Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prima vizită în România a unui premier al Vietnamului după 1989. Premierul Viorica Dăncilă, în cadrul declarațiilor comune cu omologul vietnamez: Am agreat accelerarea procedurilor privind condiţiile derulării exporturilor de produse româneşti

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a avut luni, la Palatul Victoria, discuții cu o delegație guvernamentală din Vietnam, condusă de prim-ministrul Nguyen Xuan Phuc, în urma cărora s-a agreat accelerarea procedurilor naționale pentru stabilirea condițiilor necesare derulării exporturilor de produse românești de origine animală, miere și produse apicole pe piața vietnameză, anunță Agerpres.

La sediul Guvernului a fost semnat un memorandum de înţelegere între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din Republica Vietnam.

”Am agreat accelerarea procedurilor naţionale pentru stabilirea condiţiilor necesare derulării exporturilor de produse româneşti de origine animală, miere şi produse apicole pe piaţa vietnameză. De asemenea, astăzi a fost semnat memorandumul de înţelegere în domeniul agriculturii între ministerele de resort din cele două ţări. Am subliniat interesul României pentru dezvoltarea de proiecte concrete de cooperare în domeniul energetic. Am evocat cooperarea excelentă la nivelul administraţiilor locale şi relevanţa acordurilor de înfrăţire pentru promovarea legăturilor comerciale, culturale, educaţionale şi turistice în beneficiul ambelor părţi”, a precizat Dăncilă, în cadrul declaraţiilor comune cu premierul vietnamez.

Aceasta a completat că vizita lui Nguyen Xuan Phuc este ”un moment istoric” pentru reluarea relațiilor bilaterale, fiind prima vizită în țara noastră a unui premier vietnamez după 1989.

”Ţările noastre sunt legate prin afinităţi culturale puternice, susţinute inclusiv prin colaborarea tradiţională în domeniul Educaţiei de care au beneficiat peste 4.000 de cetăţeni vietnamezi absolvenţi de studii universitare în România.(…) Îmi face plăcere să evidenţiez faptul că ţările noastre îşi asumă cu legitimitate şi credibilitate poziţii de responsabilitate în zonele geografice de apartenenţă. Ca Preşedinţiei a Consiliului Uniunii Europene, România susţine încheierea acordului de liber schimb şi a acordului privind protecţia investiţiilor UE-Vietnam cât mai repede posibil. (…) În ultimii ani, România şi Vietnamul au înregistrat o creştere economică solidă care denotă un potenţial de cooperare economică bilaterală foarte amplu. Recunoaşterea acestei realităţi oferă un temei legitim pentru dorinţa noastră ca Vietnamul să devină un partener important al României în Asia de Sud-Est. Schimburile comerciale dintre ţările noastre au cunoscut o tendinţă ascendentă în ultimii ani. Există multiple oportunităţi de cooperare economică în domenii precum energia, petrolul şi gazele, industria auto, tehnologia informaţiei şi agricultura”, a menţionat Viorica Dăncilă.

Potrivit premierul României, reprezentanții mediului de afaceri din cele două state vor avea posibilitatea să evalueze potențialul de investiții în ariile menționate în cadrul Forumului economic bilateral organizat luni cu sprijinul Camerelor de Comerț și Industrie ale României și Vietnamului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin își apără decizia de a acorda cetățenie rusă separatiștilor din Ucraina: ”Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și-a apărat joi decizia de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste invocând decizii similare care sunt adoptate și de țări precum Polonia, România sau Ungaria.

După summitul istoric de la Vladivostok pe care l-a avut cu liderul Coreei de Nord, Vladimir Putin a reacţionat la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Relațiile Rusia-Ucraina în era ”Putin și Zelenski”. Noul lider de la Kiev califică Moscova drept o ”putere de ocupație”, în timp ce liderul de la Kremlin se declară pregătit pentru ”restabilirea” relațiilor

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Preşedintele ales al Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că prioritatea sa va fi să pună capăt „războiului şi ocupaţiei“ ruse, într-o reacție la decizia Moscovei de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste. Poziția sa față de decretul semnat de Vladimir Putin a fost urmată de o declarație pozitivă a liderului rus cu privire la viitorul relațiilor dintre Moscova și Kiev, acesta arătându-se pregătit pentru ”restabilirea completă” a relaţiilor cu Ucraina.

Această hotărâre arată că Rusia este „o putere de ocupaţie“, a reacționat Zelenski, citat de Reuters, scrie Adevărul.

Rusia duce un război contra Ucraina, a adăugat el, angajându-se să-i apere pe cetăţenii ucraineni. El a spus că îşi doreşte să aibă parte în acest efort de sprijinul comunităţii internaţionale. De altfel, un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulterior acestei decizii, reacții critice au venit din partea Uniunii Europene, a Germaniei și a Franței, care au condamnat adoptarea acestui decret.

Mai mult, joi, în urma summit-ului istoric pe care l-a avut la Vladivostok cu liderul Coreii de Nord, Vladimir Putin a arătat că Rusia dorește și este pregătită să restabilească ”complet relaţiile noastre cu Ucraina, dar nu putem face acest lucru în mod unilateral”.

La solicitarea presei, Vladimir Putin a reacţionat de asemenea la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

”Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending