Connect with us

U.E.

Primarii Varșoviei și Budapestei critică decizia Poloniei și Ungariei de a bloca bugetul multianual al UE și fondul de redresare: Este un demers suicidar, dincolo de înțelegere

Published

on

© colaj foto

Comitetul European al Regiunilor (CoR) și-a exprimat îngrijoarea cu privire la blocarea bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și a planului de redresarea economică de către Ungaria și Polonia prin veto-ul exprimat în cadrul întrevederii de luni a ambasadorilor statelor membre.

Într-un comunicat al CoR remis CaleaEuropeană.ro, orașele și regiunile din Uniunea Europeană au atras atenția că astfel de acțiuni riscă să întârzie implementarea pachetului financiar de peste 1,8 trilioane de euro, care ar trebui să intre în vigoare începând cu anul 2021, fiind nevoie urgentă de aceste fonduri ”pentru a combate efectele negative ale pandemiei de coronavirus asupra orașelor și regiunilor din Europa”.

”Aceste fonduri sunt vitale pentru ca autoritățile locale și regionale să adopte măsuri pentru a combate impactul crizei COVID-19, dar și pentru a accelera redresarea sustenabilă”, este precizat în sursa mai sus amintită.

La rândul său, președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, a punctat nevoia ca bugetul multianual al UE și planul european de redresare economică, așa cum au reieșit în urma compromisului la care a ajuns președinția germană a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European, să fie adoptate, alături de mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept. ”Ne confruntăm cu consecințele grave ale celui de-al doilea val. Chiar dacă cetățenii și întreprinderile au reușit să răzbească după primul lockdown, numărul de cazuri în creștere va afecta societățile și economiile noastre. (…) Orașele și regiunile sunt în prima linie a luptei cu pandemia și au nevoie ca resursele europene să fie valabile începând cu ianuarie 2021, fiind vitale pentru investiții”, a completat Tzitzikostas.

Într-un spirit de revoltă și critică la adresa Guvernului polonez, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski a semnalat că ”se știe de ani de zile că, în cazul în care principiile statului de drept sunt încălcate, Guvernul PiS trebuie să suporte consecințele. Blocarea bugetului, de pe urma căruia Polonia urmează să fie cel mai mare beneficiar, este pur și simplu un demers suicidar. Este dincolo de înțelegere”, a mai spus Trzaskowski.

În aceeași cheie, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a subliniat că ”Uniunea Europeană nu ar trebui să finanțeze guvernele corupte. Orașele și zonele metropolitane sunt mai aproape de cetățeni și sunt mai bine poziționate pentru a cheltui banii în mod responsabil și productiv astfel încât să investească într-un viitor verde și mai rezilient”.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Reacția CoR apare în contextul în care premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două țări fiind împotriva mecanismului prin care accesul la fondurilor europene este condiționat de respectarea statului de drept.

Parlamentul European, prin vocea președintelui David Sassoli, și cea a liderilor grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei, potrivit AFP.

”Nicio concesie nu va fi făcută din partea noastră”, au afirmat ei într-un comunicat. ”Liderii Parlamentului European regretă profund acest blocaj şi reafirmă că acordurile încheiate asupra bugetului multianual, cât şi a asupra condiţionalităţii cu statul de drept) (…) nu pot fi în niciun caz redeschise”, au completat aceștia.

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Published

on

© Guvernul României

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară, după cina de lucru avută la Bruxelles cu prim-ministrul Florin Cîțu, că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

“Mulțumesc prim-ministrului Florin Cîțu pentru întâlnirea constructivă. Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil. Progrese bune în ceea ce privește reformele”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Ea a mai arătat și că aprobarea Deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre este un pas necesar pentru ca fondurile Next Generation EU să circule, afirmațiile sale venind în contextul în care România și alte state membre încă nu au aprobat creșterea resurselor proprii ale UE pentru finanțarea fondului de redresare.

Într-o postare separată, pe Facebook, șeful Guvernului de la București a indicat că România are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei și că a avut “o întâlnire foarte constructivă cu președintele Comisiei Europene”.

 

Citiți și Desant guvernamental al României la Bruxelles pentru PNRR: Florin Cîțu, Alexandru Nazare și Cristian Ghinea merg la Comisia Europeană pentru a discuta planul de 30 miliarde de euro

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

S&D

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE, potrivit unei declarații a președintei organizației de femei a partidului pan-european, Zita Gurmai.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul, a fost deschisă pentru semnare la 11 mai 2011.

Astăzi, PES Women sărbătorește aniversarea a zece ani de la intrarea în vigoare a acestei convenții, care rămâne instrumentul de referință pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor.

În climatul actual, este mai important ca niciodată să promovăm și să protejăm Convenția. Chiar și înainte de pandemia COVID-19, una din trei femei din Europa s-a confruntat cu violență fizică sau sexuală. De la declanșarea lockdown-ului, violența bazată pe gen a crescut, iar femeile au devenit mai izolate, confruntându-se cu amenințări exacerbate la adresa siguranței lor fizice și psihice acasă, online și pe stradă. Apelurile la liniile telefonice de asistență și cererile de ajutor în adăposturi au crescut în multe țări.

În același timp, asistăm la o reacție împotriva drepturilor femeilor și a egalității de gen din partea forțelor conservatoare, de dreapta, din Europa și din întreaga lume, multe dintre acestea opunându-se Convenției de la Istanbul și încurajând concepțiile greșite și miturile cu privire la conținutul acesteia. Deși, din fericire, majoritatea țărilor europene rămân angajate față de Convenție, în ultimul deceniu s-au făcut prea puține progrese. Multe țări din UE nu au ratificat-o încă, iar altele, precum Polonia, amenință că se vor retrage. Președintele Turciei, Erdogan, a cărui țară a găzduit reuniunea din 2011 în cadrul căreia a fost lansată Convenția, a anunțat în urmă cu câteva luni că guvernul său se retrage din Convenție.

„Personal, în calitate de raportor pentru raportul din 2019 al Consiliului Europei privind realizările și provocările Convenției și în calitate de președinte al PES Women, sunt profund îngrijorată și furioasă din cauza atacurilor rușinoase la adresa drepturilor femeilor comise de extremiștii de dreapta. Opoziția față de Convenția de la Istanbul este opusul politicilor “prietenoase față de familie”. Expune femeile unui mare pericol de a fi supuse violenței bazate pe gen și riscă un pas înapoi în ceea ce privește deceniile de progres în materie de egalitate de gen. PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE. Suntem solidari cu femeile din Turcia, Polonia și din orice altă țară în care egalitatea de gen este tratată ca o preocupare secundară, iar siguranța femeilor este ignorată.”, a declarat Zita Gurmai, președinte PES Women.

Convenția de la Istanbul constituie un standard de toleranță zero convenit la nivel internațional pentru combaterea violenței bazate pe gen și, prin urmare, o garanție pentru drepturile omului pentru femei, nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Aceasta stabilește un angajament juridic internațional de prevenire a violenței, de protecție a victimelor și de urmărire penală a autorilor. Convenția contribuie în mod concret la creșterea siguranței femeilor și a condus la schimbări legislative naționale pozitive în direcția egalității de gen. Odată cu Convenția, violența împotriva femeilor nu mai este o “chestiune privată” – statul are obligația de a acționa. Vorbind despre Convenție, se contribuie, de asemenea, la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța intensificării acțiunilor de protecție a femeilor împotriva violenței.

Continue Reading

Mircea Hava

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Mircea Hava (PNL, PPE) regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că dacă vom da dovadă de lipsă de pregătire la finele lunii mai, când planul ar trebui depus la Comisia Europeană, vom rata șansa alocării celor 29,2 miliarde de euro, potrivit unor declarații făcute într-un interviu pentru psnews.ro.

 

„Europarlamentarilor români nu li s-a cerut părerea. Foarte greu poți spune ceva când pe scaunul de ministru se așază întotdeauna cineva care le știe pe toate. Dacă vrei să spui ceva, simți o reținere. Eu am încercat o apropiere față de cei care se ocupă (de PNRR, n.r.), dar am simțit un zid. Venim cu tot felul de planuri, pe care care oamenii le așteaptă pentru că asta îi face să trăiască mai bine, însă la final rămânem tot acolo”, a declarat  eurodeputatul român. „Trebuia implicați toți cei care au lucrat într-un anumit domeniu și care vor să-și împărtășească din experiență”, a adăugat acesta.

Mircea Hava a avertizat că „dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lunii mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 miliarde de euro”. În opinia sa,  a fost „o greșeală să mergem (la Comisia Europeană, n.r.) cu 40 miliarde când ai doar 29 alocate, în ideea că taie ei”. 

Totodată, eurodeputatul PNL a pus problemele de elaborare a PNRR pe seama disensiunilor din coaliția de guvernare și a politizării subiectului.

„Din păcate, nici noi, nici colegii de coaliție, nu înțelegem că suntem împreună să construim ceva și se face în continuare extraordinar de multă politică. Asistăm la tot soiul de supărări, de chestiuni legate de curtea școlii…”.

Astfel, Mircea Hava a precizat că o soluție în acest sens ar putea fi preluarea pregătirii PNRR de către premierul Florin Cîțu de la ministrul proiectelor europene Cristian Ghinea, pentru că „este omul care poate duce lucrurile unde trebuie”. „Am discutat de foarte multe ori, și-a făcut timp, ne-am întâlnit și cu președintele partidului (Ludovic Orban, n.r.), dar când am ajuns în cealaltă parte, cineva nu a vrut”, a explicat eurodeputatul.

Nu în ultimul rând, în calitate de fost edil al municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani și unul dintre cei mai performanți aleși locali în privința absorbției de fonduri europene, Mircea Hava a precizat că „niciodată nu a mai fost vreun program european (planul de redresare Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro), n.r) atât de generos cu administrațiile locale, care sunt mai aproape de oameni, și care pot face aproape orice cu banii de la UE, în limita competențelor lor”. De exemplu, spunea acesta, niciodată nu au fost alocați bani pentru parcări subterane, care reprezintă o nevoie teribilă pentru fiecare oraș mai mare.

Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, între 1991-1991 și între 1996-2019, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA41 mins ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D5 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA5 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO8 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO8 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending