Connect with us

U.E.

Primarii orașelor Budapesta, Varșovia, Praga și Bratislava au încheiat un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor din țările respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană

Published

on

© karacsony gergely/ Instagram

Primarii progresiști din Budapesta, Varșovia, Praga și Bratislava au încheiat luni un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Ceremonia care a reunit edilii celor patru capitale s-a desfășurat la Budapesta, unde noul primar de centru-stânga, Gergely Karacsony, a repurtat o victorie surpriză contra candidatului partidului aflat la guvernare, Fidesz, care conducerea capitala Ungariei de nouă ani.

După ce acesta a fost ales la conducerea capitalei, Karacsony și-a exprimat deschis opoziția față de premierul naționalist Viktor Orban.

Amintim că împotriva Ungariei Uniunea Europeană, prin decizia adoptată de Parlamentul European în luna septembrie a anului 2018, a activat articolul 7 al Tratatului UE ca urmare a abaterilor flagrante de la valorile europene, prin atacul asupra universităților, persecutarea presei critice la agresa Guvernului ungar sau legilor care dezavantajează ONG-urile.

În plus, partidul premierul Orban, Fidesz, a fost suspendat la 20 martie 2018 din familia popularilor europeni, ca măsură disciplinară pentru încălcarea statului de drept. O decizie privind soarta Fidesz va fi anunțată până la finalul lunii ianuarie, după cum avea să precizeze noul președinte al PPE, Donald Tusk, la summitul de la Zagreb.

În ceea ce privește Varșovia, primarul centrist Rafal Trzaskowski, victorios în 2018 în dauna unui candidat conservator naţionalist, este de asemenea o figură emblematică a opoziţiei.

Să nu uităm că Polonia este primul stat împotriva căruia Comisia European a decis în luna decembrie a anului 2017 să activeze articolul 7 al Tratatului UE, după ce Guvernului polonez,condus de Partidul Ordine și Justiție (PiS) a rămas surd la cererile Uniunii vizând modificarea reformelor ei judiciare controversate

”Populismul este un răspuns eronat şi simplist la probleme”, a declarat într-o conferinţă de presă primarul Pragăi, Zdenek Hrib (38 de ani), afiliat Partidului Piraţilor şi critic vehement al premierului ceh Andrej Babis.

Andrej Babis a fost acuzat că a încearcat să obstrucţioneze o anchetă în care era suspectat de fraudarea fondurilor europene, la o fermă trecută pe numele unor membri ai familiei sale, între care fiul său, Andrej Babis Jr.

Un raport de audit al Comisiei Europene apărut în luna iunie și care prezintă rezulatele preliminare a arătat că holdingul premierului Babis, considerat al doilea cel mai bogat om al fostei țări comuniste, nu ar trebui să beneficieze de fonduri de dezvoltare din partea UE, câtă vreme prim-ministrul este în continuare beneficiar. Comisia a arătat că firmele implicate ar putea fi obligate să restituie 17,4 milioane de euro.

În plus, Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO), partidul populist al premierului ceh Andrej Babis, care face parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), este cunoscut pentru criticile la adresa Bruxelles-ului.

Cel de-al patrulea semnatar al pactului este Matus Vallo, primarul oraşului Bratislava, fără afiliere partizană într-o ţară guvernată de stânga populistă.

Corupția din Slovacia a ieșit la iveală odată cu asasinarea jurnalistului de investigație Ján Kuciak și a logodnicei sale. Jurnalistul realizase anchete asupra activităţilor dezvoltatorului imobiliar Marian Kocner.

Asasinarea sa a declanşat ample manifestaţii de protest care l-au forţat pe premierul Robert Fico să demisioneze şi au favorizat alegerea unei avocate anticorupţie, Zuzana Caputova, la preşedinţia Slovaciei.

Declaraţia include angajamentul comun al celor patru edili pentru a promova ”’libertatea, demnitatea umană, democraţia, egalitatea, statul de drept, justiţia socială, toleranţa şi diversitatea culturală”.

Alianţa celor patru primari speră să poată dialoga în mod direct cu instanţele UE pentru a obţine fonduri europene pentru marile oraşe, ocolind astfel administraţiile centrale.

”În ultimii zece ani, acest fonduri au ajuns adesea la oligarhi prieteni de-ai guvernului; este scandalos că banii europeni finanţează autocraţia şi pe oligarhi”, a accentuat primarul Budapestei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Europa, bolnavă de oboseală, are nevoie de viziunea părinților săi fondatori, a declarat joi Papa Francisc, la omilia Sfintei Liturghii celebrată în bazilica San Pietro cu participanții la adunarea Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE).

Să ajutăm Europa de astăzi, bolnavă de oboseală, ca să regăsească chipul mereu tânăr al lui Isus și al Miresei sale”, a spus Papa Francisc, conform Vatican News.

În fața unei Europe ”bolnave de oboseală”, care a pierdut viziunea clarvăzătoare a fondatorilor, precum și în fața unei Biserici concentrate pe dezbateri și strategii cu ușile deseori închise și încuietorile schimbate, Papa Francisc a îndemnat la ”reconstrucție”.

Vatican News subliniază că președinților de Conferințe Episcopale, dar și fiecărui creștin european, papa Francisc a încredințat, practic, la omilia Sfintei Liturghii un întreit mandat pentru o reconstrucție a Europei: a reflecta, a reconstrui, a vedea.

Casa comună europeană trebuie ”să renunțe la conveniențele imediatului pentru a se întoarce la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori, o viziune profetică și de ansamblu, pentru că ei nu căutau consensul de moment, dar visau viitorul tuturor”, a spus el, nefiind pentru prima dată când Papa Francisc face trimitere la părinții fondatori ai UE.

”Acesta este felul în care au fost construite zidurile casei europene și numai în acest fel vor putea fi din nou consolidate”, a mai adăugat Suveranul Pontif

Lucrările adunării (23-26 septembrie) se desfășoară la Roma în contextul celei de-a 50-a aniversări a acestui Consiliu continental.

Anul trecut, înaintea unuia dintre summit-urile europene desfășurate în pandemie, Papa Francisc a îndemnat statele membre să mențină “unitatea fraternă la care au visat părinții fondatori ai Uniunii Europene”.

În 2019, după alegerile europene, Papa Francisc a avertizat că Uniunea Europeană riscă să-și piardă influența și însăși esența sa ca bloc unificat dacă liderii săi politici nu reînvie visurile părinților fondatori.

De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a inițiat o apropiere a relației cu Uniunea Europeană, primindu-i în audiență la 25 martie 2017 pe toți liderii instituțiilor UE și pe șefii de stat sau de guvern, în aceeași zi în care liderii europeni au semnat Declarația de la Roma, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a semnării Tratatelor Fondatoare ale Comunităților Europene.

Cu acea ocazie, Suveranul Pontif le-a atras atenția liderilor europeni că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idealurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

În 2016, Papa Francisc a primit Premiul Charlemagne sau Carol cel Mare, acordat anual, începând din 1950, de oraşul german Aachen, celor care au contribuit la idealurile ce stau la baza Europei.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

Published

on

© European Parliament - Instagram

Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat vineri că a reușit să adune suficiente semnături pentru a prezenta în legislativ o propunere menită să amendeze Constituția care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Propunerea, care, conform lui Tusk, va fi înaintată Seimului lunea viitoare, vizează modificarea Articolului 90 din actul fundamental polonez astfel încât două treimi să fie luate în calcul pentru a denunța un acord internațional.

”Cel mai mult mă tem că acum Polonia poate fi retrasă din UE cu o majoritate simplă de voturi. Într-o zi sau mai degrabă într-o noapte, PiS (Partidul Lege şi Justiţie, de guvernământ) ar putea să ia o astfel de decizie dintr-o tactică politică ieftină”, a declarat Tusk.

Liderul opoziţiei poloneze a afirmat că ”este în interesul politic al tuturor să-i convingem pe polonezi că ieşirea din UE nu se va întâmpla”, dar a avertizat că ”PiS este pe calea ieşirii din UE”.

Înalți responsabili din partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS) aflat la putere, au dat de înțeles că este posibil ca Polonia să iasă din UE, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Bruxelles-ul pe diferite dosare, între care reformele judiciare și cele legate de tranziția verde, informează Digi24.

Președintele aceștei formațiuni politice, Jaroslaw Kaczynski, a dat asigurări ulterior că Polonia dorește să fie suverană și să pună capăt ”ingerinței” EU în problemele sale interne, dar nu va ieși din Uniunea Europeană.

Primul și singurul stat care a părăsit Uniunea Europeană a fost Regatul Unit, după 47 de ani de apartenență, în urma unui referendum ce a avut loc la 23 iunie 2016.

Peste 80% dintre polonezi susţin în continuare apartenența la UE, chiar dacă tensiunile dintre Bruxelles și Varșovia persistă. 

Cea mai recentă ciocnire a fost cauzată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

În pofida sumei considerabile, premierul Mateusz Morawiecki a anunțat că exploatarea la această mină va continua, calificând decizia ”total greșită”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO7 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO10 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE14 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.15 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.15 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA15 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ15 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending