NATO, care va avea loc marți, 16 aprilie a.c.

Administrația Prezidențială a mai găzduit alte două evenimente organizate de CEPA – conferința ,,Romania’s Security Leadership in South East Europe” (iunie 2016) și seminarul ,,Reshaping the Security Environment in Southeastern Europe – A View from Bucharest” (aprilie 2018).

Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăților europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Generalul Nicolae Ciucă revine la șefia Armatei. Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou procesul cu MApN, care mai are o ultimă cale de atac la ÎCCJ

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou în instanță repunerea în funcție a generalului Nicolae Ciucă pe funcția de Șef al Marelui Stat Major după ce, marți, Curtea de Apel a admis recursul Administrației Prezidențiale și a anulat suspendarea din funcție a generalului Ciucă, scrie Digi24.ro.

Administrația Prezidențiale câștigase și în urmă cu două săptămâni unul din cele trei procese deschise de ministrul Apărării, Gabriels Leș, și acesta a fost obligat să îl repună în funcție pe Șeful Armatei. 

”Domnul general Ciucă a fost repus în funcție, pentru că  instanța a decis că se ridică suspendarea.  Domnia sa este Șeful Marelui Sat Major,  are toate drepturile care rezidă din această  funcție”, a declarat ministrul Leș pentru Digi24.ro.

Ministrul Apărării a precizat că va face recurs și la decizia de ieri a Curții de Apel: ”Facem recurs la ÎCCJ, este ultima cale de atac”. 

La 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă “s-a făcut ilegal”, adăugând că “instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers “inoportun” şi “riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că “pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending